Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » legislatie » administratie
STRATEGIA LOCALA PRIVIND ACCELERAREA DEZVOLTARII SERVICIILOR COMUNITARE DE UTILITATI PUBLICE

STRATEGIA LOCALA PRIVIND ACCELERAREA DEZVOLTARII SERVICIILOR COMUNITARE DE UTILITATI PUBLICE



ROMANIA

JUDETUL ARGES

PRIMARIA COMUNEI OARJA

STRATEGIA LOCALA PRIVIND ACCELERAREA DEZVOLTARII SERVICIILOR COMUNITARE DE UTILITATI PUBLICE

INTRODUCERE

Localitatea Aricestii Rahtivani este comuna componenta a judetului Prahova, situata in partea de sud-vest a acestuia, la nord-vest de municipiul Ploiesti, la o distanta de 10 Km. de acesta. Este o comuna tipic de campie ca dezvoltare geografica.

Comuna este situata pe DN 72 (Ploiesti – Targoviste) care trece prin satul Stoienesti, DJ 144 (Stoienesti-Floresti) si DJ 101I (Ploiesti-Filipesti) ce strabate satele Buda si Nedelea.

Teritoriul comunei apartine Campiei Ploiestilor formata pe conul de dejectie al raului Prahova. Este o campie de tip piemontan, relativ plana, slab fragmentata cu vai si terase slab individualizate. Teritoriul comunei se situeaza intr-o zona cu clima temperat continentala, regimul termic, caracteristic zonei de silvostepa, cu o temperatura anuala medie de 10,6 °C si o medie a precipitatiilor anuale de 588 mm. Din punct de vedere hidrologic, comuna apartine bazinului hidrografic al raului Ialomita, prin intermediul principalului sau afluent – raul Prahova.



Comuna se compune din 5 sate: Aricestii-Rahtivani(resedinta), Nedelea, Stoenesti, Targsoru Nou si Buda. Comuna este condusa de un Consiliu local format din 15 membrii.

Pe raza comunei se afla o serie de unitati economice cu profil de activitate diversificat ceea ce denota preocuparea cetatenilor pentru cresterea permanenta a veniturilor, respectiv, imbunatatirea conditiilor de trai.

Gama activitatilor este variata, de la activitati comerciale la extractia de gaz si petrol, activitati de productie si servicii agricole, de transport sau de mica industrie.

Suprafata teritoriului administrativ al comunei este de 8133 ha. Populatia comunei este in numar de aprox. 8900 de persoane, repartizata astfel pe sate:

CAPITOLUL I

Serviciul de alimentare cu apa, canalizare si epurare a apelor uzate.

1. Organizare. Mod de gestionare.

Gestiunea serviciului public de alimentare cu apa din comuna Aricestii Rahtivani se asigura exclusiv de catre Serviciul public de alimentare cu apa infiintat prin Hotararea nr. 9/15.02.2005 ca persoana juridica, in subordinea Consiliului local Aricestii Rahtivani.

Serviciul public de alimentare cu apa are urmatoarea componenta : a)sef serviciu ; b)contabil ; c) casier ;

d) sectie de intretinere si exploatare (3 mecanici si 1 electrician) a puturilor, statiilor de pompare apa si a retelelor de distributie aferente.

2. Analiza situatiei existente

Sursele de apa din satele comunei Aricestii Rahtivani sunt subterane si sunt compuse din puturi de mare adancime, de tip forat. Capacitatea instalata este de 27 l/s, asigurand 80 % din necesarul de consum al populatiei. Sursele de apa sunt repartizate astfel:

In prezent, in satele Aricestii Rahtivani si Stoienesti se foreaza puturi noi si se vor construi rezervoarele aferente pentru marirea capacitatii instalate.

In prezent, satele Nedelea, Stoienesti si Targsoru Nou sunt racordate 100% la reteaua publica de alimentare cu apa. In satul Nedelea reteaua de distributie insumeaza 8500 m din teava otel si 900 m din polietilena. Reteaua din otel fiind veche si uzata fizic necesita inlocuirea cu tevi din materiale de tip polietilena. In satele Targsoru Nou, Buda si Stoienesti intalnim aceeasi problema, a vechimii retelei, care va trebui inlocuita. In satul Aricestii Rahtivani doar 1500 m din totalul retelei de distributie va trebui schimbata, restul fiind din polietilena.

Realizarea inlocuirii retelei de otel cu cea din material plastic, construirea gospodariilor de apa cu statii de tratare, sunt necesare pentru atingerea obiectivului conformarii cu acquis-ul comunitar privind calitatea apei potabile si protejarii sanatatii oamenilor de efectele adverse ale contaminarii apei potabile.

Referitor la canalizare, in prezent nu exista retea de canalizare si statii de epurare in niciun sat din comuna Aricestii Rahtivani. Obiectivul conformarii cu legislatia privind epurarea apelor uzate este de a proteja mediul inconjurator de efectele adverse ale descarcarilor in receptorii naturali a apei uzate colectate de pe teritoriul localitatilor.

3. Orientari pe plan local

Autoritatile administratiei publice locale sunt responsabile, tinand seama de cerintele planurilor de conformare, pentru realizarea sistemelor de alimentare cu apa, canalizare si epurare a apelor uzate si pentru asigurarea conditiilor ca serviciul public de alimentare cu apa si canalizare sa se conformeze la prevederile legale prin care sunt transpuse directivele U.E.

Dezvoltarea durabila a serviciilor publice de alimentare cu apa si canalizare presupune:

- imbunatatirea starii tehnice a infrastructurii prin cresterea capacitatii de inmagazinare, solutionarea cazurilor de supra si subdimensionare a retelelor si folosirea celei mai bune tehnologii existente;

- utilizarea eficienta a fondurilor UE pentru cofinantarea programelor care cuprind masuri de dezvoltare a infrastructurii serviciilor de apa si canalizare;

- dezvoltarea unor servicii publice de alimentare cu apa si canalizare eficiente, gestionate in spiritul unei culturi a calitatii si performantei;

Obiectivele pe termen lung sunt:

- satisfacerea deplina a cerintelor de apa ale populatiei;

- asigurarea calitatii apei potabile si incadrarea in cerintele impuse de Directiva CE 98/83 EC;

- realizarea epurarii apelor uzate urbane in concordanta cu prevederile Directivei 91/271/EEC;

- accesul la informatie, educarea si sensibilizarea populatiei asupra necesitatii economisirii apei;

- corelarea institutionala si legislativa cu Uniunea Europeana, facilitarea schimburilor de idei, solutii;

- monitorizarea continua a performantelor in sistemele de alimentare cu apa si canalizare, asigurarea calitatii serviciilor prestate;

- protectia mediului pentru o dezvoltare durabila;

Avand in vedere situatia existenta, in acord cu Strategia nationala privind accelerarea dezvoltarii serviciilor comunitare de utilitati publice privind calitatea apei potabile pentru consumul uman si construirea sistemelor de colectare, canalizare, epurare si evacuare a apelor uzate, se impun urmatoarele obiective:

- Aricesti Rahtivani 1. Forare put nou, construire gospodarie apa potabila (2007)

2. Executie retea canalizare cu statie epurare (2007)

- Nedelea 1. Construire gospodarie apa cu rezervor inmagazinare ( 2007)

2. Reabilitare retea distributie apa potabila (2008)

3. Executie retea canalizare.(2008)

- Stoienesti 1. Forare put nou, construire rezervor inmagazinare apa. (2007)

2. Reabilitare retea distributie apa potabila (2009)

3. Executie retea canalizare(2010).

- Targsoru Nou 1. Reabilitare retea distributie apa potabila.(2009)

2. Executie retea canalizare cu statie epurare (2009)

- Buda 1. Extindere si modernizare retea alimentare cu apa (2007) – conf. OG 7/2006

2. Forare put nou si construire gospodarie de apa cu rezervor inmagazinare. (2007)

3. Executie retea canalizare cu statie epurare. (2010)

4. Necesarul de investitii si prioritizarea acestora

Necesarul de investitii aferent infrastructurii tehnico-edilitare a unitatilor administrativ-teritoriale se fundamenteaza prin studii de fezabilitate, elaborate si aprobate potrivit legii de catre Consiliul local. Deci, obiectivul prioritar al investitiilor in serviciile comunitare este pregatirea studiilor de fezabilitate.

Conform orientarilor pe plan local, derivate din acquis-ul comunitar, pe perioada 2007-2010, necesarul de investitii la obiectivele prevazute sunt urmatoarele:

- Aricestii Rahtivani 1. Forare put nou, construire rezervor inmagazinare apa potabila

- 115.000 lei

2. Executie retea canalizare cu statie epurare – 3.100.000 lei

- Nedelea 1. Construire gospodarie apa cu rezervor inmagazinare – 25.000 lei

2. Reabilitare retea distributie apa potabila – 850.000 lei

3. Executie retea canalizare – 2.900.000 lei

- Stoenesti 1. Forare put nou, construire rezervor inmagazinare apa – 115.000 lei

2. Reabilitare retea distributie apa potabila – 500.000 lei

3. Executie retea canalizare – 1.300.000 lei

- Targsoru Nou 1. Reabilitare retea distributie apa potabila – 600.000 lei

2. Executie retea canalizare cu statie epurare – 1.850.000 lei

- Buda 1. Extindere si modernizare retea alim. cu apa (2007) – 480.000 lei

2. Forare put nou si construire gospodarie de apa cu rezervor inmagazinare – 115.000 lei

3. Executie retea canalizare cu statie epurare – 850.000 lei

- Pregatirea studiilor de fezabilitate pentru obiectivele de investitii aferente serviciului de apa si canal;

CAPITOLUL II

Serviciul de salubrizare si managementul deseurilor

1. Organizare, mod de gestionare, analiza situatiei existente

Implementarea in romania a politicii UE privind gestiunea deseurilor se asigura prin Strategia nationala de gestionare a deseurilor si Planul national de gestionare a deseurilor – PNGD , documente care au fost aprobate prin HG nr. 1470/2004.

In prezent, la nivel local, deseurile municipale nu sunt colectate selectiv in vederea valorificarii materialelor reciclabile (hartie, carton, sticla, metale, materiale plastice), decat intr-o foarte mica masura. De asemenea se constata o depozitare neautorizata de deseuri si resturi provenind de la animale.

Serviciul public de salubrizare al comunei Aricestii Rahtivani este infiintat si functioneaza in subordinea Consiliului local Aricestii Rahtivani, conform H.C.L . 30/14.06.2006. Prin aceasta hotarare se stabileste ca serviciul public de salubrizare sa fie concesionat unui operator acreditat.

In data de 3.11.2006 a avut loc licitatia publica deschisa pentru concesionarea serviciului, licitatie castigata de firma SC ROMPREST SERVICE SA OTOPENI.

In prezent, operator al Serviciului public de salubrizare este Serviciul de Gospodarie Locala Baicoi, care isi va inceta activitatea la semnarea contractului de concesiune cu firma castigatoare a licitatiei publice.

Deseurile colectate la nivelul com. Aricestii Rahtivani sunt depozitate la rampa ecologica Baicoi.

Totodata, conform ordinului administratie publica nr. 1274/2005, emis de Ministerul apelor, padurilor si protectiei mediului s-a facut cerere pentru emiterea avizului de mediu la incetarea activitatilor de eliminare a deseurilor si inchidere a gropilor neautorizate.

2. Orientari pe plan local, directii de actiune si obiective generate

Strategia si Planul national de gestionare a deseurilor prevad ca obiective strategice:

- dezvoltarea cadrului institutional si organizatoric;

- constientizarea factorilor implicati;

- intensificarea preocuparilor privind reducerea cantitatilor de deseuri generate;

- dezvoltarea metodelor si sistemelor de sortare la sursa;

De asemenea, PNGD propune, intr-o abordare regionala, un sistem integrat de management al deseurilor in conformitate ciu principiile UE privind managementul deseurilor:

- prevenirea producerii de deseuri;

- reciclarea deseurilor urbane: nivelul reciclarii materialelor recuperabile din deseurile urbane va creste de la 1%, in prezent, la 60% in 2020;

- reciclarea deseurilor speciale;

In concordanta cu reglementarile de mediu existente, depozitele de deseuri se vor inchide si ecologiza cu avizul A.M. Ph.

Pentru implementarea colectarii selective va fi necesara introducerea sau modernizarea serviciului de colectare, sistemul dezvoltandu-se in acelasi timp cu procesul de constientizare si informare a cetatenilor.

Se anticipeaza ca nivelul colectarii selective sa atinga aproximativ 8%(din totalul colectarii) pana in anul 2008 si 100% pana in 2016. In acest sens, autoritatea locala, impreuna cu concesionarul, vor lua masuri si vor elabora instructiuni pentru agentii economici, institutii si populatie privind modul de gestionare a deseurilor si aducerea la cunostinta acestora prin mijloace adecvate. Concesionarul va fi obligat sa doteze populatia cu mijloace adecvate de colectare selectiva a deseurilor.

Se va interzice depozitarea deseurilor in alte locuri decat cele destinate depozitelor stabilite prin documentatiile urbanistice.

Precolectarea, colectarea, transportul si depozitarea deseurilor vor intra in responsabilitatea concesionarului serviciului public de salubrizare.

3. Necesarul de investitii

Avand in vedere orientarile pe plan local, conforme cu Strategia Nationala privind serviciile comunitare, se vor aloca urmatoarele sume pentru obiectivele stabilite:

- inchiderea depozitelor vechi de deseuri – 6.000 lei;

- informare si educare cetateni privind colectarea selectiva a deseurilor si creare spatiu necesar colectarii selective – 25.000 lei;

CAPITOL III

Iluminatul public

1. Organizare, mod de gestionare, analiza situatiei existente

Reteaua de iluminat public in localitate se caracterizeaza prin urmatoarele:

- utilizarea corpurilor de iluminat public echipate cu lampi cu vapori de mercur sau sodiu de 250 w;

- utilizarea stalpilor si a punctelor de aprindere in comun cu SC ELECTRICA SA ;

- repartitia neuniforma a corpurilor de iluminat public;

- supradimensionarea unor corpuri de iluminat in zonele cu strazi inguste;

- utilizarea unor corpuri de iluminat invechite sau fara protectie;

- consum mediu lunar de 10.000 Kwh;

In data de 13.09.2006, s-a adoptat Hotararea nr. 50 privind infiintarea, organizarea si functionarea Serviciului de iluminat public. Totodata, s-a aprobat si intocmirea studiului de oportunitate, caietului de sarcini si regulamentului de organizare si functionare a Serviciului de iluminat public.

2. Orientari pe plan local, directii de actiune si obiective generate

2.1.Inlocuirea corpurilor de iluminat pe strazile principale

- inlocuirea corpurilor de iluminat echipate cu lampi de 250 w sodiu cu lampi electrice de 150 w sodium in zonele in care exista o aglomerare a acestor corpuri de iluminat. Reducerea puterii acestora elimina si fenomenul de poluare luminoasa prezent in unele zone, dar si reducerea fenomenului de orbire datorat puterii lampilor si a orientarii gresite. Se realizeaza astfel o importanta economie de energie electrica, implicit economiile rezultate folosindu-se la reabilitarea sistemului de iluminat.

2.2. Inlocuirea corpurilor de iluminat pe strazile laterale

- se propune inlocuirea lampilor electrice cu vapori de sodiu sau mercur cu lampi fluorescente compacte cu consum redus si distribuirea lor astfel incat sa asigure un iluminat omogen, puterea acestora fiind intre 65-85 w.

Un astfel de iluminat functioneaza de peste 2 ani in orasul BAICOI pe str.Infratirii, iar in alte localitati din jud. Dambovita (orasul Pucioasa), jud. Prahova: Brazi, Breaza, Paulesti etc.

2.3. Separarea punctelor de comanda si aprindere a iluminatului electric fata de retelele existente

- Conform cerintelor din legislatie, Consiliile locale au obligatia de a realiza separarea punctelor de aprindere de cutiile de distributie sau posturile TRAFO apartinand SC ELECTRICA SA in termen de 2 ani. 7

Aceasta lucrare este necesara pentru:

- posibilitatea realizarii lucrarilor de intretinere, reparatii si modernizari care se pot realiza independent de SC ELECTRICA SA .

2.4. Realizarea unui sistem de aprindere centralizat (un punct unic de comanda)

Aceasta operatie se poate realiza pe parcursul anului 2007 partial si continuata in anul 2008. Se preconizeaza ca prin realizarea aprinderii iluminatului public unitara (simultan in ficare sat) se poate realiza o economie de cca 5-8 %, economia fiind realizata prin optimizarea timpului de functionare zilnic al retelei de iluminat public.

2.5. Montarea unor sisteme stabilizatoare

Dupa cum se stie valoarea tensiunii in retelele de iluminat public variaza destul de mult in limitele 190-240 V. Cresterea tensiunii duce la cresteri inutile ale consumurilor si la uzura prematura a lampilor. Pentru a evita cresterea consumurilor energetice, se recomanda utilizarea unor stabilizatoare care vor pastra tensiunea de alimentare a lampilor constanta la 220 V si va putea face un reglaj automat la 190-200 V pe timpul noptii, atunci cand traficul este mai redus.

3. Necesarul de investitii

Avand in vedere orientarile pe plan local, conforme cu Strategia Nationala privind serviciile comunitare, se vor aloca sumele necesare pentru obiectivele stabilite dupa pregatirea si intocmirea unui studiu de fezabilitate, care sa cuprinda, pe langa modernizarea propriu-zisa, elaborarea documentatiei necesare pentru infiintarea si functionarea serviciului public de iluminat.

- Inlocuirea corpurilor de iluminat pe strazile principale ;

- Inlocuirea corpurilor de iluminat pe strazile laterale ;

- Separarea punctelor de comanda si aprindere a iluminatului electric fata de retelele existente ;

- Realizarea unui sistem de aprindere centralizat (un punct unic de comanda);

- Montarea unor sisteme stabilizatoare.

CAPITOLUL IV

Surse de finantare

Sursele de finantare pentru investitiile preconizate in domeniul serviciilor comunitare sunt, in ordine:

- pregatirea si elaborarea studiilor de fezabilitate – buget local

- investitii propriu-zise:

- bugetul local, din care se vor realiza cea mai mare parte a investitiilor (conform anexa 3)

- fonduri structurale - FEDR

- imprumuturi comerciale, prin INFRAINVEST PRAHOVA.

- buget de stat

CAPITOLUL V

Monitorizarea si ajustarea strategiei

La nivelul autoritatilor administratiei publice locale, functia de monitorizare si evaluare va fi asigurata de personalul propriu. Aceasta va pregati trimestrial rapoarte de monitorizare si evaluare pentru fiecare tip de serviciu comunal de utilitati publice si le va transmite Consiliului local si Consiliului Judetean in nu mai mult de 45 de zile de la sfarsitul trimestrului.

Raportul trimestrial va prezenta performantele procesului si va contine doua seturi de date:

- informatii corespunzatoare trimestrului incheiat;

- informatii cumulate, corespunzatoare trimestrelor parcurse din anul respectiv;

Orice schimbari in strategia locala va fi comunicata Unitatii centrale de monitorizare in 30 de zile de la aprobarea acesteia prin hotarare a Consiliului local.

Ajustarea strategiei locale va fi efectuata dupa elaborarea studiilor de fezabilitate la investitiile preconizate.

Strategia judeteana privind accelerarea dezvoltarii serviciilor comunitare de utilitati publice

1. Introducere

Judetul Calarasi este situat in partea de Sud-Est a Romaniei, pe malul stang al fluviului Dunarea si al bratului Borcea si se invecineaza la Nord cu judetul Ialomita, la Est cu judetul Constanta, la Vest cu judetul Giurgiu si sectorul agricol Ilfov, iar la Sud cu Bulgaria.

Suprafata judetului este de 5.088 km2, reprezentand 2,1% din teritoriul

Romaniei, judetul Calarasi ocupand locul 28 ca marime in randul judetelor tarii.

Organizarea administrativ-teritoriala: judetul cuprinde 2 municipii, 3 orase,

50 comune si 160 sate.

Resedinta judetului este municipiul Calarasi.

Populatia judetului Calarasi este de 318.360 locuitori (1,5% din populatia

tarii). Din punct de vedere al distributiei pe medii, 39% din populatia judetului

traieste in mediul urban si 61% in mediul rural, gradul de urbanizare al populatiei

fiind sub media pe tara.

Relieful judetului Calarasi este reprezentat de campie, lunci si balti. Fiind

predominanta, campia se grupeaza in patru mari unitati: Campia Baraganului

Mostistei (Baraganul Sudic), Campia Vlasiei, Campia Burnazului, Lunca Dunarii.

Clima este temperat continentala cu regim omogen, ca urmare a uniformitatii

reliefului de campie, caracterizata prin veri foarte calde si ierni foarte reci. In

extremitatea sudica a judetului se individualizeaza tipoclimatul specific al Luncii

Dunarii, cu veri mai calde si ieri mai blande decat in restul campiei.

Fiind un judet de campie, agricultura este activitatea economica de baza a

judetului Calarasi. Baza acesteia o reprezinta terenul agricol care, la sfarsitul anului

2004 masura 426.780 ha (2,9% din suprafata agricola a tarii), din acestea 97,5%

reprezentand teren arabil.

Productia vegetala este orientata cu precadere spre cultura cerealelor boabe, a

plantelor uleioase si a plantelor de nutret.

Reteaua hidrografica se compune din 2 bazine hidrografice, bazinul Dunarii

si al Argesului si dintr-un subbazin, cel al Mostistei. Fluviul Dunarea, care

delimiteaza teritoriul judetului in Sud si Sud-Est, de la 300 km (Cernavoda) la km

450 (Gostinu), se desparte in doua brate: Borcea pe stanga si Dunarea Veche pe

dreapta, care inchid intre ele: Balta Ialomitei sau Insula Mare a Ialomitei.

Strategia judeteana privind accelerarea dezvoltarii serviciilor

comunitare de utilitati publice (SCUP), asa cum sunt acestea definite in legislatia

in vigoare, are ca obiectiv fundamental indeplinirea angajamentelor care vizeaza

domeniul serviciilor comunitare de utilitati publice pe care Romania si le-a asumat

prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeana.

Serviciile comunitare de utilitati publice, avute in vedere de prezenta

strategie, sunt servicii de interes public local – comunal, orasenesc, judetean si/sau

intercomunal – infiintate si organizate de autoritatile administratiei publice locale,

gestionate si exploatate sub conducerea/coordonarea, responsabilitatea si controlul

acestora, prin care se asigura urmatoarele utilitati:

- alimentarea cu apa;

- canalizarea si epurarea apelor uzate;

- colectarea, canalizarea si evacuarea apelor pluviale;

- salubrizarea localitatilor si managementul deseurilor solide;

- alimentarea cu energie termica in sistem centralizat;

- transportul public local;

- iluminatul public.

Sunt luate in considerare serviciile comunitare de utilitati publice existente

la nivelul comunelor din judet, serviciile din cele doua municipii ale judetului:

Calarasi, Oltenita, precum si din orasele: Budesti, Lehliu, Fundulea.

Dimensiunea economico-sociala a serviciilor comunitare de utilitati publice

si rolul acestora in mentinerea coeziunii sociale reclama si justifica adoptarea si

implementarea unui set de masuri avand ca obiectiv dezvoltarea durabila, atingerea

standardelor Uniunii Europene si eliminarea disparitatilor economico-sociale dintre

statele membre ale acesteia si Romania.

In contextul implementarii angajamentelor Romaniei vizand domeniul

serviciilor comunitare de utilitati publice, asumate prin Tratatul de Aderare la

Uniunea Europeana, accesul la fondurile comunitare si cresterea capacitatii de

atragere si absorbtie a acestor fonduri trebuie sa devina o prioritate a fiecarui

consiliu local si primar din judetul Calarasi.

Prevederile legale care reglementeaza organizarea si functionarea

serviciilor comunitare de utilitati publice.

Principalele documente juridice cu incidenta in gestionarea serviciilor

comunitare utilitati publice sunt:

- Legea nr. 51/08.03.2006 privind serviciile comunitare de utilitati publice;

- Legea 241/22.06.2006 privind serviciul de alimentare cu apa si de

canalizare;

- Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu modificarile si

completarile ulterioare;

- Legea apelor nr. 107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare;

- O.U.G. nr. 195/2005 privind protectia mediului, cu modificarile si

completarile ulterioare;

- Legea nr. 101/25.04.2006 a serviciului de salubrizare a localitatilor, cu

modificarile si completarile ulterioare;

- Legea nr. 325/2006 a serviciului public de alimentare cu energie termica,

cu modificarile si completarile ulterioare;

- OUG 109/2005 privind transporturile rutiere;

- Legea nr. 102/2006 pentru aprobarea OUG 109/2005;

- Legea nr. 92/2007 a serviciilor de transport public local;

- Legea nr. 230/07.06.2006 a serviciului de iluminat public, cu modificarile

si completarile ulterioare;

La legislatia primara enumerata mai sus se adauga legislatia interna

secundara in domeniu, precum si dispozitiile comunitare aplicabile in urma

aderarii Romaniei in Uniunea Europeana.

Obiectivele generale urmarite in domeniul de reglementare al fiecarui

serviciu de utilitati publice sunt urmatoarele:

In domeniul serviciului alimentare cu apa, canalizare si epurare a apelor

uzate:

- orientarea serviciului catre utilizatori;

- asigurarea accesului nediscriminatoriu al tuturor membrilor comunitatii la

serviciul de alimentare cu apa si de canalizare;

- asigurarea calitatii serviciului la nivelul corespunzator normelor Uniunii

Europene;

- imbunatatirea calitatii mediului prin utilizarea rationala a resurselor

naturale de apa si epurarea corespunzatoare a apelor uzate, in

conformitate cu prevederile legislatiei de mediu si ale directivelor Uniunii

Europene;

- reducerea pierderilor de apa si a consumurilor energetice din sistemele de

alimentare cu apa si de canalizare;

- reducerea consumurilor specifice de apa potabila la utilizator, inclusiv prin

contorizarea bransamentelor si a consumurilor individuale;

- promovarea programelor de investii in scopul dezvoltarii si modernizarii

sistemelor de alimentare cu apa si de canalizare;

- adoptarea solutiilor tehnice si tehnlogice, cu costuri minime si in

concordanta cu prognozele de dezvoltare edilitar-urbanistica si

demografica a comunitatii;

- promovarea mecanismelor specifice economiei de piata, crearea unui

mediu concurential, stimularea participarii capitalului privat si

promovarea formelor de gestiune delegata;

- promovarea metodelor moderne de management;

- promovarea profesionalismului, eticii profesionale si a formarii

continue a personalului ce lucreaza in domeniu.

In domeniul serviciului de salubrizare a localitatilor si managementul

deseurilor

a) in sfera salubritatii

- imbunatatirea conditiilor de viata ale populatiei;

- sustinerea dezvoltarii economico-sociale a localitatilor;

- promovarea calitatii si eficientei serviciului de salubrizare;

- stimularea mecanismelor economiei de piata;

- dezvoltarea durabila a serviciului;

- gestionarea serviciului de salubrizare pe criterii de transparenta,

competitivitate si eficienta;

- promovarea programelor de dezvoltare si reabilitare a sistemului de

salubrizare, pe baza unui mecanism eficient de planificare multianuala a

investitiilor;

- protectia si conservarea mediului inconjurator si a sanatatii populatiei;

- consultarea cu utilizatorii serviciului de salubrizare, in vederea stabilirii

politicilor si strategiilor locale si regionale in domeniu;

- adoptarea normelor locale referitoare la organizarea si functionarea

serviciului de salubrizare, precum si a procedurilor de delegare a gestiunii

acesteia;

- informarea periodica a utilizatorilor asupra politicilor de dezvoltare a

serviciului de salubrizare, precum si asupra necesitatii instituirii unor taxe

speciale;

- respectarea cerintelor din legislatia privind protectia mediului referitoare

la salubrizarea localitatilor.

b) in sfera managementului deseurilor

- prevenirea sau reducerea producerii de deseuri si a gradului de

periculozitate al acestora prin:

1) dezvoltarea de tehnologii curate, cu consum redus de resurse naturale;

2) dezvoltarea tehnologiei si comercializarea de produse care prin modul de

fabricare, utilizare sau eliminare nu au un impact sau au cel mai mic impact

posibil asupra cresterii volumului sau periculozitatii deseurilor ori asupra

riscului de poluare;

3) dezvoltarea de tehnologii adecvate pentru eliminarea finala a substantelor

periculoase din deseurile destinate valorificarii;

4) reutilizarea, valorificarea deseurilor prin reciclare, recuperare sau orice alt

proces prin care se obtin materii prime secundare ori utilizarea deseurilor ca

sursa de energie.

In domeniul serviciului public de alimentare cu energie termica

- asigurarea continuitatii serviciului public de alimentare cu energie

termica;

- asigurarea calitatii serviciului public de alimentare cu energie termica;

- accesibilitatea preturilor la consumatori;

- asigurarea resurselor necesare serviciului public de alimentare cu energie

termica, pe termen lung;

- asigurarea sigurantei in functionare a serviciului public de alimentare cu

energie termica;

- evidentierea transparenta a costurilor in stabilirea pretului energiei

termice.

In domeniul serviciilor regulate de transport public local de calatori

- imbunatatirea conditiilor de viata a cetatenilor prin promovarea calitatii si

eficientei transportului public local de calatori;

- cresterea calitatii vietii cetatenilor prin sustinerea dezvoltarii economica a

localitatilor si prin realizarea unei infrastructuri edilitare moderne;

- acordarea de facilitati unor categorii de persoane;

- asigurarea capacitatii suficiente de transport pe rute aglomerate.

In domeniul serviciilor de iluminat public

- ridicarea gradului de civilizatie, a confortului si a calitatii vietii;

- cresterea gradului de securitate individuala si colectiva in cadrul

comunitatilor locale, precum si a gradului de siguranta a circulatiei rutiere

si pietonale;

- punerea in valoare, prin iluminat adecvat, a elementelor arhitectonice si

peisagistice ale localitatilor, precum si marcarea evenimentelor festive si

a sarbatorilor legale sau religioase;

- sustinerea si stimularea dezvoltarii economico-sociale a localitatilor;

- functionarea si exploatarea in conditii de siguranta, rentabilitate si

eficienta economica a infrastructurii aferente serviciului.

5. Situatia privind organizarea Serviciilor Comunitare de Utilitati Publice

din judet

In vederea elaborarii strategiei judetene au fost culese informatii privind

SCUP de la primariile comunelor si oraselor din judet.

Pentru intocmirea strategiei s-au folosit urmatoarele lucrari: Planul de dezvoltare al

judetului in perioada 2007 – 2013, Master Plan (Asistenta tehnica pentru pregatirea

proiectelor in sectorul de apa potabila si apa uzata din Romania – septembrie

2006), Planul Regional de Gestiune a Deseurilor, precum si alte date furnizate de

autoritati si institutii publice sau operatori economici cu atributii in domeniu:

Agentia de Protectia Mediului Calarasi, Serviciul Public “Centrale Termice si

Administrare Fond Locativ” Calarasi, Primaria Calarasi, Inspectoratul Scolar

Judetean Calarasi, S.C. ECOAQUA S.A. Calarasi, S.C. SALUBRITATEA S.A.

Calarasi, S.C. ALITRANS COM S.R.L. Calarasi.

In Anexa 1 la aceasta strategie sunt prezentate proiectele in derulare pentru

SCUP pe baza datelor furnizate din teritoriu si de la operatori economici enumerati

mai sus. Mentionam ca cele doua municipii din judet: Calarasi si Oltenita au

sarcina de a elabora propria strategie pentru SCUP.

5.1. Serviciul alimentare cu apa, canalizare si epurare ape uzate

5.1.1. Infrastructura serviciului de alimentare cu apa, canalizare si epurare ape uzate

Alimentarea cu apa

Majoritatea localitatilor judetului sunt alimentate cu apa in sistem centralizat,

sursele de alimentare fiind apele de suprafata si subterane. O caracteristica generala

a retelelor de alimentare cu apa potabila, in special a celor din mediul urban o

constituie vechimea si gradul avansat de uzura, cu implicatii majore in ceea ce

priveste asigurarea necesarului si calitatea apei potabile destinata consumului

populatiei.

Lungimea retelei de alimentare cu apa din judet din mediul urban este de

254,25 km, populatia racordata fiind 102.631, reprezentand 71,62%.

In mediul rural, lungimea retelei de alimentare cu apa este de 219 km (inclusiv

proiectele realizate prin Programul de pre-aderare SAPARD si HG. 1256/2005),

deserveste o populatie de 6583, reprezentand 3,53% .

In continuare, sunt prezentate detalii privind alimentarea cu apa a oraselor:

Principalele programe prin care s-au realizat lucrari de alimentare cu apa si

canalizare la nivelul localitatilor judetului sunt:

PROGRAM SAPARD

Prin Programul SAPARD, Masura 2.1 Dezvoltarea si imbunatatirea

infrastructurii rurale - s-au finalizat si receptionat in cursul anului 2006 un numar

de 6 proiecte de alimentare cu apa a localitatilor, avand o valoare de 2 468 007,46

Euro si asigurand alimentarea cu apa a urmatoarelor 9 localitati rurale: Ciocanesti,

Dragalina, Al. Odobescu, Mitreni, Frasinet, Spantov, Sarulesti, Gradistea, Vlad Tepes.

PROIECTUL DE DEZVOLTARE RURALA

Este un program pilot de care a beneficiat Consiliul Judetean Calarasi in anul

2001, a carui aplicabilitate a inceput in anul 2004, urmand a fi finalizat la sfarsitul

anului 2007. Programul este finantat de Banca Mondiala si se adreseaza unui numar

de 20 de comune pentru modernizare si reabilitare drumuri, respectiv pentru

extindere si reabilitare alimentare cu apa.

Comunele care au primit finantare pentru extinderea si reabilitarea retelei de

distributie apa potabila sunt: finalizate - Cuza-Voda, Borcea , Modelu si in curs de

executie - Manastirea, Ulmu,Valcelele, Ileana, Valea Argovei.

PROGRAMUL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DIN

SPATIUL RURAL



Aprobat prin O.G. nr. 7/2006 pentru judetul Calarasi au fost cuprinse un numar de 20 proiecte de alimentari cu apa, din care 14 comune si 9 sate, avand o valoare de 42.286.259 RON si 5 proiecte pe canalizarea si epurarea apelor uzate, cu un total de 15.373.538 lei, sumele respective reprezentand cheltuieli de proiectare si asistenta tehnica

PROGRAMUL PHARE 2002/ 000-586.05.02.03.02.04 – ‘‘Reabilitarea

sistemului de alimentare cu apa in judetul Calarasi ’’ (SAMTID), care are ca

perioada de implementare ianuarie 2005 – septembrie 2007 si avand o valoare de

7.430.086,21 Euro, din care: fonduri PHARE – 2.544.550,07 Euro, cofinantare

nationala 848.183,36 Euro, respectiv alte surse 4.037.352,78 Euro.

Operatorului regional i-au fost concesionate prin delegare de gestiune, furnizarea

serviciilor de distributie a apei potabile in preluare a apelor uzate in municipiile

Calarasi, Oltenita si orasele Lehliu-Gara si Budesti. Proiectul in valoare de 7,616

milioane Euro, din care contributie locala 830,8 mii Euro prevede inlocuirea a 74

km de conducte uzate, modernizarea unor statii de pompare, contorizarea 100 % a

consumului de apa.

PROGRAMUL PRIVIND PIETRUIREA DRUMURILOR SI

ALIMENTAREA CU APA A SATELOR a satelor aprobat prin HG nr. 1256/2005

pentru modificarea si completarea HG nr. 577/1997 republicata

In judetul nostru s-a alocat o suma de 9212,93 mii lei pentru 20 de localitati.

5.1.2. Organizarea si functionarea Serviciului de alimentare cu apa, canalizare si epurare ape uzate

a) Pentru mediul urban, in domeniul serviciului mai sus mentionat operator

judetean este S.C. ECOAQUA S.A. Calarasi. S.C. ECOAQUA S.A Calarasi a

fost creata in 2004, ca operator de apa si canalizare al judetului Calarasi, urmare

a necesitatii organizarii operatorilor de servicii dupa modelul regional practicat

in majoritatea tarilor Uniunii Europene, in vederea accesarii de fonduri

comunitare prin proiecte de dezvoltare a infrastructurii de apa, canalizare,

epurare si protectie a mediului. SC ECOAQUA SA este o societate pe actiuni,

detinuta in totalitate de autoritatile locale.

Primul transfer al activitatilor de apa si canalizare a fost realizat in decembrie

2004 pentru orasele Calarasi, Oltenita si Lehliu Gara, fiind urmat de preluarea

orasului Budesti in ianuarie 2005 si Fundulea in anul 2007.

Pe teritoriul judetului nostru societatea este organizata in doua sucursale:

Sucursala Calarasi, cu sediul in mun. Calarasi, isi desfasoara activitatea pe

raza municipiului Calarasi si a orasului Lehliu-Gara;

Sucursala Oltenita, cu sediul in mun. Oltenita, isi desfasoara activitatea pe

raza municipiului Oltenita si a orasului Budesti.

Conform actului constitutiv, principalele activitati ale companiei sunt captarea,

tratarea si distributia apei. Ca activitati secundare, mentionam:

Colectarea si tratarea apelor uzate ;

Instalatii tehnice si sanitare ;

Diferite instalatii ;

Transport de bunuri ;

Activitati de testare si analiza ;

Inchirierea de masini si echipamente ;

Activitati legate de arhitectura, inginerie si servicii de consultanta tehnica.

OBIECTIVE STRATEGICE:

- alimentarea cu apa potabila si industriala a tuturor utilizatorilor, in regim

continuu (24 ore/24 ore) la nivelul de calitate corespunzator standardelor

europene si la preturi accesibile;

- colectarea tuturor apelor uzate prin reteaua de canalizare, epurarea acestora si

tratarea namolurilor, cu respectarea standardelor europene de calitate;

- dezvoltarea activitatilor de proiectare, lucrari tehnico-edilitare, contorizare si

consulting;

- extinderea regionala a serviciilor furnizate si dezvoltarea resurselor umane;

- obtinerea unei marje optime de profit care sa permita dezvoltarea in

continuarea a activitatilor, rambursarea creditelor si stimularea personalului;

- reorientarea catre utilizatori a activitatilor companiei, implicit informarea,

transparenta, co-interesarea si educarea acestora.

b) Pentru mediul rural gestionarea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare

este realizata de consiliile locale, deoarece nu exista contract de concesionare cu

operatori autorizati pentru acest gen de servicii la nivelul nici unei localitati.

Reteaua de canalizare a apelor pluviale din judetul Calarasi este gestionata de

operatorul S.C. ECOAQUA S.A. si este existenta in cele doua municipii din judet,

dupa cum urmeaza :

- pentru Calarasi, exista 28 km – retea de preluare a apelor pluviale, ce acopera

aprox. din suprafata localitatii, fiind construita din tuburi circulare; reteaua

asigura arterele principale ale orasului, prin curgere libera spre un colector principal

(iaz decantor) amplasat in zona S a orasului, de aici se varsa in canalul de irigatii

Jirlau, de unde se repompeaza in bratul Borcea prin intermediul statiei de pompare a

sistemului de irigatii din oras.

- pentru Oltenita, reteaua de canalizare pluviala este putin dezvoltata, fiind

prevazuta numai in partea centrala a orasului , avand o lungime de 3,5 km. Apele

pluviale se descarca in Arges prin intermediul unei statii de pompare.

5.2. Serviciul de salubrizare a localitatilor si gestiunea deseurilor

5.2.1. Serviciul de salubrizare

In cele doua municipii serviciul de salubrizare este prestat de catre societati private

aflate in subordinea primariilor, respectiv: S.C. SALUBRITATEA S.A. Calarasi,

S.C. ECOSAL S.A. Oltenita.

S.C. SALUBRITATEA S.A. Calarasi isi desfasoara activitatea prin gestiune

delegata si asigura urmatoarele servicii:

- colectare, transport si depozitare a gunoiului menajer si asimilat, astfel: populatie

(gospodarii individuale + apartamente - 16.117 contracte), asociatii proprietari (11

contracte), agenti economici (57 contracte), institutii publice (64 contracte), agenti

comerciali mici (564 contracte), precum si comenzi lunare de la Primarie (Consiliul

Local). Problema cu care se confrunta acest serviciu este sustragerea populatiei si a

agentilor economici mici de la incheierea de contracte.

- vidanjare a apelor stagnante si a foselor septice – serviciu destinat cetatenilor si

Primariei municipiului Calarasi (realizat 100% );

- depozitare in rampa de gunoi a orasului, serviciu destinat cetatenilor, agentilor

economici si primariei pentru deseurile din activitatile de spatii verzi, pavaje si

salubrizare;

- curatenie stradala: maturat manual strazi, stropit strazi in perioada mai-octombrie,

vidanjare ape stagnante, asanare gunoaie din depozite neautorizate periferice,

intretinere diurna a curateniei stradale, colectat, transport si depozitat gunoi

menajer pentru asistatii social ;

- deszapezire si combatere a poleiului;

- activitati de reparatii in regie proprie a masinilor, mijloacelor de transport,

recipientilor si utilajelor destinate serviciilor de salubrizare, etc.

S.C. ECOSAL S.A. Oltenita este operatorul pentru acest serviciu incepand cu

01.10.2005. Colectarea gunoiului menajer se face in containere cu o capacitate de 4

m3, fara selectarea pe categorii a deseurilor, iar graficul de desfasurare a acestui

proces prevede ca transportul, depozitarea, compactarea si neutralizarea sa se

efectueze zilnic.

Din cele 3 orase, doar Budesti are concesionat serviciul unei firme private: S.C.

ROSAL S.A.(groapa de gunoi a orasului Budesti, a fost inchisa la data de

31.12.2006), iar la celelalte doua orase exista servicii publice de salubrizare in

subordinea Consiliilor Locale.

In mediul rural, sunt doar cateva comune care au infiintate servicii de salubrizare,

acestea fiind insuficient dotate.

Lipsa serviciilor de salubrizare sau functionarea superficiala a acestora face ca in

anumite localitati sa persiste starea necorespunzatoare de curatenie, datorita

depozitarii necontrolate de deseuri, fie de la agenti economici, fie de la persoane

fizice.

Serviciile de curatenie stradala , pentru mediul urban, se realizeaza dupa cum

urmeaza: pentru Calarasi si Oltenita de catre operatorii desemnati pentru serviciul

de gestionare a deseurilor, pentru celelalte orase de catre serviciile publice de

salubrizare din subordinea Consiliilor Locale.

La nivelul judetului, ponderea populatiei deservite din total populatie este de

aprox. 30 %.

Tarifele de salubrizare practicate, ce contin tarife pentru colectare, transport,

depozitare practicate de catre agentii de salubrizare sunt aprobate prin Hotarare a

Consiliului Local si sunt de 3 lei/persoana pentru apartamente, respectiv 3,78

lei/persoana pentru case (in tarif este inclus si TVA).

5.2.2. Gestionarea deseurilor solide

In conformitate cu prioritatile de mediu stabilite in Planul Local de Actiune

pentru Mediu in judetul Calarasi gestiunea deseurilor menajere reprezinta

principala problema de mediu cu care se confrunta judetul nostru in ansamblul sau.

In ultimii ani cantitatile de deseuri menajere si similare acestora generate in

mediul urban si rural au fost intr-o permanenta crestere, punand astfel in

permanenta in pericol sanatatea populatiei. Cantitati mari de deseuri sunt eliminate

inutil, o buna parte putand fi reciclate sau reutilizate.

De mentionat faptul ca nici o localitate din judet nu are depozit de deseuri

autorizate din punct de vedere al protectiei mediului si sanitar. Depozitele existente

au o vechime destul de mare, sunt amplasate in cele mai multe cazuri pe

amplasamente neadecvate, nu sunt amenajate si dotate cu amenajari minime.

In prezent, solutia adoptata pentru gestionarea deseurilor este eliminarea in

depozite municipale, orasenesti, comunale neautorizate si neamenajate. Suprafata

ocupata de depozitele urbane de deseuri menajere este estimata la aprox. 46 ha. De

asemenea, suprafete importante de terenuri sunt degradate de depozite necontrolate,

deseuri abandonate pe terenuri, cai de comunicatii, pe maluri si albiile cursurilor de

ape.

Principalele forme de impact si risc determinate de depozitele de deseuri orasenesti

si industriale, in ordinea in care sunt percepute de populatie, sunt:

modificari de peisaj si disconfort vizual;

poluarea aerului;

poluarea apelor de suprafata si subterane;

modificari ale fertilitatii solurilor si ale compozitiei biocenozelor pe terenurile

invecinate;

participare la generarea efectului de sera si a modificarilor climatice.

In mediul urban, in municipiul Calarasi colectarea deseurilor se realizeaza dupa

cum urmeaza :

in recipienti de tip containere metalice standard avand o capacitate de 4m3 -

200 buc.;

in pubele de mai multe capacitati 140, 240 l , fiind date in folosinta sau

inchiriere la institutii, agenti economici, scoli, gradinite - aprox. 500 buc.;

in saci ecologici, in special folositi la case, gunoi stradal.

In mediul rural, colectarea este realizata in recipienti de tip gopodaresc si saci. In

cea mai mare parte, containerele sunt amplasate pe suprafete neamenajate, ceea ce

duce la poluarea acestor zone prin imprastierea deseurilor. In mediul rural fiinteaza

48 locuri de depozitare temporara, in general sunt terenuri neamenajate, dispuse

prin Hotararea Consiliului Local, administrate de primarii. Datorita aspectelor

mentionate, se preconizeaza inchiderea tuturor locurilor de depozitare si a

depozitelor neautorizate.

Starea actualelor depozite de tip urban este necorespunzatoare din toate punctele de

vedere, fapt pentru care aceste depozite sunt improprii utilizarii pentru depozitarea

deseurilor. Pana la aceasta data s-a identificat un nou amplasament pentru

realizarea unui depozit ecologic, care sa poata prelua intreaga cantitate de deseuri

generate pe raza intregului judet.

Depozitele municipale de deseuri au bilant de mediu intocmit si pana la sfarsitul

anului 2012 urmeaza sa fie inchise in conformitate cu Planul National de Gestiune

a Deseurilor, dupa cum sunt prezentate in tabelul nr. 4:

Transportul deseurilor se realizeaza cu urmatoarele mijloace de transport:

autocompactoare, autocontainere, tractoare cu remorci, iar in mediul rural se

folosesc in acest scop si mijloace hipo. In majoritatea cazurilor, aceste mijloace de

transport destinate eliminarii deseurilor sunt insuficiente si neadecvate pentru astfel

de servicii (tractoare cu remorci, autocontainere, mijloace hipo).

La nivelul anului 2006, in mediul urban s-au inregistrat urmatoarele cantitati de

deseuri:

- deseuri municipale: 85.706 t;

- PET-uri: 2.368 t;

- hartie, carton: 851 t;

- anvelope uzate: 4 t;

- deseuri lemnoase, rumegus: 170 t.

Deoarece pana in prezent nu au fost implementate sisteme de colectare selectiva a

deseului tip menajer, aceasta activitate se realizeaza doar pe baza de aport voluntar

la centre de colectare (unitati tip REMAT) sau prin contract direct intre agenti

economici autorizati sa desfasoare activitati de colectare conform Legii 465/2001 si

operatori economici generatori de deseuri.

In tabelul nr. 5 sunt prezentate societatile comerciale care desfasoara activitati de

colectare a deseurilor:

Prelucrarea in vederea reciclarii

Valorificarea deseurilor menajere si asimilabile colectate separat se face prin unitati

de tip REMAT si alti agenti economici dotati cu echipamente de valorificare.

Situatia dotarilor si a tipurilor de deseuri valorificate este prezentata in tabelul nr.6:

Agenti economici care recicleaza deseuri si dotarea acestora cu echipamente

Tabelul nr.6 Denumire Tip echipament Autorizatie de mediu

Capacitate proiectata (t/an)

Tip deseu prelucrat

SC Remat SA Calarasi

Instalatii utilaje si echipamente prelucrare

Da 10 000 Deseuri feroase si neferoase acumulatori

SC Comceh SA Calarasi Instalatii utilaje si echipamente prelucrare

Da 20 Deseuri hartie SC Genial Company SRL Oltenita

Instalatii utilaje si echipamente prelucrare

Da 2 000 PET

Agentii economici tip REMAT realizeaza o colectare a deseurilor in vederea

reciclarii si o prelucrare mecanica primara a lor. Prelucrarea deseurilor colectate

consta in sortarea manuala pe grupe de materiale, dezmembrare, maruntire, presare,

balotare si transportul lor la agentii economici care fac efectiv reciclarea deseurilor.

5.3. Serviciul public de alimentare cu energie termica in sistem centralizat

Serviciul public de alimentare cu energie termica in sistem centralizat

reglementat de Legea nr. 325/14.07.2006 cuprinde totalitatea activitatilor privind

producerea, transportul, distributia si furnizarea energiei termice, desfasurate la

nivelul municipiilor judetului sub conducerea, coordonarea si responsabilitatea

autoritatilor administratiei publice locale, in scopul asigurarii energiei termice

necesare incalzirii si prepararii apei calde de consum pentru populatie, institutii

publice si agenti economici.

Serviciul public de alimentare cu energie termica in sistem centralizat se

realizeaza prin intermediul infrastructurii tehnico-edilitare specifice apartinand

domeniului public sau privat al autoritatii administratiei publice locale si este

alcatuit dintr-un ansamblu tehnologic si functional unitar constand din:

constructii, instalatii, echipamente, dotari specifice si mijloace de masurare

destinate producerii, transportului, distributiei si furnizarii energiei termice pe

teritoriul localitatilor, care cuprinde: centrale termice sau centrale electrice de

termoficare, retele de transport, puncte termice/statii termice, retele de distributie,

constructii si instalatii auxiliare, bransamente pana la punctele de delimitare,

separare a instalatiilor, sisteme de control, masura si automatizare.

Politicile si prioritatile privind restructurarea serviciului public de alimentare

cu energie termica in sistem centralizat au fot stabilite prin Strategia nationala

privind alimentarea cu energie termica a localitatilor prin sisteme de producere si

distributie centralizate, aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 882/2004.

In judetul Calarasi exista sistem de alimentare cu energie termica in sistem

centralizat in cele doua municipii ale judetului: Calarasi si Oltenita.

a) municipiul Calarasi

Serviciul Public ”Centrale Termice si Administrare Fond Locativ” Calarasi,

prin Serviciul de Energie Termica, produce, distribuie si furnizeaza agent termic

pentru incalzire si apa calda de consum prin intermediul a 3 centrale termice de

zona (CT 29, CT 22 si CT 28) si a 3 centrale termice de bloc (CT I39 – tronson 2,

CT I39 – tronson 4 si CT I38), toate cu functionare pe gaz natural.

S.P.”C.T.-A.F.L.” furnizeaza energie termica unui numar de 655

apartamente, 17 de agenti economici si 5 institutii publice (Anexa Primarie,

Colegiul Economic, Trezorerie, Muzeul „Dunarea de Jos”), in baza contractelor

de furnizare cadru aprobate prin Ordinul presedintelui A.N.R.S.C. nr. 233/2004 –

Ordin pentru aprobarea unor reglementari privind contorizarea consumatorilor

racordati la sistemele publice centralizate de alimentare cu energie termica.

Cantitatea de energie termica furnizata in anul 2006 este de 6065 Gcal, din care:

- populatie: 5477 Gcal

- agenti economici si institutii publice: 549 Gcal

- consum propriu: 39 Gcal

Pretul actului de producere, distributie, furnizare energie termica aprobat

prin Avizul ANRSC nr. 3424/10.12.2004 si ajustat prin H.C.L. Calarasi nr.

59/27.04.2006 este :

- pentru populatie 217.36 lei/Gcal (inclusiv TVA)

- pentru agenti economici 188.14 lei/Gcal (exclusiv TVA)

Pentru mentinerea in functiune si pentru eficientizarea sistemului de

alimentare cu energie termica si desfasurarea activitatii serviciului in bune

conditii, in conformitate cu „Programul de revizii si reparatii”, in cursul anului

2007 se efectueaza reparatii la retelele termice secundare de distributie aferente

punctelor termice precum si lucrari de revizii si reparatii planificate la utilajele si

echipamentele tehnologice din punctele termice (electropompe, schimbatoare de

caldura, vane, etc.).

In ceea ce priveste asigurarea protectiei si conservarii mediului, Agentia de

Protectia Mediului Calarasi a evaluat si a constatat indeplinirea conditiilor de

functionare in care S.P.”C.T.-A.F.L.” Calarasi isi desfasoara activitatea (cod

CAEN 4030), acordand autorizatii de mediu pentru activitatea de producere,

transport si furnizare a energiei termice pentru centralele termice din

administrarea S.P.”C.T.-A.F.L.”, conform normelor in vigoare.

Referitor la cresterea sigurantei in functionare a instalatiilor de producere a

energiei termice, un numar de 8 cazane de apa calda din centralele termice sunt

autorizate in functionare de ISCIR INSPECT – IT Bucuresti, in conformitate cu

Prescriptiile Tehnice PT C9/2003 – „Cerinte tehnice privind proiectarea,

construirea, montarea, instalarea, exploatarea, verificarea tehnica si repararea

cazanelor de apa calda si a cazanelor de abur de joasa presiune”, iar cazanul ce

functioneaza in centrala termica de la blocul G4, tronson 2, va fi autorizat in

cursul anului 2007.

In anul 2006, energia termica produsa in centralele termice din administrarea

S.P.”C.T.-A.F.L.” este de 10671 Gcal, iar energia termica furnizata 6065 Gcal,

rezultand o pierdere de energie termica de 43 %. Aceste pierderi sunt inregistrate,

in principal, in sistemul de distributie al agentului termic si sunt cauzate de

vechimea mare a retelelor termice secundare aferente centralelor termice de zona

(aprox. 30 de ani). Astfel, uzura conductelor din canalele termice fiind accentuata,

pierderile inregistrate in sistemul de distributie sunt cauzate atat de scaparile de

agent termic (spargeri repetate ale conductelor), cat si de uzura avansata a

izolatiei termice a conductelor ce conduce la pierderi insemnate de energie

termica prin transmisie.

In vederea imbunatatirii sistemului energetic local, pentru perioada imediat

urmatoare, Serviciul Public ”Centrale Termice si Administrare Fond Locativ”

Calarasi are in vedere masuri tehnico-organizatorice, cum ar fi:

- reabilitarea retelelor termice secundare de distributie aferente centralelor

termice aflate in functiune;

- inlocuirea echipamentelor tehnologice vechi din punctele termice

deservite de centralele termice cu functionare pe gaz natural (electropompe, vane,

etc.);

- automatizarea centralelor termice;

- reabilitarea termica a cladirilor de locuit multietajate.

Astfel, pentru eliminarea pierderilor din sistemul de distributie, S.P.”C.T.-

A.F.L.” Calarasi are in derulare 2 obiective de investitii, „Reabilitare retele

termice secundare aferente PT 29” si „Reabilitare retele termice secundare

aferente PT 30”, obiective pentru care s-au intocmit Proiectele tehnice de

executie si in conformitate cu prevederile OG 48/2004, atat in anul 2005 cat si in

anul 2007, S.P.”C.T.-A.F.L.” a obtinut fonduri de la Ministerul Internelor si

Reformei Administrative, pentru retehnologizarea, modernizarea si dezvoltarea

sistemelor centralizate de producere si distributie energie termica.

Legat de reabilitarea termica a cladirilor de locuit multietajate, S.P.”C.T.-

A.F.L.” Calarasi are in derulare un obiectiv de investitii pentru reabilitarea

termica a 15 blocuri din zona centrala a municipiului Calarasi, blocuri pentru care

s-a efectuat in anul 2006 expertiza si auditul energetic, iar in anul 2007,

Ministerul Internelor si Reformei Administrative a alocat fonduri pentru

continuarea acestui obiectiv de investitii (realizarea studiului de fezabilitate, a

proiectului tehnic si a detaliilor de executie pentru reabilitarea termica a celor 15

cladiri de locuit multietajate).

b) municipiul Oltenita

Serviciul public de alimentare cu energie termica este realizat de S.C.

TERMOURBAN S.R.L. Oltenita, societate cu capital integral al Consiliului

Local.

Pentru celelate orase, serviciul este asigurat de primarii.

In mediul rural nu exista sistem centralizat de alimentare cu energie termica

functional.

5.4 Serviciul de transport public local de calatori

Transportul rutier public care se realizeaza in zona de competenta a judetului

Calarasi se reglementeaza de catre Consiliul Judetean Calarasi, care are

urmatoarele atributii:

- stabilirea si aplicarea politicilor teritoriale de dezvoltare durabila a

transportului rutier, in conexiune cu politicile similare din zonele limitrofe si

in conformitate cu politica nationala in domeniu;

- aprobarea programelor de transport rutier public de persoane in trafic

judetean, dupa armonizarea acestora de catre autoritatea competenta, cu

programele de transport rutier interjudetean, feroviar, naval sau aerian.

Definim programul de transport judetean ca fiind programul propus si aprobat

de Consiliul Judetean prin care se stabilesc traseele pentru transportul rutier

public de persoane prin servicii regulate, graficele de circulatie, capetele de

traseu, statiile publice, numarul, tipul si capacitatea autovehiculelor necesare.

Prin acest serviciu se asigura transportul persoanelor potrivit graficelor de

circulatie pe traseele specificate conform programului de transport judetean.

Programul de transport poate fi modificat numai in cazuri justificate in functie

de necesitatile comunitatii, cel mult o data pe an, cu respectarea conditiilor

privind intocmirea si aprobarea sa.



Transportul rutier public de persoane prin servicii regulate se poate efectua

de catre operatorii de transport rutier numai in baza licentei de traseu eliberate

de Ministerul Transporturilor prin Agentia Teritoriala a Autoritatii Rutiere

Romane.

La nivel central, autoritatile de reglementare in domeniul transportului public

local sunt: Autoritatea Rutiera Romana (A.R.R.) din cadrul Ministerului

Transporturilor, precum si Autoritatea Nationala pentru Reglementarea

Serviciilor Comunitare (A.N.R.S.C.). Aceste institutii reglementeaza

organizarea si functionarea autoritatilor de autorizare din cadrul administratiei

publice locale si judetene, elaboreaza norme cadru si regulamente cadru pentru

autoritatile de autorizare.

Serviciul de transport public local de persoane si marfuri se organizeaza de

catre autoritatile administratieie publice locale cu respectarea urmatoarelor

principii:

a) promovarea concurentei intre operatorii de transport, respectiv transportatorii

autorizati, carora li s-a atribuit executarea serviciului;

b) garantarea accesului egal si nediscriminatoriu al operatorilor de transport si al

transportatorilor autorizati la piata transportului public local;

c) garantarea respectarii drepturilor si intereselor utilizatorilor serviciului de

transport public local;

d) rezolvarea problemelor de ordin economic, social si de mediu ale localitatilor

sau judetului respectiv;

e) administrarea eficienta a bunurilor apartinand sistemelor de transport

proprietate a unitatilor administrativ-teritoriale;

f) utilizarea eficienta a fondurilor publice in activitatea de administrare sau

executare a serviciului de transport public local;

g) deplasarea in conditii de siguranta si de confort, inclusiv prin asigurarea de risc

a marfurilor si a persoanelor transportate, precum si a bunurilor acestora prin polite

de asigurari;

h) asigurarea executarii unui transport public local suportabil in ceea ce priveste

tariful de transport;

i) recuperarea integrala a costurilor de exploatare, reabilitare si dezvoltare prin

tarife/taxe suportate de catre beneficiarii directi ai transportului, denumiti in

continuare utilizatori, si prin finantarea de la bugetele locale, asigurandu-se un

profit rezonabil pentru operatorii de transport si transportatorii autorizati;

j) autonomia sau independenta financiara a operatorilor de transport si a

transportatorilor autorizati;

k) sustinerea dezvoltarii economice a localitatilor prin realizarea unei

infrastructuri de transport moderne;

l) satisfacerea cu prioritate a nevoilor de deplasare ale populatiei, ale personalului

institutiilor publice si ale operatorilor economici pe teritoriul unitatilor

administrativ-teritoriale prin servicii de calitate;

m) protectia categoriilor sociale defavorizate, prin compensarea costului

transportului de la bugetul local;

n) integrarea tarifara prin utilizarea unui singur tip de legitimatie de calatorie

pentru toate mijloacele de transport public local de persoane prin curse regulate;

o) dispecerizarea transportului public local de persoane realizat prin programe

permanente;

p) consultarea asociatiilor reprezentative ale operatorilor de transport si/sau ale

transportatorilor autorizati, precum si ale utilizatorilor in vederea stabilirii

politicilor si strategiilor locale privind transportul public local si modalitatile de

functionare a acestui serviciu.

Transportul rutier public la nivelul judetului se efectueaza de catre operatorii

de transport autorizati, care au in dotare un parc auto format din autobuze si

microbuze.

Datorita lipsei de fonduri, Consiliul Judetean Calarasi intampina dificultati in

intretinerea drumurilor judetene. In acest sens sunt necesare proiecte de

modernizare a infrastructurii de transport judetene prin accesarea Fondurilor

Structurale Europene. Aderarea la Uniunea Europeana impune necesitatea

revizuirii radicale a intregului sector pentru alinierea la standardele

corespunzatoare.

In judetul Calarasi numarul pasagerilor care utilizeaza sistemul de transport

public in ultimii ani este in scadere datorita :

- cresterii numarului de aututorisme proprietate personala;

- imbatranirii si degradarii mijloacelor auto de tansport.

Acesti factori au dus la o reducere a folosirii mijloacelor traditionale de

transport public.

In municipiul Calarasi, serviciul public de transport local este prestat de catre

S.C. ALI TRANS COM S.R.L Calarasi, societate comerciala infiintata in anul

1996, cu actionar unic, operator autorizat local, judetean, interjudetean si

international. Transportul public local se realizeaza cu urmatoarele mijloace de

transport:

S.C. ALI TRANS COM S.R.L. opereaza transportul de persoane pe

urmatoarele trasee:

Traseul 1(autobuz/microbuz) in lungime de 10 km: C.S.C. – Modelu

Traseul 1 barat (autobuz/microbuz) in lungime de 7 km: C.S.C. – TBC

Traseul 2 (autobuz/microbuz) in lungime de 10,8 km: C.S.C. – Gara -

Modelu

Traseul 2 barat (autobuz/microbuz) in lungime de 18 km: C.S.C. – Gara -

Roseti

Traseul Chiciu (autobuz/microbuz) in lungime de 9 km: Spital – Chiciu.

La nivelul judetului nostru exista 69 de operatori privati pentru transportul

judetean, interjudetean si international, dintre care amintim ca principali operatori

de transport urmatoarele: S.C. DIVERTIS TUDOR SRL, S.C. SIBOCAR SRL,

S.C. TUDAN SRL, etc.

In mediul rural, in comune, nu exista transport public local in administarea

consiliilor locale, singurul tip de transport de acest gen este cel al elevilor.

In prezent, in judetul nostru exista in 30 comune un numar de 36 microbuze, care

deservesc 46 localitati, urmand ca in viitorul apropiat acest serviciu sa se dezvolte,

adaptandu-se in permanenta la nevoile comunitatii.

La nivelul Consiliului Judetean Calarasi au fost aprobate propunerile pentru

modificarea si completarea programului de transport rutier de persoane prin servicii

regulate in trafic judetean prin Hotararea CJ nr. 32/29.03.2007. In principal

modificarile au vizat suplimentarea/diminuarea numarului de curse, modificarea

orelor de plecare/sosire din graficul de circulatie, suplimentarea numarului de statii,

urmare a solicitarilor ConsiliilorLocale, dar si operatorilor economici implicati in

activitatea de transport judetean in anul 2006.

5.5. Serviciul de iluminat public

Infrastructura sistemelor de iluminat apartine S.C. ELCO S.A.

In mediul urban sunt numeroase zone unde nu este asigurat sistemul de

iluminat public. De asemenea, in multe zone numarul corpurilor de iluminat este

insuficient, iar starea acestora este necorespunzatoare. Iluminatul arhitectural si

ornamental exista in fiecare oras, dar sunt obiective importante la care acest

serviciu nu este asigurat.

In municipiul Calarasi, valoarea medie a consumului lunar de energie

electrica pentru serviciul de iluminat public este de 200.000 kWh.

Situatia sistemului de iluminat public pentru municipiul Calarasi este

prezentata in tabelul nr.7:

Realizarea sistemelor publice de iluminat are ca scop urmatoarele:

- ridicarea gradului de civilizatie, a confortului si a calitatii vietii locuitorilor;

- cresterea gradului de securitate individuala si colectiva in cadrul comunitatilor

locale;

- asigurarea sigurantei circulatiei rutiere si pietonale;

- punerea in valoare printr-un iluminat arhitectural si ornamental adecvat a

patrimoniului arhitectural si peisagistic al localitatilor;

- realizarea unei infrastructuri edilitare moderne ca baza a dezvoltarii economicosociale

a comunitatilor locale;

- functionarea si exploatarea in conditii de siguranta, rentabilitate si eficienta

economica a infrastructurii aferente serviciului.

In mediul rural iluminatul arhitectural si ornamental este realizat la o scara

mult mai redusa.

6. MANAGEMENTUL SERVICIILOR COMUNITARE DE UTILITATI

PUBLICE

Serviciile comunitare de utilitati publice (SCUP) sunt acele servicii publice,de interes local, judetean sau regional organizate la nivelul unitatilor administrativteritoriale in beneficiul locuitorilor acestora si care functioneaza sub conducerea sau coordonarea, responsabilitatea si controlul autoritatilor administratiei publice locale. Aceste servicii pot fi furnizate sau prestate fie prin modalitatea gestiunii directe, bazata pe darea in administrare catre operatori de drept public, fie prin modalitatea gestiunii indirecte (delegate), bazata pe contracte de delegare a gestiunii incheiate cu operatori de drept privat.

Autoritatile administratiei publice locale trebuie sa-si fundamenteze politicile, initiativele, programele privind serviciile comunitare de utilitati publice pe urmatoarele principii:

SCUP sunt una din expresiile de autonomie ale comunitatilor locale si un mijloc puternic de care acestea dispun pentru a servi interesul general;

SCUP contribuie la pastrarea coeziunii sociale, deoarece furnizeaza prestatii cu caracter social si asigura punerea in practica a politicilor de asistenta hotarate la nivel national sau local;

SCUP reprezinta o prioritate a autoritatilor administratiei publice locale, deoarece au o contributie esentiala la dezvoltarea durabila a comunitatilor locale, conditionand chiar dezvoltarea economico-sociala a acestora;

apropierea SCUP fata de cerintele populatiei este o necesitate fundamentala, iar autoritatile administratiei publice locale au un rol esential in furnizarea/prestarea acestor servicii, ceea ce presupune un grad important de

descentralizare si autonomie locala;

descentralizarea in domeniul SCUP trebuie sa respecte principiile de

coerenta si unitate de aplicare a politicilor publice in beneficiul tuturor

cetatenilor, de coordonare si de solidaritate teritoriala;

gradul posibil de descentralizare depinde de: structura teritoriala,

dimensiunea colectivitatilor locale, natura, importanta si dimensiunea

teritoriala a serviciului, capacitatea efectiva a autoritatilor administratiei

publice locale si judetene de a-si asuma sarcinile corespunzatoare;

oferta SCUP trebuie sa fie fondata pe nevoile si asteptarile colectivitatii,

autoritatile administratiei publice locale trebuie sa ia in considerare mai intai

populatia vizata cand stabilesc cea mai buna cale de a furniza serviciile de

care sunt responsabile.

Definirea responsabilitatilor autoritatilor administratiei publice locale trebuie

sa se faca tinandu-se seama de urmatoarele exigente:

apropierea serviciilor in raport cu utilizatorii;

posibilitatea entitatii insarcinate cu furnizarea/prestarea serviciului de a-l

adapta nevoilor si circumstantelor (flexibilitate, adaptabilitate);

asigurarea indicatorilor de performanta in ceea ce priveste calitatea,

continuitatea, eficacitatea, eficienta serviciilor furnizate/prestate;

complementaritatea in actiunea autoritatilor centrale si locale.

7. STRATEGIA PRIVIND ACCELERAREA DEZVOLTARII

SERVICIILOR COMUNITARE DE UTILITATI PUBLICE

Strategia judeteana privind accelerarea dezvoltarii serviciilor comunitare de

utilitati publice are la baza urmatoarele obiective:

asigurarea universalitatii, continuitatii, adaptabilitatii, transparentei si

accesului nediscriminatoriu al populatiei la SCUP de interes vital (principiul

serviciului public);

aplicarea principiilor economiei de piata in sectorul serviciilor comunitare de

utilitati publice;

respectarea standardelor nationale si ale Uniunii Europene privind serviciile

comunitare utilitati publice si a angajamentelor Romaniei privind

implementarea acquis-ului comunitar, luate in vederea aderarii;

mentinerea unei balante echitabile intre veniturile populatiei si tarifele pentru

SCUP (principiul suportabilitatii);

realizarea managementului integrat al SCUP care asigura coordonarea intre

autoritatile administratiei publice centrale si locale cu atributii privind

realizarea SCUP si planificarea echilibrata a resurselor financiare in functie

de prioritati;

asistarea autoritatilor administratiei publice locale cu privire la infiintarea,

organizarea si gestionarea SCUP;

elaborarea de studii de prognoza (unde este posibil) in vederea reducerii

costurilor si cresterii eficientei SCUP;

raspandirea informatiilor de interes public in scopul asigurarii unui

management performant al SCUP la nivelul autoritatilor administratiei

publice locale, operatorilor si utilizatorilor/beneficiarilor;

facilitarea participarii societatii civile la luarea deciziilor privind sectorul

SCUP;

implicarea activa a sectorului privat in finantarea, realizarea si

exploatarea/operarea serviciilor;

coordonarea initiativelor colectivitatilor locale si asocierea intercomunitara;

promovarea dezvoltarii integrate a serviciilor comunitare de utilitati publice

si monitorizarea planurilor de implementare pe baza participarii tuturor

partilor implicate;

atingerea stabilitatii institutionale si financiare a colectivitatilor locale.

Strategia judeteana privind accelerarea dezvoltarii SCUP a fost elaborata tinand

cont de strategia nationala, care este fundamentata pe urmatorii trei piloni:

a) Pilonul 1: Crearea unui cadru institutional durabil

Pentru implementarea prezentei strategii, Ministerul Internelor si Reformei

Administratiei, in calitate de autoritate centrala in sfera serviciilor comunitare de

utilitati publice creeaza cadrul institutional adecvat prin infiintarea a doua

structuri:’’Comitetul interministerial pentru monitorizarea serviciilor comunitare

de utilitati publice” si „Unitatea centrala pentru monitorizarea serviciilor

comunitare de utilitati publice’’.

b) Pilonul 2: Reorientarea politicii de tarifare si finantare a activitatilor

operationale si a investitiilor aferente serviciilor comunitare de utilitati

publice.

Aceasta presupune redefinirea politicilor ce privesc: stabilirea, ajustarea,

modificarea si aprobarea preturilor si tarifelor; acordarea subventiilor; delegarea

gestiunii serviciilor; licentierea operatorilor; accesul la resursele de finantare a

investitiilor; prioritizarea si planificarea multianuala a proiectelor.

c) Pilonul 3: Cresterea capacitatii de absorbtie a fondurilor de investitii

In anii urmatori trebuie sa se implementeze programe de investitii privind

modernizarea si dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare a unitatilor

administarativ-teritoriale, ceea ce presupune imbunatatirea semnificativa a

capacitatii de absorbtie a fondurilor de investitii la toate nivelele: pregatirea

proiectelor, implementarea/executia proiectelor si operarea/furnizarea serviciilor

dupa punerea in functiune a obiectivelor realizate.

In acest context la nivelul judetului Calarasi prin HCJ nr.

118/20.12.2007 s-a infiintat Compartimentul de Monitorizare a Serviciilor

Comunitare de Utilitati Publice, careia ii revine responsabilitatea elaborarii,

implementarii, monitorizarii si evaluarii implementarii strategiei judetene

privind accelerarea dezvoltarii SCUP.

Compartimentul de Monitorizare a Serviciilor Comunitare de Utilitati Publice

are responsabilitatea coordonarii, elaborarii, centralizarii si implementarii

strategiilor locale privind accelerarea dezvoltarii serviciilor comunitare de

utilitati publice si a planurilor de implementare aferente acestora, precum si

centralizarea si implementarea acestora, alaturi de autoritatile administratiei

locale comunitare si orasenesti implicate.

Analiza necesarului de investitii aferent infrastructurii tehnico-edilitare a

localitatilor se fundamenteaza prin studii de fezabilitate, elaborate si aprobate

potrivit legii de catre autoritatile administatiei publice locale.

Stabilirea necesarului de investitii trebuie sa cuprinda urmatoarele etape:

analiza situatiei existente a serviciilor comunitare de utilitati publice si a

necesitatilor obiective ale comunitatilor locale;

elaborarea si aprobarea unor strategii proprii, locale, privind dezvoltarea

serviciilor comunitare de utilitati publice;

identificarea obiectivelor de investitii necesare la nivelul fiecarei

comunitati locale;

prioritizarea obiectivelor de investitii;

identificarea resurselor – umane, materiale si financiare – necesare pentru

realizarea proiectelor;

elaborarea si aprobarea studiilor de fezabilitate.

Autoritatile administratiei publice locale pe baza analizei diagnostic a situatiei

existente, stabilesc nivelul necesarului investitional si structura institutionala la

nivel local pentru ca toate serviciile comunitare de utilitati publice sa respecte

angajamentele romaniei fata de Uniunea Europeana.

Analiza necesarului de investitii tine seama de planurile de implementare,

evaluarile de costuri si perioadele de tranzitie acceptate de Uniunea Europeana.

Fiecare autoritate a administratiei publice locale, cu concursul operatorilor din

subordine/coordonare are sarcina sa elaboreze si sa aprobe un Plan–director pentru

fiecare sector SCUP, in care sa identifice necesitatile investitionale, sa le prezinte

coerent sub forma de proiecte si sa le prioritizeze (pe baza unor criterii de evaluare

si selectie adoptate in conformitate cu Normele metodologice privind criteriile de

evaluare si selectie a obiectivelor de investitii publice aprobate prin Ordinul

Ministrului Finantelor Publice nr. 980/2005).

Planul-director este in concordanta cu programul privind dezvoltarea

economico-sociala a unitatilor administrativ-teritoriale, cu planul de amenajare a

teritoriului si planul de urbanism.

Consiliul judetean va coordona intreg procesul in cazul proiectelor de investitii

publice ce necesita o abordare judeteana sau care inglobeaza orase si/sau zone

rurale. Pentru proiectele care necesita o abordare regionala consiliile judetene vor

colabora cu agentiile de dezvoltare regionale.

Programarea portofoliului optim de proiecte de investitii si reabilitare la nivelul

fiecarei localitati se realizeaza in conditii de restrictii bugetare, deoarece resursele

financiare sunt limitate. Cunoscandu-se importanta proiectelor si valoarea acestora

din toate domeniile serviciilor publice se poate face o ierarhizare a acestora la

nivelul fiecarei localitati.

Pe baza programului de investitii si a prioritatilor de investire identificate in

Planul-director, fiecare autoritate a administratiei publice locale trebuie sa

identifice sursele pentru finantarea proiectelor de investitii publice.

Surse de finantare a investitilor publice

Fondurile Uniunii Europene

Conform H.G. nr.246/16.02.2006 pentru aprobarea Strategiei nationale privind

accelerarea dezvoltarii serviciilor comunitare de utilitati publice, art. 6.3.1.5.

„Sectoarele serviciilor comunitare de utilitati publice care pot primi alocari din

fondurile Uniunii Europene sunt:

alimentarea cu apa potabila;

canalizarea si epurarea apelor uzate;

managementul deseurilor solide;

alimentarea cu energie termica in sistem centralizat;

transportul public local;

iluminatul public”.

In perioada 2007-2013 Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR),

Fondul Social European (FSE) si Fondul de Coeziune (FC) vor contribui la

realizarea a trei obiective:

- ‚,convergenta’’ (FEDR, FSE, FC);

- ,,competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca” (FEDR, FSE);

- ,,cooperare teritoriala europeana” (FEDR).

Gestionarea fondurilor structurale si fondurilor de coeziune este simplificata,

conform principiului de proportionalitate si descentralizare. Resursele financiare

pentru cele trei obiective si metoda de atribuire a fondurilor sunt stabilite prin

reglementari generale. Cele trei obiective urmaresc:

- „convergenta” promoveaza imbunatatirea conditiilor de crestere si a factorilor ce

duc la o convergenta reala a statelor membre si a regiunilor mai putin dezvoltate.

- ,,competitivitatea regionala si ocuparea fortei de munca” vizeaza consolidarea

competitivitatii si atractivitatii regiunilor ca si locuri de munca. Programele de

dezvoltare ajuta regiunile sa anticipeze si sa promoveze cercetarea, spiritul de

echipa, protectia mediului inconjurator si sa imbunatateasca accesibilitatea.

- ,,cooperarea teritoriala europeana” vizeaza consolidarea cooperarii la nivel

transfrontalier prin initiative locale si regionale, cooperare transnationala prin

actiuni favorabile dezvoltarii teritoriale integrate si cooperare interregionala, cum

ar fi schimburile de experienta.

In ceea ce priveste politica de coeziune pe perioada 2007-2013, alocarile financiare

pentru Romania sunt de 5 770 mil. Euro fonduri de coeziune si 11 140 mil. Euro

fonduri de convergenta, iar in ceea ce priveste cooperarea teritoriala europeana de

404 mil. Euro, in total fiind alocata suma de 17 317 mil. Euro.

FONDUL EUROPEAN DE DEZVOLTARE REGIONALA (FEDR)

Domeniile de interventie ale FEDR vizeaza promovarea investitiilor publice si

private, contribuind la reducerea dezechilibrelor intre regiunile Uniunii. FEDR

contribuie la consolidarea coeziunii economice si sociale, corectand principalele

dezechilibre regionale prin sprijinirea dezvoltarii structurale a economiei regionale,

intelegand prin aceasta reconversia regiunilor industriale in declin si a regiunilor

slab dezvoltate, precum si prin sprijinirea cooperarii tansfrontaliere, transnationale

si interregionale. Astfel, FEDR acorda prioritate comunitatii si in particular,

necesitatii consolidarii competitivitatii si inovatiei, creearii si asigurarii unei

dezvoltari durabile. Finantarile prioritare se refera la cercetare, inovatii, protectia

mediului si prevenirea riscului, iar infrastructurile continua sa joace un rol

important, mai ales in regiunile mai putin dezvoltate. FEDR isi concentreaza

interventia pe prioritati tematice. FEDR finanteaza:

investitiile de infrastructura: mediul incojurator, investitiile legate de

alimentarea cu apa; tratarea apelor uzate; gestionarea deseurilor; calitatea

aerului; prevenirea si controlul poluarii;

investitiile din domeniul transportului, adica imbunatatirea retelelor

transeuropene si crearea de legaturi cu acestea; strategia promovarii

transportului propriu, care contribuie la ameliorarea accesului la serviciile

cu pasagerii si la transporturile comerciale de calitate;

investitiile din infrastructura sanitara si sociala, care contribuie la

dezvoltarea regionala si locala, precum si cresterea calitatii vietii;

investitiile legate de energie, adica imbunatatirea retelelor transeuropene

care contribuie la consolidarea securitatii aprovizionarii, protectia mediului

inconjurator, ameliorarea eficacitatii energetice si dezvoltarea energiilor

neconventionale; etc.

FONDUL DE COEZIUNE (FC)

Fondul de Coeziune are ca scop consolidarea coeziunii economice si sociale a

comunitatii, in perspectiva promovarii dezvoltarii durabile si finanteaza proiecte in

domeniile:

retelele transeuropene de transport , mai ales proiectele proritare de interes



comun;

protectia mediului inconjurator se inscrie in cadrul prioritatilor politicii

comunitare , definite in programul de politica de actiune in materie de mediu

inconjurator;

domeniile legate de dezvoltare durabila care prezinta avantajele clare pentru

mediu inconjurator, cum ar fi eficienta energetica si energiile alternative,

retelele transeuropene, transportul urban propriu si transportul public, etc.

PROGRAMUL OPERATIONAL SECTORIAL de MEDIU (POS)

Continua programele de dezvoltare a infrastructurii de mediu si ia in

considerare programe de dezvoltare initiate in cadrul asistentei de preaderare (PHARE

si ISPA).

POS Mediu se bazeaza pe obiectivele si prioritatiile politicii de mediu ale Uniunii

Europene relevand atat obligatii internationale ale Romaniei, cat si interesele specifice

nationale. POS Mediu va fi implementat pe parcursul unei perioade limitate de timp,

2007-2013 si prin utilizarea unor resurse financiare limitate, ceea ce determina o

ierarhizare a necesitatilor investitionale. Domeniile de investitii ce pot fi finantate prin

POS Mediu sunt:

Extinderea si modernizarea sistemelor de apa/apa uzata - Axa prioritara 1

constructia/modernizarea surselor de apa in vederea potabilizarii;

constructia/reabilitarea statiilor de tratare a apei potabile;

extinderea retelelor de distributie a apei potabile si a sistemelor de canalizare;

constructia/reabilitarea statiilor de epurare a apelor uzate;

constructia/reabilitarea facilitatilor de epurare a namolurilor;

contorizarea, echipamente de laborator, echipamente de detectare a pierderilor.

Prin intermediul Axei prioritare 1 vor fi finantate proiecte de investitii in

principal pentru infrastructura de apa din aglomerarile urbane. In lista proiectelor

majore pentru POS Mediu - Axa prioritara 1, judetul Calarasi este cuprins cu

proiectul ISPA 1 (2002/RO/P/PA/013), care are ca obiectiv modernizarea

infrastructurii de apa si apa uzata pentru cele 3 orase si 2 municipii din judet.

Pentru zona rurala, proiectele de investitii pot fi finantate prin:

PROGRAMUL NATIONAL DE DEZVOLTARE RURALA – co-finantat de

Uniunea Europeana in perioada 2007-2013 si coordonat de catre Ministerul

Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale pentru investitii in infrastructura

de apa; prioritatile din cadrul acestui program vor fi selectate din Master Planurile

pregatite sub coordonarea Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile;

Programul Guvernamental pentru Dezvoltarea Infrastructurii din Zonele Rurale

(OG nr. 7/2006) in perioada 2006-2008 pentru investitii in infrastructura de apa

si apa uzata;

Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor si reabilitarea

siturilor contaminate Axa prioritara 2:

- constructia unor depozite de deseuri municipale;

- constructia facilitatilor de sortare, compostare si reciclare;

- achizitionarea si instalarea sistemelor de colectare selectiva;

- achizitionarea masinilor de transport pentru deseuri;

- deseuri rezultate din constructii si demolari;

- reabilitarea siturilor contaminate.

Proiectele de investitii din acest domeniu vor fi finantate cu sprijinul masurii

ISPA 2005/RO/16/P/PA/001-04. Acest proiect se realizeaza pe sectiunea deseuri

pentru 5 judete: Suceava, Botosani, Vaslui, Olt, Calarasi si include urmatoarele

componente:

- inchiderea depozitelor neconforme cu directivele UE din sectorul deseuri;

- implementarea unui sistem de management integrat al deseurilor - SMID

(facilitati de colectare selectiva a deseurilor menajere, achizitionarea de masini si

echipamente pentru colectarea/transportul deseurilor, statii de transfer, centrul de

management integrat al deseurilor, depozit ecologic);

- asistenta tehnica pentru managementul proiectului si supervizarea lucrarilor.

Resurse de la institutiile financiare locale, de la institutii financiare internationale

si/sau obtinute prin PPP

Aceasta sursa de finantare va fi folosita pentru a:

co-finanta proiecte cu componenta de grant de la Uniunea Europeana;

finanta proiectele de sine-statatoare.

Autoritatile administratiei publice locale pot accesa resursele atat de la institutiile

financiare internationale, cat si de la cele locale.

Bugetul de stat

Destinatia fondurilor de la bugetul de stat consta, fara a se limita la acestea, in

urmatoarele:

co-finantarea proiectelor de investitii finantate de Uniunea Europeana;

finantarea proiectelor de sine statatoare in cazurile in care alte surse nu sunt

accesibile datorita diferitelor constrangeri (constrangerile suportabilitatii,

constrangerile limitarii serviciului datoriei, etc.);

Criteriul pentru acordarea contributiei de la bugetul de stat pentru investitiile

publice de interes local vizand modernizarea si dezvoltarea infrastructurii tehnicoedilitare

aferente serviciilor comunitare de utilitati publice se bazeaza pe:

suportabilitatea locala scazuta (ca si contributii locale de finantare);

prioritatea acordata proiectelor ce servesc mai multor autoritati ale

administratiei publice locale;

capacitatea de suport pentru atragerea altor altor surse de finantare.

Bugetul local

Autoritatile administratiei publice locale pot contribui la finantarea

proiectelor de investitii luand in considerare urmatoarele optiuni:

alocarea fondurilor de bugetul local;

contractarea imprumuturilor;

garantarea imprumuturilor;

realizarea de PPP.

Participarea sectorului privat

Autoritatile administratiei publice locale pot decide, in conformitate cu

legislatia existenta privind parteneriatul public privat, implicarea sectorului privat

pentru a eficientiza operarea serviciilor, pentru un raport calitate/pret mai bun,

pentru a extinde aria de operare, pentru a asigura cresterea calitatii si continuitatii

serviciilor comunitare de utilitati publice, pentru a transfera o parte din riscurile si

garantiile de operare si finantare sectorului privat si pentru acoperirea nevoilor de

co-finantare in cadrul programelor europene.

Alte surse de finantare

Autoritatile administratiei publice locale pot folosi alte surse de finantare a

necesarului de investitii, daca studiile realizate arata ca folosirea acestor fonduri

este fezabila.

Responsabilitatile pentru planificarea, fundamentarea, promovarea,

aprobarea si implementarea lucrarilor din infrastructura tehnico-edilitara a

localitatilor aferente SCUP revin autoritatilor administratiei publice locale.

Cresterea capacitatii de absorbtie si de atragere a fondurilor de investitii este

legata de capacitatea autoritatilor administratiei publice locale de a pregati proiecte

de investitii publice, ca numar si calitate, acceptabile pentru entitatile finantatoare

si de a implementa programe de investitii in conformitate cu planurile de actiune

adoptate.

In continuare sunt prezentate principalele obiective ale strategiei pe domenii

ale SCUP la nivelul judetului Calarasi impreuna cu sursele de finantare

prognozate.

In anexa nr.2 la prezenta strategie sunt prezentate date privind principalele

obiective ale stategiei SCUP pe domenii.

7.1. Strategia serviciului de alimentare cu apa, canalizare si epurare ape uzate

Utilitatile publice, datorita rolului major pe care il au in revigorarea judetului

si cresterea performantelor economice ale acestuia, necesita o atentie deosebita,

asigurarea si imbunatatirea acestora contribuind la dezvoltarea economica a

judetului, la cresterea standardului de viata a locuitorilor si la protejarea mediului.

La nivelul comunelor din cadrul judetului sunt necesare multiple interventii care sa

asigure modernizarea si extinderea utilitatilor publice.

Lipsa sau insuficienta utilitatilor publice din mediul rural necesita investitii majore

in acest domeniu in scopul asigurarii unor conditii optime de dezvoltare socioeconomica

si pentru a facilita prezenta si participarea cat mai activa a comunitatilor

rurale la acest proces.

7.1.1 Obiective privind infrastructura serviciului de alimentare cu apa,

canalizare si epurare ape uzate

Revigorarea economica a judetului impune asigurarea unui climat favorabil

si optim de desfasurare a activitatilor economice si sociale. Astfel, regenerarea

comunitatilor urbane si rurale implica, pe langa alte activitati si protejarea mediului

inconjurator prin masuri de conservare, protectie si igienizare a mediului, precum si

prin stimularea folosirii de tehnologii inovatoare nepoluante.

In ceea ce priveste infrastructura de captare si furnizare a apei, la nivel judetean, au

fost depistate urmatoarele probleme:

Retelele de alimentare cu apa, in special cele din mediul urban, prezinta un

grad avansat de degradare fizica. De asemenea, ele sunt subdimensionate fata

de necesitatile actuale, lucru care determina discontinuitati in aprovizionarea

cu apa, perturband astfel activitatile economice si sociale.

Retelele de canalizare a apelor uzate menajere sunt slab dezvoltate,

subdimensionate si in cea mai mare parte, degradate.

De asemenea, epurarea apelor uzate menajere constituie o alta problema,

generata de utilizarea in cele mai multe cazuri, a unor echipamente si

tehnologii depasite.

a) Alimentarea cu apa

Avand in vedere cele mentionate mai sus, la nivelul municipiilor si oraselor din

judet se vor efectua urmatoarele lucrari:

Pentru municipiul Calarasi:

perfectionarea proceselor tehnologice pentru asigurarea calitatii apei potabile

conform directivei 98/83/EC si Legii 458/2002;

crearea unei surse strategice in stratul de carst de adancime din zona (400-500

m adancime) pentru eliminarea riscului dat de fluviul Dunarea;

inlocuirea utilajelor cu agregate performante pentru reducerea consumurilor

energetice (actualmente 0,6 kWh/m3 apa);

extinderea si reabilitarea retelei de distributie pentru a deservi toti locuitorii.

7.1.2. Strategia prestari serviciilor de alimentare cu apa, canalizare si epurare

ape uzate

Operatorilor din domeniu le revin urmatoarele responsabilitati:

Conformarea cu prevederile de calitate ale apei potabile furnizate;

Asigurarea conditiilor de calitate impuse apelor epurate evacuate in receptor

natural;

Monitorizarea si informarea privind calitatea apei potabile furnizate;

Consiliilor locale le revin urmatoarele sarcini:

Organizarea si furnizarea serviciilor publice de alimentare cu apa, canalizare

si epurare ape uzate;

Conformarea cu Directivele Europene privind calitatea apei potabile si

epurarea apelor uzate;

Accesarea si atragerea de fonduri pentru investitii pentru obiectivele de

alimentare cu apa, canalizare si epurare ape uzate.

S.C. ECOAQUA S.A. Calarasi este unicul operator in domeniu pentru mediul

urban. Dintre obiectivele principale ale operatorului mentionat amintim:

- alimentarea cu apa potabila si industriala a tuturor utilizatorilor, in regim

continuu (24 ore/24 ore) la nivelul de calitate corespunzator standardelor

europene si la preturi accesibile;

- colectarea tuturor apelor uzate prin reteaua de canalizare, epurarea acestora si

tratarea namolurilor, cu respectarea standardelor europene de calitate;

- dezvoltarea activitatilor de proiectare, lucrari tehnico-edilitare, contorizare si

consulting;

- extinderea regionala a serviciilor furnizate si dezvoltarea resurselor umane;

- obtinerea unei marje optime de profit care sa permita dezvoltarea in

continuare a activitatilor, rambursarea creditelor si stimularea personalului;

- reorientarea catre utilizatori a activitatilor companiei, implicit informarea,

transparenta, co-interesarea si educarea acestora.

7.2. Serviciul de salubrizare a localitatilor si gestiunea deseurilor solide

7.2.1. Obiective ale gestiunii deseurilor solide

Tendintele in abordarea problemei deseurilor vor trebui sa tina cont de urmatoarele

aspecte:

- reducerea cantitatii de deseuri generate;

- respectarea Angajamentelor asumate in procesul de negociere pentru

aderarea la UE;

- evitarea poluarii mediului.

Generarea deseurilor este influentata de urmatorii factori;

- evolutia venitului populatiei;

- comportamentul consumatorilor;

- introducerea pe piata de noi produse ambalate;

- evolutia demografica.

Drept urmare, cantitatea de deseuri generata pe locuitor urmeaza sa creasca. Este de

asteptat o imbunatatire semnificativa a colectarii deseurilor menajere solide, avand

in vedere generalizarea colectarii deseurilor catre majoritatea locuitorilor, in

concordanta cu obiectivele propuse.

Obiectivele si tintele pentru managementul deseurilor

La nivelul judetului trebuie indeplinite urmatoarele obiective prevazute in Planul

National si in Strategia Nationala de Gestiune a Deseurilor, precum si in planurile

de implementare ale Directivelor UE in domeniul gestiunii deseurilor.

In Planul Judetean de Gestiune a Deseurilor sunt prezentate urmatoarele tinte pe

care trebuie sa le atingem:

- cresterea gradului de colectare a deseurilor din zone rurale care nu au

servicii de salubrizare;

- inchiderea vechilor depozite neconforme si reabilitarea ecologica a acestora;

- construirea si operarea unor depozite noi, conforme;

- reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile ajunse la depozit;

- reciclarea deseurilor provenite din ambalaje, echipamente electrice si

electronice, vehicule scoase din uz.

Inchiderea si remedierea depozitelor existente de deseuri sunt stabilite pe baza HG

349/2005 privind depozitarea deseurilor si a Planului de Implementare al Directivei

199/31/CE privind depozitarea deseurilor.

Depozitele din mediul urban care se vor inchide sunt prezentate in tabelul nr.14:

Masura preconizata Responsabil Termen Tinta Valoare estimata (mii Euro)

7.4. Serviciul de transport public local de calatori

Pentru asigurarea dezvoltarii durabile in domeniul transportului public local de

calatori consiliile locale stabilesc stategia de dezvoltare, modernizare si

functionare pe termen mediu si lung a acestor transporturi, tinand seama de

planurile de urbanism si de programele de dezvoltare economico-sociala a

localitatii. In exercitarea competentelor si a responsabilitatilor ce le revin

autoritatile administratiei publice locale vor urmari:

- desfasurarea transportului public local de calatori pe criterii de

competitivitate si concurentialitate;

- promovarea reabilitarii infrastructurii aferente transportului public local de

calatori;

- monitorizarea si controlul periodic al activitatilor de prestare a transportului

public local de calatori si luarea de masuri, in cazul in care operatorul de

transport nu asigura performanta pentru care s-a obligat;

- analiza anuala a indicatorilor de performanta prevazuti in contractul de

concesiune;

- adoptarea normelor locale si negocierea contractelor de concesiune a

transportului public local de calatori, precum si a contractelor de concesiune

a infrastructurii aferente acestuia;

- informarea si consultarea periodica a calatorilor asupra politicilor de

dezvoltare din domeniul transportului public de calatori.

La nivel local, municipal sau judetean administratiile locale se vor concentra pe

urmatoarele aspecte:

- intocmirea unor planuri directoare in vederea optimizarii rutelor pentru a

permite municipalitatilor de a decide pastrarea sau modificarea actualelor

rute;

- pregatirea unei strategii si politici de transport corespunzatoare;

- pregatirea programelor de investitii corespunzatoare si fezabile care pot

oferi accesul usor la fondurile structurale ale UE.

Consiliile locale pot adopta hotarari cu privire la urmatoarele:

- asocierea intercomunala in vederea realizarii unor investitii de interes

comun in domeniul infrastructurii tehnico-edilitare aferente transportului

public local;

- concesionarea transportului public local de calatori si a infrastructurii

aferente acestuia, apartinand patrimoniului public;

- acordarea de facilitati operatorilor de transport pentru incurajarea dezvoltarii

transportului public local de calatori;

- elaborarea si aprobarea normelor locale si a regulamentelor de functionare a

operatorilor de transport care desfasoara activitati de transport public local

de calatori, pe baza normelor cadru aprobate de Ministerul Internelor si

Reformei Administrative;

- stabilirea, aprobarea si modificarea tarifelor pentru transportul public local,

cu respectarea reglementarilor legale in vigoare;

- stabilirea subventiei care se plateste de la bugetul local pentru acoperirea

diferentei dintre costurile inregistrate de operatorul de transport pentru

efectuarea transportului si sumele efectiv incasate ca urmare a vanzarii

biletelor si a abonamentelor;

- asigurarea resurselor bugetare pentru sustinerea totala sau partiala a

costurilor de transport pentru unele categorii defavorizate de calatori,

stabilite prin hotarari ale Consiliilor Locale.

Referitor la strategia serviciului de transport public sunt necesare urmatoarele

masuri:

- dotarea serviciilor cu mijloace de transport in comun performante;

- extinderea rutelor de transport in raport cu studiile de optimizare;

- luarea in considerare a participarii sectorului privat.

Un rol important in optimizarea serviciului de transport public il are reabilitarea

infrastructurii de transport rutier, in acest sens fiind necesare lucrari de

modernizare si reabilitare a acestora.

Modificarea legislatiei actuale a transportului public local vizeaza stabilirea

cadrului juridic privind infiintarea, autorizarea, organizarea, exploatarea,

gestionarea, finantarea si controlul functionarii serviciilor de transport public in

comune, orase, municipii, judete si in zonele asociatiilor de dezvoltare comunitara.

In concordanta cu necesitatea optimizarii programului de transport judetean

este necesara modernizarea infrastructurii de drumuri judetene. In acest sens

Consiliul Judetean Calarasi a demarat procedura de achizitionare a unor Studii de

Fezabilitate pentru modernizarea unor drumuri judetene importante, care sa asigure

accesul comunitatii la infrastructura de transport nationala. Astfel au fost stabilite

ca fiind de importanta strategica drumurile judetene: DJ 303 (Minastirea– Valea

Argovei- Calareti) care traverseaza judetul de la Sud la Nord, cu acces la DN 31 –

DN 3(A) si in autostrada A2 si cu posibilitatea de acces in zona transfrontaliera

Romania - Bulgaria, respectiv Calarasi - Silistra, DJ 201 B (Valea Argovei – Rasi

(judetul Ialomita)) cu acces la DJ 303 - DN 3(A)- DN 21, cu posibilitatea de acces

spre Moldova si Republica Moldova si DJ 301 (Budesti- Fundeni) cu acces la

soseaua de centura a Bucurestiului permitand astfel o legatura mai rapida cu

celelalte regiuni ale tarii.

7.5. Serviciul de iluminat public

Principalele obiective ale strategiei serviciului de iluminat public constau in:

Lucrari de modernizare /reabilitare a sistemului de iluminat public, care presupune:

- inlocuirea integrala a retelelor existente total necorespunzatoare;

- reabilitarea retelelor existente la care unele componente pot fi reutilizate pentru

urmatoarea perioada de minim 5 ani;

Introducerea de sisteme de iluminat public in localitatile din judet unde nu exista; construirea de noi retele (extindere retele electrice in mediul urban, extindere retele electrice in mediul rural).

In municipiul Calarasi se preconizeaza extinderea retelei de iluminat public pentru

urmatoarele zone: zona Scoala generala nr. 11, zona din spatele „cinematografului

Orizont”, zona str. Musetelului, zona str. Flacara, lucrari in valoare totala de 3 miliarde lei.

8. MASURI LA NIVEL LOCAL

Conformarea serviciilor comunitare de utilitati publice cu toate

angajamentele Romaniei incluse in planurile de implementare pentru acquis-ul

comunitar relevant se afla in responsabilitatea autoritatilor administratiei publice

locale, municipale si judetene.

Strategiile proprii la nivel local, municipal sau judetean, pentru SCUP trebuie sa

incorporeze toate principiile Strategiei nationale.

Fiecare autoritate a administratiei publice locale va elabora strategia locala

privind accelerarea dezvoltarii SCUP aplicabila fiecarui tip de serviciu. Pe baza

necesarului de investitii publice si a resurselor disponibile, autoritatile

administratiei publice locale in colaborare cu fiecare operator de servicii

comunitare de utilitati publice, vor elabora planuri de implementare proprii care

contin, fara sa se limitaze la acestea urmatoarele informatii:

- parametrii serviciului ce vor fi atinsi pentru fiecare sector al serviciilor

comunitare de utilitati publice, cu un program detaliat pentru fiecare

parametru pana in 2013 corelat cu programul de conformare stabilit de

comun acord cu Uniunea Europeana;

- necesarul total de investitii pentru fiecare sector care sa fie in conformitate

cu toate cerintele, esalonat pana in 2013;

- sursele de finantare considerate pentru fiecare proiect de investitii detaliate

pe surse si pe ani pana in 2013;

- masurile pe care autoritatile administratiei publice locale doresc sa le

implementeze in programul propus.

Planurile de implementare a strategiilor proprii privind accelerarea dezvoltarii

serviciilor comunitare de utilitati publice, adoptate la nivel local sau judetean,

vor tine seama de termenele prevazute in planurile de implementare a acquisului

comunitar si de termenele stabilite cu autoritatile administratiei publice

centrale.

9. MONITORIZAREA SI EVALUAREA STRATEGIEI JUDETENE

Conform H.G. nr. 246/2006 pentru aprobarea Strategiei nationale privind

accelerarea dezvoltarii serviciilor comunitare de utilitati publice art.5.2.1.1 la

nivelul judetului Calarasi, functia de monitorizare si evaluare va fi asigurata prin

intermediul Unitatii Judetene pentru Monitorizarea Serviciilor Comunitare de

Utilitati Publice din cadrul Consiliului Judetean, care va pregati trimestrial

rapoartele de monitorizare si evaluare pentru fiecare tip de serviciu comunitar de

utilitati publice si le va transmite biroului de monitorizare de la nivelul Instiutiei

Prefectului Judetului Calarasi.

Raportul trimestrial va prezenta performantele procesului de implementare.

Orice modificare in strategia judeteana va fi comunicata Unitatii Centrale de

Monitorizare din cadrul Ministerului Internelor si Reformei Administrative.





loading...




Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE CLASA: a X a EDUCATIE MUZICALA - OPERA IN GERMANIA SI RUSIA
 PROIECT DIDACTIC 3-5 ani Limba si comunicare - Strugurele, de Maria Gaitan
 Proiect instalatii electrice - Sa se proiecteze instalatia electrica si de forta a unei microintreprinderi la alegerea studentului
 PROIECT - Ingineria reglarii automate - sistemul de reglare automata a unei actionari cu motor electric

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 LUCRARE DE DIPLOMA - Rolul asistentului medical in ingrijirea pacientului cu A.V.C.
 Relatiile diplomatice dintre Romania si Austro- Ungaria din a doua jumatate a secolului al XIX-lea
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 Lucrare de licenta contabilitate si informatica de gestiune - politici si tratamente contabile privind leasingul (ias 17). prevalenta economicului asupra juridicului
 Lucrare de licenta educatie fizica si sport - studiu asupra imbunataȚirii motricitaȚii in lectia de educatie fizica la clasele a v-a de la &
 Lucrare de licenta ecologie si protectia mediului - aspecte ecologice privind fauna de orthoptere si mantide din parcul national muntii macinului
 LUCRARE DE LICENTA - Asigurarea calitatii la firma Trans

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT INFORMATICA - GESTIONAREA STOCULUI UNEI FARMACII
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 Evidenta a clientilor dar si a serviciilor in Visual Fox pro 9 - Lucrare de atestat
 Lucrare atestat Tehnician in turism - CALITATEA SERVICIILOR TURISTICE




TRASATURILE CARACTERISTICE ALE ACTIUNII IN CONTENCIOS ADMINISTRATIV POTRIVIT LEGII NR. 554/2004 SI CONSTITUTIEI
STRUCTURA EXTERNA A AUTORITATILOR ADMINISTRATIEI
FUNDAMENTE CONSTITUTIONALE ACTUALE IN MATERIA CONTENCIOSULUI ADMINISTRATIV
SISTEMUL ADMINISTRATIV PUBLIC CENTRAL IN STATE CU REGIM SEMIPRESIDENTIAL Unitate de analiza: Republica Franceza
LEGALITATEA ACTULUI ADMINISTRATIV
TRANSPARENTA DECIZIONALA
Promovarea functionarilor publici si avansarea gradelor de salarizare
STRATEGIA LOCALA PRIVIND ACCELERAREA DEZVOLTARII SERVICIILOR COMUNITARE DE UTILITATI PUBLICE



Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu