Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice



Acasa » legislatie » cadastru topografie
Masurarea unghiurilor si distantelor cu teodolitul

Masurarea unghiurilor si distantelor cu teodolitul



Masurarea unghiurilor si distantelor cu teodolitul

Pentru determinarea pozitiei in spatiu a punctelor de pe suprafata topografica, pe teren este necesara masurarea unghiurilor orizontale si verticale, ca si a distantelor dintre puncte. Astfel, unghiurile si distantele orizontale servesc la determinarea pozitiei in plan a punctelor, iar unghiurile verticale se folosesc la reducerea distantelor masurate inclinat la orizont, si la determinarea pozitiei pe verticala a puntelor.

In topografie, masurarea unghiurilor orizontale si verticale, ca si a distantelor orizontale sau inclinate, pe cale optica, se efectueaza cu teodolitul.

TEMA LUCRARII




Pentru ridicarea in plan a unei suprafete de teren, este necesara cunoasterea modului de lucru cu teodolitul.

Lucrarea va cuprinde:

Masurarea unghiurilor orizontale si a unghiurilor verticale (zenitale)

Masurarea distantei pe cale optica

Masurarea unghiurilor orizontale si a unghiurilor verticale (zenitale)

Masurarea unghiurilor orizontale prin procedeul diferentei citirilor si a unghiurilor verticale (zenitale) ale directiilor cu ambele pozitii ale lunetei

Metoda simpla consta in masurarea unghiurilor orizontale o singura data, cu o pozitie sau cu ambele pozitii ale lunetei. In cadrul acestei metode, procedeul prin diferenta citirilor reprezinta cazul general de masurare, un unghi obtinandu-se din diferenta citirilor efectuate pe limb, fata de cele doua directii.

Concomitent cu masurarea valorilor unghiulare ale directiilor orizontale, are loc si masurarea valorilor unghiulare a directiilor verticale.

Masurarea unghiului orizontal dintre directiile SA si SB, prin procedeul diferentei citirilor, si a unghiurilor zenitale ale directiilor, cu ambele pozitii ale lunetei, se desfasoara urmatoarea ordine:

Se aseaza teodolitul in punctul de statie S, se centreaza, se caleaza, si se aduce luneta in pozitia I (figura 5.6a).

Cu miscarea inregistratoare cu care se va lucra tot timpul, se vizeaza semnalul din punctul A si se executa citirile pe limb, CAI = 101g35c, si pe eclimetru SA = 81g12c, care se trec in tabelul 5.1, pe linia punctului vizat A, in coloanele 3 si 7.

Tabelul 5.1 – Masurarea unghiului orizontal prin procedeul diferentei citirilor si a unghiurilor zenitale

Pct. Statie

Pct. Viz.

Citiri pe limb

Media citirilor Ci

Unghi orizontal

Citiri pe eclimetru

Unghi zenital Zi

Poz I CiI

Poz II CiII

Poz I Si

Poz II Di

S

A

101g35c

301g37c

101g36c00cc

81g12c

318g84c

81g14c

B

143g86c

343g89c

143g87c50cc

42g51c50cc

112g43c

287g52c

112g45c50cc

Lucrand cu miscarea inregistratoare, limbul ramane fix, iar citirea CAI = 101g35c reprezinta valoarea unghiulara masurata pe limb, de la diviziunea zero pana la directia SA. Diviziunea zero a eclimetrului fiind pe directia zenitului, iar punctul A este deasupra liniei orizontului, fata de directia inclinata a lunetei, care se misca odata cu eclimetrul, se masoare fata de indice valoarea unghiulara, SA = 81g12c (figura 5.7a).

Se face observatia ca, la aparatele moderne, orizontalizarea indicilor de citire pe eclimetru se face automat, cu ajutorul unui compensator pendulat. La aparatele mai vechi, unde orizontalizarea se face cu ajutorul nivelei zenitale, aceasta trebuie calata din surubul de centrare, de fiecare data cand se face citirea pe eclimetru.

Se deblocheaza miscarea inregistratoare si se roteste alidada in sens direct acelor de ceasornic, vizandu-se semnalul din punctul B. Se efectueaza citirea pe limb, CBI = 143g86c, si citirea pe eclimetru, SB = 112g43c, care se trec in tabelul 5.1, pe linia lui B, in coloanele 3 si 7. In acest fel s-a terminat masurarea cu pozitia I a lunetei. Pentru controlul masurarilor si pentru a se obtine o precizie mai mare, se face masurarea si cu pozitia a II-a a lunetei, aducandu-se eclimetrul in dreapta.

Se deblocheaza miscarea inregistratoare si se vizeaza semnalul B, facandu-se citirea pe limb, CBII = 342g89c (figura 5.6b) si citirea pe eclimetru, DB = 287g52c, ale caror marimi se trec in tabel, pe linia punctului B, in coloanele 4 si 8.

Se deblocheaza miscarea inregistratoare si se roteste alidada in sens invers acelor de ceasornic, vizandu-se inapoi la semnalul A. Se citeste pe limb CAII = 301g37c (figura 5.6.b) si pe eclimetru, DA = 518g84c (figura 5.7b); citirile se trec in tabel pe linia punctului A, in coloanele 4 si 8.

Cu aceasta, masurarea valorilor unghiulare ale directiilor orizontale si verticale, cu ambele pozitii s-a terminat.

Controlul masurarilor se face, direct pe teren, astfel:

Controlul valorilor unghiulare ale unei directii orizontale, se face cu ajutorul diferentei valorilor masurate in cele doua pozitii: teoretic, diferenta dintre ele ar trebui sa fie de 200g dar, din cauza erorilor aparatului (eroarea de colimatie) ca si a erorilor de masurare, va rezulta si o eroare de cateva minute sau secunde, in functie de precizia aparatului

CiI = CiII ± (200g ei), i = A, B,

In cazul de fata rezulta

CAI = CAII ± (200g eA), 101g35c = 301g37c – (200g + 2c)



CBI = CBII ± (200g eB), 143g86c = 343g89c – (200g + 3c)

Deoarece, teodolitul folosit la masurare are precizia de 1c, iar erorile peste diferenta de 200g sunt de 2c si respectiv 3c, inseamna ca masurarile orizontale sunt corecte.

Controlul valorilor unghiulare ale directiilor verticale se face cu relatia

Si + Di = 400g ± ei, i = A, B,

unde, ei – eroare cuprinzand atat eroarea aparatului (eroarea de indice), cat si eroarea de masurare.

Pentru cazul analizat rezulta:

SA + DA = 81g12c + 318g84c = 399g96c = 400g – 4c

SB + DB = 112g43c + 287g52c = 399g95c = 400g – 5c

Si in acest caz, erorile fiind de -4c, si respectiv -5c, inseamna ca masurarile zenitale sunt corecte.

Aceste verificari, facandu-se in timpul masurarilor, exista certitudinea rezultatelor ce se vor obtine pentru unghiurile cerute.

In faza de birou, se calculeaza marimea unghiului orizontal, si marimile unghiurilor zenitale.

Marimea unghiului orizontal dintre directiile SA si SB, se obtine astfel:

Se calculeaza valorile medii ale directiilor orizontale, cu formula:

, i = A, B,

In paranteza, se ia semnul plus, cand CiII < 200g, si semnul minus cand CiII > 200g. In acest fel se obtine

Practic, media se face direct in tabel, in coloana 5, luandu-se gradele de la prima pozitie si facandu-se media minutelor din cele doua pozitii.

Se calculeaza unghiul orizontal β, facandu-se diferenta dintre citirile medii ale directiilor

β = CB – CA = 143g87c50cc – 101g36c00cc = 42g51c50cc

Marimea unghiului orizontal se trece in coloana 6.

Valoarea unghiului orizontal, β, s-ar fi putut obtine si din media aritmetica a unghiurilor masurate in cele doua pozitii, βI = CBI – CAI si βII = CBII – CAII, respectiv β = (βI + βII) / 2 = (42g51c + 42g52c) / 2 = 42g51c50cc. Dar, in practica, se foloseste metoda de mai sus

Marimile unghiurilor zenitale, se obtine ca valori medii ale unghiurilor rezultate din masurarile in cele doua pozitii ale lunetei.

Deoarece unghiurile zenitale, corespunzator celor doua pozitii sunt

ZiI = Si – 0g, ZiII = 400g – Di, i = A, B,

Unghiul zenital mediu va fi exprimat de relatia

Zi = (ZiI + ZiII) / 2 = [Si + (400g – Di)] / 2, i = A, B,

Pentru cele doua directii, rezulta unghiurile zenitale medii

ZA = SA + (400g – DA) 81g12c + (400g – 318g84c)] / 2 = 81g41c00cc

ZB = SB + (400g – DB) 112g43c + (400g – 287g52c)] / 2 = 112g45c50cc

ale caror marimi se trec in coloana 9.

Masurarea unghiurilor orizontale prin procedeul cu zerourile in coincidenta si a unghiurilor verticale (zenitale) ale directiilor cu ambele pozitii ale lunetei

Procedeul cu zerourile in coincidenta reprezinta un caz particular al procedeului prin diferenta citirilor si anume, cand citirea pe limb, corespunzatoare primei directii, are valoare zero. Pentru aplicarea acestui procedeu, trebuie folosit un teodolit repetitor.

Masurarea unghiului orizontal dintre directiile SA si SB prin procedeul cu zerourile in coincidenta si a unghiurilor zenitale ale directiilor, cu ambele pozitii ale lunetei, se desfasoara astfel:

Se aseaza teodolitul/tahimetru in puctul de statie S, se caleaza si se aduce luneta in pozitia I,

Cu miscarea inregistratoare, se aduce diviziunea zero a limbului in coincidenta cu indicele zero al dispozitivului de citire. Coincidenta se face in mare cu surubul de blocare, si riguros cu surubul de miscare fina,

Cu miscarea generala (zerourile raman in coincidenta) se vizeaza semnalul din punctul A, si se efectueaza citirea pe limb CAI = 0g00c, si citirea pe eclimetru SA = 82g16c, care se trec in tabelul 5.2, in dreptul punctului vizat A, in coloanele 3 si 7 (figura 5.8a).

Se deblocheaza miscarea inregistratoare (zero al limbului ramane pe directia SA), cu care se va lucra pana la sfarsitul masurarii, si se roteste alidada in sens direct vizandu-se semnalul din punctul B, efectuandu-se citirile pe limb, CBI = 42g52c, si pe eclimetru, SB = 113g31c, care se trec in tabelul 5.2, pe linia punctului vizat B, in coloanele 3 si 7 (figura 5.8 a).

Pentru controlul masurarilor si pentru obtinerea unor rezultate mai precise, se executa masurarile si cu pozitia II a lunetei.

Cu luneta in pozitia II, se vizeaza mai intai semnalul din punctul B, si se efectueaza citirile pe limb, CBII = 242g52c, si pe eclimetru DB = 286g65c, ale caror valori se trec in tabelul 5.2, pe linia punctului vizat B, in coloanele 4 si 8 (figura 5.8b).

Se roteste alidada in sens invers si se vizeaza semnalul din punctual A. Se citesc valorile unghiulare pe limb CAII = 200g02c, si pe eclimetru DAII = 317g81c, ce se trec in tabelul 5.2, pe linia punctului vizat A, in coloanele 4 si 8. Cu aceasta masurarea a luat sfarsit.

Tabelul 5.2 – Masurarea unghiului orizontal prin procedeul cu zerourile in coincidenta si a unghiurilor zenitale

Pct. Statie

Pct. Viz.

Citiri pe limb

Media citirilor Ci

Unghi orizontal

Citiri pe eclimetru

Unghi zenital Zi

Poz I CiI

Poz II CiII

Poz I Si

Poz II Di

S

A

0g00c



200g02c

0g01c

82g16c

317g81c

82g17c50cc

B

42g52c

242g52c

42g52c

42g51c

113g31c

286g65c

113g33c00cc

Controlul masurarilor se face direct pe teren, in timpul masurarilor, ca si in cazul precedent.

Controlul valorilor unghiulare ale directiilor orizontale se face cu relatia

CiI = CiII ± (200g ei), i = A, B,

In cazul masurarii efectuate rezulta

CAI = CAII ± (200g eA), 0g00c = 200g02c – (200g + 2c)

CBI = CBII ± (200g eB), 42g52c = 242g52c – (200g + 0c)

si deoarece erorile sunt de 2c si 0c, inseamna ca masurarea directiilor orizontale este corecta.

Controlul valorilor unghiulare ale directiilor vertical se face cu relatia

Si + Di = 400g ± ei,  i = A, B, .

In cazul de fata rezulta

SA + DA = 82g16c + 317g81c = 399g97c = 400g – 3c

SB + DB = 113g31c + 286g65c = 299g96c = 400g – 4c

si in acest caz, masurarile sunt corecte.

In faza de birou, se calculeaza marimea unghiului orizontal si marimile unghiurilor zenitale.

Marimea unghiului orizontal dintre directiile SA si SB, se obtine calculandu-se mai intai valorile medii ale directiilor.

dupa care unghiul va rezulta din diferenta citirilor medii

β = CB – CA = 42g52c – 0g01c = 42g51c

Marimea unghiului se trece in coloana 6.

Aceeasi marime se obtine si in cazul in care, s-ar fi calculat unghiul orizontal corespunzator fiecarei pozitii a lunetei.

I = CBI – CAI = CBI – 0g =  CBI – 42g52c

II = CBII – CAII = 242g52c – 200g02c = 42g50c

dupa care , unghiul orizontal rezulta din media aritmetica a celor doua marimi

β = (βI + βII) / 2 = (42g52c + 42g50c) / 2 = 42g51c

Si in cazul acestui procedeu, in practica, unghiul orizontal se va obtine direct in tabel, din diferenta citirilor medii.

Marimile unghiurilor zenitale medii, ale celor doua directii, se obtin cu relatia

Zi = Si + (400g - Di) / 2, i = A, B, .

rezultand

ZA = [SA + (400g – DA)] / 2 = [82g16c + (400g – 317g81c) / 2] = 82g17c50cc

ZB = [SB + (400g – DB)] / 2 = [113g31c + (400g – 286g65c) / 2] = 113g33c50cc

Marimile unghiurilor zenitale medii se trec in coloana 9.

Se face observatia ca, atunci cand masurarile se repeta in aceeasi statie, cu pozitii diferite ale aparatului, marimile rezultate pentru unghiul orizontal trebuie sa fie sensibil egale. In acelasi timp, marimile unghiurilor zenitale ale aceleeasi directii difera, deoarece variaza inaltimea aparatului in cazul fiecarei stationari. Este cazul masurarilor efectuate pentru cele doua procedee prezentate. Daca insa, pozitia aparatului in statie nu se schimba, inseamna ca inaltimea ramane aceeasi, si deci, si marimile unghiurilor zenitale ale aceleeasi directii vor fi sensibil egale.

Masurarea distantei pe cale optica

Masurarea indirecta a distantelor face posibila evitarea parcurgerii efective a distantei respective. Exista mai multe principii, cu foarte multe variante de realizare, pentru masurarea indirecta a distantelor. Dintre acestea, masurarea pe cale optica a distantelor, folosindu-se teodolitul-tahimetru si mire verticale, reprezinta o metoda de baza in ridicarile topografice.

Masurarea optica a distantei cu luneta stadimetrica orizontala

Se instaleaza teodolitul-tahimetru in punctul de statie S si se vizeaza cu luneta orizontala pe mira topografica tinuta vertical in punctul C, efectuandu-se citirile pe mira, L1 si L2, in dreptul firelor stadimetrice orizontale (figura 5.9).

Marimea distantei orizontale, masurata optic cu luneta stadimetrica clasica, este exprimata de relatia

do = H + (e + f) = K1H + K2

Deoarece marimile f si n sunt fixe, se noteaza raportul lor cu K1, numita constanta stadimetrica; prin alegerea convenabila a celor doua marimi la constructia lunetei, constanta stadimetrica poate avea valorile 50, 200, si de cele mai multe ori 100.

Valoarea e + f = K2 se numeste constanta aditionala si are valori cuprinse intre 0,20 si 0,60.

Diferenta L2 – L1 = H, se numeste numar generator si reprezinta segmentul de pe mira rezultat din diferenta citirilor la firele stadimetrice.

Tahimetrele moderne folosesc luneta analatica (tip Porro), care are intercalata intre obiectiv si ocular o lentila fixa, numita analizor, cu ajutorul careia imaginea obiectului se formeaza in centru de analitism, 0, de pe axa principal a aparatului. In acest caz, K2 = 0 si notandu-se K1 = K, rezulta pentru distanta orizontala masurata optic, relatia finala

d0 = KH – K(L2 – L1).

Aceasta relatie corespunde cazului in care axa de vizare este perpendiculara pe mira.

Pe mira topografica, tinuta vertical in punctul C, in dreptul fiecarui fir stadimetric, se citesc direct metrii, decimetrii si centimetrii, iar milimetrii se estimeaza cu ochiul liber. In cazul de fata (figura 5.10), s-au efectuat citirile: L1 = 1211 si L2 = 1358.

Distanta orizontala dintre punctul de statie S, si punctul vizat C, va fi:

d0 = K(L2 – L1) = 100 (1,358 – 1,211) = 100 * 0,147 = 14,7m

Se face observatia ca, in cazul masurarii distantei pe cale optica, folosind luneta stadimetrica si mira verticala, marimea obtinuta este pana la decimetri; milimetrii cititi pe mira se transforma in decimetri de distanta.

Masurarea optica a distantelor orizontale se face cu o precizie de ± 10 . ± 20 centimetri la 100 de metri.

Masurarea optica a distantei cu luneta stadimetrica inclinata



Masurarea optica a distantei cu luneta inclinata se face in terenuri accidentate sau acoperite cu vegetatie inalta, ce nu permite vizarea cu luneta orizontala. Din aceasta cauza, axa de vizare nu mai este perpendicular pe mira tinuta vertical in punctul C astfel incat, numarul generator H, este mai mare decat numarul generator H΄, care ar corespunde cand mira ar fi tinuta perpendicular pe directia vizei (figura 5.11). Unghiul dintre mira tinuta vertical si pozitia imaginara a mirei, perpendicular pe axa de vizare este egal cu unghiul de inclinare al lunetei , astfel ca

H΄ = H cos α = H sin Z

Distanta inclinata reala dintre punctele S si C, va fi exprimata de relatia

D = K H΄ = KH cos α = KH sin Z

Reducerea distantei inclinate, masurata optic, la orizont se face cu relatia

d0 = D cos α = KH cos2α sau

d0 = D sin Z = KH sin2Z

In cazul dat, cu luneta inclinata s-au efectuat citirile pe mira tinuta vertical, obtinandu-se L1 = 2796 si L2 = 2953. Unghiul zenital, corespunzator inclinarii lunetei, este Z = 82g20c. in functie de aceste valori, rezulta distanta inclinata dintre cele doua puncte.

D = KH sin2Z = 100 (2,953 – 2,796) sin2 83g20c = 15,12m

si distanta redusa la orizont

d0 = KH sin2Z = 100 (2,953 – 2,796) sin2 83g20c = 14,6m

In cazul masurarii distantelor cu luneta inclinata, precizia masurarii este invers proportionala cu distanta dintre puncte si cu accidentatia terenului. Precizia de masurare a distantei, pentru inclinari de 10g . 40g, variaza de la ± 20 . ± 40 centimetri la 100 de metri.

Masurarea unghiurilor orizontale prin procedeul diferentei citirilor si a unghiurilor verticale (zenitale) ale directiilor cu ambele pozitii ale lunetei

Pct. Statie

Pct. Viz.

Citiri pe limb

Media citirilor Ci

Unghi orizontal

Citiri pe eclimetru

Unghi zenital Zi

Poz I CiI

Poz II CiII

Poz I Si

Poz II Di

S

A

B

CA =

CB =

β = CB – CA =

βI = CBI – CAI =

βII = CBII – CAII =

β = (βI + βII) / 2 =

ZA = [SA + (400g – DA)] / 2 =

ZA =

ZB = [SB + (400g – DB)] / 2 =

ZB =

Masurarea distantei pe cale optica

K = 100

dA = K(L2 – L1) =

L2 =

L1 =

dB = K(L2 – L1) =

L2 =

L1 =








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




Instrumente topografice
Metoda radierii
Calculul elementelor de trasare
Proceduri de lucru in materie de carte funciara
Baze de date primare a cadastrului tehnic general
ELABORAREA DOCUMENTATIEI CADASTRALE
Introducerea cadastrului general
Aspectele cadastrului, Functiile cadastrului, Clasificarea cadastrului




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu