STRUCTURA EXTERNA A AUTORITATILOR ADMINISTRATIEI

STRUCTURA EXTERNA A AUTORITATILOR ADMINISTRATIEI

In stiinta administratiei se utilizeaza adesea notiunile de structura functionala si structura teritoriala a administratiei, care ar corespunde, in linii mari, criteriului competentei materiale si celei teritoriale din dreptul administrativ.

a) Structura functionala se defineste tipul de diviziune (indiviziune) organizatorica a administratiei publice corespunzator distributiei (sau indivizibilitatii) sarcinilor specifice intre diferite autoritati.

In cazul in care atributiile si sarcinile administratiei necesita o forma organizatorica distincta care sa le duca la indeplinire, trebuie gasita forma institutionalizata cea mai adecvata, respectiv de tip ministerial sau neministerial.

Considerentele pe baza carora se demonstreaza necesitatea infiintarii unei structuri functionale pot fi urmatoarele:

- natura sarcinilor sociale ce trebuie rezolvate si atributiile specifice;

- volumul si ponderea sarcinilor si noilor atributii;

imposibilitatea de a incredinta misiunea unor structuri deja existente.

Pentru infiintarea de noi autoritati sau institutii publice se pot utiliza si alte criterii functie de modul in care  doreste rezolvarea sarcinilor (pe cale jurisdictionala sau nu) ori functie de natura acestora.

de pilda, in materia delincventei juvenile se pot crea institutii specializate care sa preia

atributii specifice de invatamant, de ocrotire a minorilor, de autoritate tutelara etc.

b). Structurile teritoriale.

Structura teritoriala a administratiei publice este o consecinta a diversitatii sarcinilor de realizat de catre autoritatile centrale. Densitatea demografica, intinderea in teritoriu, complexitatea socio-economica si diversitate culturala, spirituala, etnica etc., fac imposibila realizarea sarcinilor de catre o singura autoritate, motiv pentru care trebuie constituite conform organizarii administrativ-teritoriale a statului, autoritati, institutii, servicii sau agenti publici locali.

Autoritatile administratiei publice locale, conform principiului subsidiariatii pot satisface mai rapid, mai eficient si mai complet nevoile si interesele colectivitatilor locale in virtutea faptului ca se afla mai aproape de ele decat autoritatile centrale.

Structura teritoriala desemneaza reteaua organizatorica a administratiei publice locale corespunzatoare modului de realizare a sarcinilor in fiecare unitate administrativ-teritoriala.

Cauzele obiective care determina administratia sa-si creeze structuri teritoriale pot fi urmatoarele:

faptul ca statul trebuie sa-si exercite autoritatea la toate nivelurile ;

- necesitatea aplicarii unitare a legislatiei;

- existenta colectivitatilor umane cu interese si nevoi proprii, grupata pe considerente

economice, culturale, etnice etc;

- faptul ca gestionarea resurselor locale necesita un cadru organizat, institutionalizat

sub autoritatea administratiei publice

posibilitatea ca structura nou infiintata sa functioneze in teritoriu in conditii de independenta

operativa si functionala sau chiar de autonomie locala, dupa intinderea prerogativelor conferite

autoritatilor centrale asupra celor din teritoriu.

Amintim in acest sens cazurile de structuri administrative constituite exclusiv la nivel central intrucat pot realiza sarcini fara concursul unor structuri si in teritoriul national; de pilda, Ministerul Afacerilor Externe, Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci.

Pe de alta parte, in numeroase cazuri ministerele si alte autoritati ale administratiei publice centrale de specialitate organizeaza in teritoriu sau infiinteaza organe in subordinea lor, daca legea recunoaste aceasta competenta, intr-una sau chiar toate unitatile administrativ-teritoriale .