Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » legislatie » cadastru topografie
Baze de date primare a cadastrului tehnic general

Baze de date primare a cadastrului tehnic general



Baze de date primare a cadastrului tehnic general

CONSIDERATII GENERALE

Intr-o societate care tinde spre realizarea economiei de piata libera si concurentiala cum este societatea romaneasca, in care are loc dezvoltarea si consolidarea structurilor democratice concomitent cu desfasurarea reformei economice si accelerarea procesului de privatizare, necesitatea unei evidente cat mai clare asupra proprietatii funciare cu delimitarea exacta si statuarea juridica a tuturor detinatorilor de terenuri, cu si fara constructii, constituie una dintre componentele care conditioneaza succesul reformei.

In acest cadru, se impune elaborarea si adoptarea unei strategii pentru dezvoltarea si modernizarea cadastrului, geodeziei si cartografiei in concordanta cu obiectivele fundamentale ale reformei societatii romanesti vizand dezvoltarea durabila a economiei nationale si integrarea euro-atlantica.

Desi geodezia, cartografia si cadastrul au un rol extrem de important in activitatea economico-sociala, publicul larg le percepe ca domeniu de stricta specialitate, rezervat unui cerc restrans de specialisti. Contrar acestei perceptii, geodezia, cartografia si indeosebi cadastrul, prin functia acestuia de asigurare a unei evidente tehnice, economice si juridice a tuturor proprietatilor, detin un rol major in organizarea societatii in ansamblul ei, putine fiind domeniile economice sau sociale asupra carora modul de organizare si functionare a acestor activitati sa nu determine consecinte importante.




Din punct de vedere practic, geodezia, cartografia si cadastrul constituie componente ale unui sistem prin care se asigura masurarea si descrierea sub multiple forme si aspecte, gestionarea si circulatia libera a celui mai important element al avutiei nationale – pamantul. Aria de acoperire a fiecaruia dintre cele trei componente expliciteaza rolul, importanta si conexiunile reciproce care determina functiile acestora in cadrul unui sistem integrat, necesitatea dezvoltarii si modernizarii lor intr-o conceptie unitara, in concordanta si consens cu reforma economico-sociala a tarii, pe baza unei strategii adecvate.

In vederea realizarii obiectivelor programului de Guvernare, cat si a celor care rezulta pentru Romania, in calitate de tara candidata la procesul de aderare la Uniunea Europeana, Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului acorda o atentie deosebita domeniului cadastrului, ca mijloc pentru asigurarea unei evidente reale din punct de vedere tehnic, economic si juridic a tuturor a terenurilor si constructiilor indiferent de destinatie si forma lor de proprietate, ca baza in dezvoltarea infrastructurii urbane si rurale, crearii conditiilor pentru libera circulatie a terenurilor, precum si a atragerii investitorilor straini si autohtoni.

Datele cadastrale si bancile de date urbane reprezinta, in cadrul activitatii complexe de informatizare a administrarii un sistem constituit ca suport al deciziei de tip politic, tehnico – economic si social si sunt un mijloc de gestiune si analiza a tuturor informatiilor referitoare la intravilanul unei localitati, interconectand toate compartimentele administratiei publice.

Context European

Cadastrul a fost definit ca un domeniu de baza in tarile membre ale Uniunii Europene.

Informatiile cadastrale sunt utilizate nu numai ca evidenta a proprietatii, piata imobiliara, ci au un rol foarte puternic in determinarea taxelor si impozitelor, protectiei mediului, planificarii urbane, transporturilor, etc., cu posibilitatea accesarii lor la nivelul autoritatilor publice si de catre cetateni, avand un rol important in procesul de informare.

In contextul european se remarca diferite forme de abordare ale conceptului privind cadastrul, respectiv, unele dintre statele Uniunii Europene pun accentul pe inregistrarea terenurilor, amenajarea teritoriala, protectia mediului, alte functiuni, dar in toate cazurile, cadastrul si-a mentinut activitatile tehnice, specifice.

In acest scop, a aparut necesitatea colaborarii intre toate institutiile publice din cadrul statelor membre UE si celor candidate la realizarea unui sistem PANEuropean privind informatiile (baza de date) referitoare la teritoriu si proprietate.

•Cadastrul este considerat ca domeniu de baza privind informatiile asupra teritoriului, sistem care va acoperi intregul teritoriu al Uniunii Europene. Nici unul din state, nici o regiune nu va duce lipsa de informatiile furnizate de cadastru.

•Indiferent de modelul legal adoptat de fiecare din statele membre, de managementul propriu, cadastrul defineste proprietatea. Este utilizat in scopul garantarii, al securitatii si respectarii principiilor juridice, pentru toti cetatenii Uniunii Europene.

•Unitatea de baza a cadastrului este parcela. Autoritatile din fiecare din statele membre, au responsabilitatea de a elabora si reactualiza propriile baze de date si a gasi modalitati de armonizare privind definirea unitatii de baza.

•Fiecare parcela va fi unica, cu un cod unic si, pe cat posibil, va contine toate elementele care sa permita o localizare precisa (SIG)

•Fiecare parcela, ca si orice alta cladire sau utilitate construita deasupra sau sub teren va fi descrisa cu acuratete in cadastru.

•Informatiile continute in Cadastrul fiecarei tari membre ale Uniunii, vor fi disponibile pentru toti cetatenii Europei, pentru toate companiile ca si pentru institutiile publice si private. Orice limitare a accesului la aceste informatii vor fi impuse de legi si regulamente in acord cu protectia datelor individuale(private) .

CONCEPT NATIONAL

Cadastrul constituie sistemul oficial de evidenta tehnica, economica si juridica a proprietatilor, cu mentionarea marimii, amplasarii, configuratiei, caracteristicilor calitative si valorii terenurilor (parcelelor) cu si fara constructii, in care este impartit teritoriul national. Cadastrul este constituit din ansamblul documentelor scrise si desenate, in care este reprezentata impartirea unui teritoriu in parcele, in functie de proprietate si mod de folosinta.

Prin masurarea, determinarea si includerea in plan a proprietatilor, parcela cu parcela, se obtin planurile cadastrale ale unei zone sau unitati administrativ-teritoriale, utilizate in diferite scopuri.

Functia tehnica a cadastrului consta in determinarea pe baza de masuratori a pozitiei, configuratiei si marimii suprafetelor de terenuri pe destinatii, categorii de folosinta si pe proprietari, precum si ale constructiilor edificate pe acestea.

Functia economica a cadastrului consta in evidentierea destinatiei si categoriei de folosinta, a parcelelor si constructiilor precum si a altor elemente necesare stabilirii valorii bunurilor imobile.

Functia juridica se realizeaza prin identificarea proprietarului pe baza actelor de proprietate si prin publicitatea imobiliara.

Scopul acestei strategii il constituie in mod prioritar dezvoltarea cadastrului ca sistem de evidenta tehnica, economica si juridica, riguroasa si obiectiva. Realizarea unui cadastru sigur si eficient, compatibil cu sistemele cadastrale vest-europene, implica insa modernizarea si perfectionarea retelelor geodezice, astfel incat, acestea sa asigure precizia necesara a masuratorilor, utilizand sistemul de pozitionare globala (Global Positioning System, GPS), mai eficient si mai ieftin in raport cu tehnologiile clasice.

Realizarea liniilor directoare si de orientare in domeniul cadastrului imobiliar – edilitar si de constituire a bancilor de date urbane, vine in sprijinul Strategiei Guvernului privind informatizarea administratiei publice, cu completarea sistemului pentru schimburi interactive de date din registrele de proprietate si administratiile publice prin:

asigurarea serviciilor la nivel teritorial pentru verificarea si certificarea registrelor de proprietate si ipoteca, garantarea procedurilor de operare a schimbarilor survenite in procedurile de inregistrare a proprietatii, atat la nivelul cetatenilor cat si al administratiilor publice locale

crearea la nivel national a structurilor care sa sustina constatarea, validarea si actualizarea taxelor de proprietate, care ulterior sa fie folosite de administratiilor publice locale, cetateni, agenti economici, notari publici, finantisti, specialisti,etc.

accesibilitatea la nivelul intregului teritoriu national a bancilor de date cadastrale derivate din registrele de proprietate, ca o baza comuna de informare in scopul dezvoltarii, evaluarii si planificarii teritoriale.

CADASTRU GENERAL

4.1. Stadiul actual

Situatia geodeziei, cartografiei si cadastrului in Romania poate fi apreciata ca necorespunzatoare, aceasta situandu-se cu mult sub nivelul acestor activitati in tarile vest europene si chiar sub nivelul unor tari foste socialiste – Cehia, Ungaria, Polonia, Slovenia, Croatia, Lituania, Letonia, Estonia- care, spre deosebire de tara noastra, au parcurs etape importante in procesul de integrare in serviciile geodezice civile” similare celor din Uniunea Europeana.

4.1.1. Geodezia

Sistemul de referinta este constituit oficial din: elipsoidul de referinta Krasovski 1940, sistem de altitudini normale Marea Neagra 1975 si sistem de proiectie Stereografic 1970.

Elipsoidul Krasovski 1940, folosit in prezent, este orientat in pilastrul A al Observatorului Astronomic Pulcovo, folosindu-se azimutul geodezic spre punctul Bugri.

Acest sistem este depasit, fiind necesara racordarea retelei geodezice nationale la sistemul international, prin determinarea punctelor in tehnologia GPS, cu precizia impusa de standardele internationale pentru determinarea tuturor punctelor geodezice spatiale si cu posibilitatea transferului, intermediat de software performant, din sistemul national in cel international si reciproc.

Reteaua geodezica se afla din punct de vedere fizic compromisa, o mare parte din puncte fiind complet distruse, deteriorate si neutilizabile, iar din punct de vedere moral, asa cum s-a aratat in capitolul I, foloseste ca baza elipsoidul de referinta Krasovski 1940, introdus in anii ’50, sistem utilizat in fosta Uniune Sovietica si tarile membre ale fostului Tratat de la Varsovia.

Reteaua de triangulatie chiar daca a fost bine configurata initial, datorita distrugerilor in timp (cca 40 %) si neactualizarii, se situeaza sub nivelul mediu international.

Reteaua de triangulatie este o retea compacta, constituita din 17153 puncte, din care 331 de ordinul I, 872 de ordinul II, 1784 de ordinul III, 9437 de ordinul IV si 4729 de ordinul V. Din aceste puncte 40 % sunt distruse, iar semnalele sunt distruse cvasitotal.

Precizia in pozitie planimetrica (X, Y) este de 10-15 cm, asigurand o densitate de 1 punct la 20 km2.

Reteaua de ordinul I a fost prelucrata in perioada 1956-1962, pe elipsoidul Krasovski, in planul proiectiei Gauss-Krüger, facandu-se doua prelucrari, una pe elipsoid si apoi, rezultatele au fost aduse in proiectia mai sus amintita. Aceste prelucrari s-au facut la Moscova, cu participarea specialistilor militari romani. Tot la Moscova, in anul 1962, a fost prelucrata reteaua de ordinul II.

Retelele de ordinele III si IV au fost prelucrate in perioada 1964-1969 de Directia Topografica Militara si cu participarea specialistilor civili.

Punctele retelei de triangulatie de ordinul I au fost marcate cu pilastri de beton armat (cca. 1,20 m inaltime), iar punctele retelei de triangulatie de ordinele II, III, IV si V au fost marcate cu borne din beton armat.

Observatiile unghiulare s-au executat cu teodolite clasice care aveau cea mai mica diviziune de 1cc la ordinul I si II iar la ordinele III, IV si V s-au folosit teodolite clasice care aveau cea mai mica diviziune de 2cc.



Laturile s-au calculat ca dezvoltari de baze geodezice masurate cu firul de invar (invarul fiind un aliaj care are coeficientul de dilatare foarte mic).

Prelucrarea la ordinul I s-a facut ca retea neconstransa, folosindu-se ca punct fundamental pilastrul A de la Observatorul Astronomic din Pulcovo.

Retelele de ordinele II, III si IV s-au prelucrat ca retele constranse pe punctele retelei de ordin imediat superior folosindu-se principiul ierarhic.

Punctele retelei de triangulatie de ordinul V nu au fost prelucrate riguros, acestea fiind determinate prin metodele cunoscute (intersectii inainte, inapoi si poligonometrie).

Dupa adoptarea de catre sectorul civil a sistemului de proiectie Stereografic 1970, coordonatele tuturor punctelor de triangulatie au fost transformate, de catre fostul IGFCOT, din sistemul de proiectie Gauss-Krüger in noul sistem de proiectie. Reteaua de triangulatie nu are precizia omogena si adecvata scopurilor actuale ale cadastrului general. Mai mult, lipsa semnalelor face in cele mai multe cazuri imposibila legarea prin puncte de acelasi ordin.

Reteaua gravimetrica este slab configurata si inaccesibila scopurilor civile; este constituita din 215 puncte, repartizate uniform pe teritoriul national, determinate de-a lungul timpului, in tehnologii heteroclite, de precizii diferite.

In Romania punctele retelei gravimetrice de ordinul I au fost amplasate de obicei in apropierea aeroporturilor, deoarece inchiderea unui ciclu de masuratori gravimetrice este limitata ca timp (cateva ore), deplasarea facandu-se cu avionul sau elicopterul.

Reteaua de ordinul II are o densitate mai mare de puncte, aici deplasarea facandu-se cu mijloacele auto si numai in cateva cazuri izolate cu elicopterul.

Materializarea punctelor retelei gravimetrice s-a facut prin incastrarea in beton a unor placi de forma patrata (de obicei dintr-un material antimagnetic) care au centrul marcat in diferite moduri.

Maregrafele, dispozitive care masoara continuu si secvential nivelul marii, in scopul determinarii variatiilor multianuale, au fost introduse in Romania la sfarsitul secolului al XIX - lea.

In Romania primul maregraf a fost instalat in anul 1895, la Constanta, si a functionat pana in anul 1903. In anul 1910 se reinstaleaza maregraful de la Constanta, dar este distrus in timpul celui de-al doilea razboi mondial.

Directia porturilor maritime instaleaza un maregraf in anul 1932, intre danele 10 si 11. Pe baza inregistrarilor maregrafului din Constanta, pe o perioada de 40 de ani, fostul IGFCOT a determinat viteza de crestere a nivelului Marii Negre ca fiind de aproximativ + 4 mm/an.

In prezent exista 5 maregrafe amplasate in punctele: Sulina, Gara maritima Constanta, dana 4 Constanta, Port Tomis, Port Mangalia, administrate de Institutul National de Cercetari si Dezvoltari Marine “Grigore Antipa”. Inregistrarile maregrafelor sunt insa utilizate cu precadere de Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie in baza unui contract anual.

Maregraful de la dana 4 a Portului Constanta este unul din cele mai moderne, fiind digital si inregistrand variatiile in timp real.

Maregrafele sunt optim amplasate, dar prin comparatie cu alte tari, in afara de cel de la Dana 4 Port Constanta, sunt neperformante, depasite operational, moral si tehnic. 

Reteaua altimetrica a Romaniei, fiind constituita din 14.553 reperi, clasificati pe 6 ordine (0-5), uniform distribuiti pe teritoriul tarii, este una dintre cele mai bine reprezentate din Europa si chiar daca o serie de marci si reperi a fost distrusa, este suficient de densa pentru orice scopuri civile. Pentru exploatarea acesteia sunt stabilite instructiuni privind modul de lucru diferit pentru fiecare ordin in parte, precum si instrumentele necesare realizarii preciziei stabilite.

Marcarea punctelor din reteaua altimetrica s-a facut cu reperi de tipul I, II si III, cu marci de tipul A si B si cu reperi de adancime care s-au folosit numai la reteaua de ordinul zero.

Punctul fundamental are legatura directa cu maregraful prin masuratori de nivelment geodezic de inalta precizie repetat. Folosindu-se aceste masuratori impreuna cu determinarile gravimetrice, s-a calculat altitudinea reperului fundamental de la Capela Militara din Constanta. Pana in anul 1975, cotele din reteaua altimetrica au fost determinate in sistemul de referinta Marea Baltica.

La a VIII-a Conferinta a Serviciilor Geodezice din tarile est-europene, s-a propus sa se creeze unele linii de nivelment care sa asigure legatura intre maregrafele de la Marea Neagra si cele de la Marea Baltica.

In anul 1972, fostul IGFCOT a inceput realizarea unei retele de nivelment, numita retea de ordinul 0, in vederea stabilirii legaturii intre maregrafele de la Marea Neagra si cele de la Marea Baltica.

In prezent, in Romania este folosit sistemul de altitudini normale Marea Neagra 1975 cu punct 0 fundamental Capela Militara din Constanta.

In anii de dupa Revolutia din 1989, geodezii romani au introdus tehnologia de determinare a punctelor geodezice in sistemul pozitionarii globale (GPS).

Exista, pe teritoriul Romaniei, o serie de puncte determinate cu tehnologie GPS, atat in scopuri civile cat si militare, apartinand unor retele europene ( Reteaua Europeana de Referinta, EUREF; Central European Regional Geodynamics Project/Proiectul Regional de Geodinamica din Europa Centrala, CERGOP), dar care nu constituie o retea de puncte omogena.

Reteaua GPS este constituita din 5 statii permanente, amplasate in Suceava, Cluj-Napoca, Timisoara, Sibiu si Braila si este echipata cu receptori Leica 530, antene Dorne-Margoline Choke-ring, antingand standardele de performanta optime. Ea poate deveni total operationala intr-un timp relativ scurt.

Reteaua este operationala in sensul ca statiile inregistreaza permanent, urmand a se stabili comunicatia internet sau intranet, cu Centrul de procesare si control de la Institutul de Cadastru, Geodezie, Fotogrammetrie si Cartografie din Bucuresti. Aceasta retea poate fi utilizata atat in scopuri geodezice, realizandu-se performante net superioare metodelor clasice, cat si in scopuri civil-comerciale (navigatie maritima, aeriana, aerofotografiere, urmarire etc.).

4.1.2. Cartografia

Principalul produs cartografic romanesc il constituie planul topografic de baza, in scara 1:5000, care acopera cea mai mare suprafata a tarii (cca 85 %). Acesta a fost realizat prin metode fotogrammetrice (stereorestitutie analogica) cu precizie suficienta pentru aceasta scara. Planul topografic este insa neactualizat, de cca 20 de ani. Exista zone acoperite numai cu planul topografic, la scara 1:10000, care reprezinta 5-7% din suprafata tarii.

In afara acestora, exista harti in scarile 1:25.000, 1:50.000, 1:100.000, 1:200.000, realizate prin derivare succesiva, prin metode fotogrammetrice, care acopera intreg teritoriul national, insa aceste produse nu sunt in sistemul de proiectie oficial (Stereografic 1970), ci in sistemul de proiectie Gauss-Krüger. In plus, precizia acestora este inadecvata, atat cadastrului, cat si altor scopuri civile.

Sistemul de proiectie Stereografic 1970, azimutal, drept, conform, prin comparatie cu alte tari, data fiind si forma teritoriului national, este un sistem de proiectie optim, realizand cea mai buna mediere a deformatiilor si avand avantajul de a putea pastra nomenclatura internationala.

S-au editat atlase cu diferite tematici si destinatii (agricol, forestier, hidrologic, geologico-minier etc.) dar metodele de editare, prin comparatie cu alte tari, sunt depasite tehnic si moral, redactarea si editarea realizandu-se manual in proportie de 70-80 %, si multiplicarea mecanica in proportie de 80 %.

Prin comparatie cu tarile europene, unde cartografia se realizeaza cvasitotal numeric, la noi, aceasta tehnologie se utilizeaza sporadic (cca 10 %).

Institutul de Cadastru, Geodezie, Fotogrammetrie si Cartografie (ICGFC) are elaborat, in proportie de 70 %, un Sistem Geografic Informatic (GIS) pentru Romania numit “SICROM, realizat pe o baza analogica la scara 1:25.000.

De asemenea, sunt in diferite stadii de elaborare harti digitale la diferite scari.

Acoperirea cu documente cartografice destinate uzului public din Romania este superioara celei din multe tari, dar planurile nu sunt actualizate de aproximativ 20 de ani.

Aceasta situatie impune actualizarea planului topografic de baza al Romaniei in tehnologie digitala, precum si realizarea Sistemului Informatic Cartografic National prin tehnologii de culegere si comunicatii moderne, conform standardelor europene si internationale, constituirea bazelor de date de specialitate si numerizarea informatiei cu caracter cartografic metric.

4.1.3. Cadastrul

In Romania, dreptul de proprietate al tuturor persoanelor este garantat prin Constitutie.

In conditiile statului de drept si in concordanta cu prevederile constitutionale, drepturile civile, cu privire la proprietate ale persoanelor fizice si juridice, sunt recunoscute si garantate de Codul Civil si de alte legi organice.

In acest sens, dupa 1990 au fost emise o serie de acte normative importante care sa creeze si sa garanteze acest drept. Astfel au fost emise si publicate Legea fondului funciar nr.18/1991, cu modificarile ulterioare, Legea Cadastrului si a Publicitatii Imobiliare nr.7/1996, Legea Circulatiei Juridice a Terenurilor nr.54/1998, Legea nr.1/2000, cu modificarile ulterioare, toate menite sa reconstituie, sa constituie, sa certifice si ulterior sa asigure dreptul de proprietate.

Unul dintre instrumentele prin care se asigura de catre stat dreptul de proprietate asupra terenurilor, cu sau fara constructie, il constituie cadastrul.

Potrivit art.1 din Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare, nr. 7/1996, cadastrul general reprezinta sistemul unitar si obligatoriu de evidenta tehnica, economica si juridica prin care se realizeaza identificarea, inregistrarea, reprezentarea pe harti si planuri cadastrale a tuturor terenurilor, precum si a celorlalte bunuri imobile de pe intreg teritoriul tarii, indiferent de destinatia lor si de proprietar.

Cadastrul nu este doar o ramura a masuratorilor terestre, ci este si o parte a dreptului civil, prin rolul ce-i revine in instaurarea ordinei de drept in domeniul patrimoniului imobiliar.

Reforma in domeniul cadastrului general si publicitatii imobiliare sprijinita de un nou cadru institutional (ONCGC) si de un nou cadru legislativ ( Legea nr.7/1996), completata cu O.U. nr. 70/2001 si H.G. 590/2001, creeaza un sistem unic de evidenta a proprietatii imobiliare intr-un concept modern si descentralizat.

Acest sistem va sprijini cu informatii exacte toate sectoarele societatii romanesti si reforma administratiei publice cu date si instrumente noi, necesare in fundamentarea strategiilor de politica si coeziune regionala si va conduce la o dezvoltare a pietii terenurilor. Sistemul de inregistrare a proprietatii functioneaza in intreaga lume ca baza legala pentru inregistrarea proprietatii si altor drepturi legale asupra terenurilor. Un astfel de sistem asigura securitatea mecanismului de transfer al proprietatii, al operarii pe piata ipotecara si protectia cetateanului. Operatia efectiva asupra terenurilor si sistemul de inregistrare a titlurilor sunt fundamentale pentru o economie de piata de succes care sa asigure increderea in proprietatea privata si transferul de proprietate, asigurand, in consecinta stabilitatea sociala.

Actualul sistem de cadastru are ca scop prioritar Cartea Funciara si Publicitatea Imobiliara, dar inscrierile au caracter nedefinitiv (pana la acoperirea intregului teritoriu administrativ).

Este de mentionat insa ca dispozitiile Legii Cadastrului si Publicitatii Imobiliare nr. 7 /1996 nu obliga si nu stabileste un termen pentru introducerea cartii funciare, aceasta fiind obligatorie numai in anumite cazuri ( tranzactiei imobiliare, ipoteci etc).

In asemenea conditii, un sistem cadastral corect si util nu va putea conduce la generalizarea si acoperirea intregului teritoriu al tarii. Totodata, este de mentionat ca modul de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate in care titlul de proprietate este emis pentru mai multe persoane nu constituie o solutie favorizanta pentru extinderea cadastrului si publicitatii imobiliare bazate pe cartea funciara. In situatia in care titlurile de proprietate ar fi fost sau vor fi emise individual si insotite de planul cadastral al parcelei, acestea ar putea primi numarul cadastral necesar si incluse in publicitatea imobiliara fara alte formalitati.

Obiectivele fundamentale ale strategiei

Avand in vedere stadiul actual de dezvoltare a cadastrului, geodeziei si cartografiei pe de o parte, cerintele reformei economice si sociale si rolul acestor activitati in buna functionare a economiei nationale, pe de alta parte, Strategia pentru dezvoltarea si modernizarea cadastrului are in vedere urmatoarele OBIECTIVE:

Obiective prioritare in domeniul cadastrului

Pentru atingerea scopului final - realizarea cadastrului general pe intreg teritoriul national- sunt necesare nu numai implementarea si perfectionarea acestuia, ci si integrarea treptata a cadastrelor de specialitate intr-un sistem unitar, obligatoriu.





Asigurarea datelor necesare protejarii proprietatii prin inscrierea acesteia, pe baza de acte si fapte juridice, in Cartea Funciara si totodata garantarea creditului ipotecar cu proprietatea funciara;

Crearea cadrului legal pentru aplicarea unui sistem simplificat, unitar, corect si operational de taxe si impozite, pe baza datelor reale despre proprietate;

Efectuarea, cu prioritate, a lucrarilor necesare cresterii ritmului retrocedarilor din sectorul forestier;

Furnizarea informatiilor necesare luarii unor decizii de catre autoritatile administratiei publice centrale si locale in dezvoltarea socio-economica a localitatilor;

Asigurarea unitatii si calitatii lucrarilor si, implicit, reducerea costurilor de introducere a cadastrului;

Realizarea unui sistem informational cadastral unitar la nivel national care sa asigure informatiile cartografice necesare analizelor globale si structurilor decizionale ale administratiei publice centrale si locale, care sa faciliteze:

Alegerea celei mai bune solutii si eliminarea erorilor in organizarea si utilizarea teritoriului;

Inventarierea documentelor cadastrului tehnic de specialitate referitoare la resursele naturale existente sau create, precum si la gestionarea acestora;

Accesul eficient la resursele naturale precum si alegerea celor mai bune metode de deschidere si exploatare a acestora;

Organizarea optima a lucrarilor si santierelor, in scopul reducerii consumului de resurse financiare si umane si cresterii eficientei;

Comasarile de parcele, rotatia culturilor, executarea lucrarilor agricole si tratarea plantelor si padurilor, accesul optim in campul cultivat pentru transportul recoltelor, pastrarii ordinii si integritatii exploatatiilor agricole si silvice.

Crearea unui mediu concurential intre persoanele fizice si juridice autorizate din domeniu care sa duca la scaderea taxelor percepute cetateanului;

Adoptarea unor proceduri europene pentru stabilirea valorii economice a terenurilor si constructiilor;

Generalizarea solutiilor adoptate in programele de cooperare internationala;

Valorificarea experientei internationale in domeniul cadastrului si realizarea proiectelor programelor de cooperare cu sprijin international cu fonduri obtinute de la Banca Mondiala sau Uniunea Europeana;

Cresterea gradului de acces al publicului la informatiile din domeniul cadastrului si publicitatii imobiliare si adoptarea de masuri organizatorice pentru simplificarea procedurilor in beneficiul cetateanului;

Realizarea unui sistem informatic privind cadastrul si publicitatea imobiliara;

Din suprafata totala de 220.000 ha cuprinsa in intravilanul localitatilor urbane (municipii si orase) pana in prezent s-au realizat lucrari de cadastru imobiliar edilitar in procent de 16%.

Graficul nr. 1  Situatia lucrarilor de cadastru imobiliar in iunie 2003


Programul de realizare a lucrarilor privind introducerea cadastrului imobiliar-edilitar este lansat in 38 de judete cuprinzand 112 de municipii si orase, dupa cum urmeaza:

Graficul nr.2 Programul introducerii cadastrului imobiliar – edilitar in localitati urbane pe perioada 1997 – 30 iunie 2003.

Din cele prezentate, rezulta ca in perioada 2001-2002, urmare sprijinului acordat de conducerea ministerului prin alocarea unor prevederi bugetare substantiale, volumul lucrarilor aferente Programului de realizarea cadastrului imobiliar-edilitar in localitati a crescut substantial, dupa cum urmeaza:

Nr.crt

Denumirea categoriei de lucrari

Media suprafetelor realizate

Decontat pana la

30 iunie 2003

Total

Total

Lucrari topografice



Cadastru imobiliar

Cadastru edilitar

Pentru realizarea Programului de introducere a cadastrului de specialitate imobiliar-edilitar sunt necesare executarea unor lucrari pregatitoare dupa cum urmeaza:

masuratori geotopografice;

masuratori pentru cadastru imobiliar;

masuratori pentru cadastru retelelor edilitare;

incarcare date cadastrale.

Graficul nr. 3  Situatia lucrarilor geotopografice in localitatile urbane.

Cu aceasta ocazie s-au determinat coordonatele si cotele pentru punctele existente in zona, a fost realizata reteaua altimetrica si planimetrica de stat, s-au facut noi descrieri topografice si individualizarea in precizia stabilita prin reglementarile tehnice a coordonatelor x, y si z.

Cadastrul imobiliar

Cadastrul imobiliar reprezinta individualizarea pe planurile cadastrale a tuturor elementelor referitoare la suprafata, categorie de folosinta si proprietar, pe baza numerotarii cadastrale.

Datele de baza ale cadastrului imobiliar, inclusiv operatiunile prin care se obtin informatiile tehnico-economice de cartare imobiliara se inscriu in Fisa corpului de proprietate.

Pentru intocmirea Fisa corpului de proprietate, document de baza pentru inscrierea dreptului de proprietate in Cartea funciara, s-au realizat lucrari de cadastru imobiliar pe 35259 ha, cuprinzand un numar de 112 localitati urbane.

De mentionat ca din volumul total al lucrarilor Ministrul Transporturilor, Constructiilor si Turismului a asigurat sursele de finantare pentru 15321 ha.

In perioada 2001- 30 iunie 2003 Ministrul Transporturilor, Constructiilor si Turismului a alocat fonduri pentru realizarea lucrarilor de cadastru imobiliar pe o suprafata de 8420 ha, ceea ce reprezinta 52,7% din suprafata totala de 15970 ha executata in aceasta perioada.

Graficul nr. 4  Situatia executiei lucrarilor de cadastru imobiliar in localitati urbane.

Cadastrul edilitar

Rolul cadastrului edilitar este de a reprezenta pe planurile topografice a dotarilor localitatilor urbane a retelei tehnico – edilitare (apa, canalizare, termoficare, energie electrica, gaz metan, etc.).

In acest sens, simultan cu lucrarile cadastrului imobiliar au fost culese toate datele despre retelele edilitare de pe cca. 28311 ha.

Autoritatile publice locale au sprijinit din bugetele sale realizarea a 17126 ha de retele edilitare.

In perioada 2001- 30 iunie 2003 Ministrul Transporturilor, Constructiilor si Turismului a alocat fonduri pentru realizarea lucrarilor de cadastru edilitar pe o suprafata de 5868 ha, ceea ce reprezinta 51,6% din suprafata totala de 11361 ha executata in aceasta perioada.

Graficul nr. 5  Situatia executiei lucrarilor de cadastru edilitar in localitati urbane.

Banci de date urbane

Bancile de date urbane reprezinta sistemul informational care are la baza datele din cadastrul imobiliar – edilitar si din alte sectoare de activitate, care survine la formularea strategiilor globale ale localitatilor, in corelare cu programele de dezvoltare ale administratiilor publice, la toate nivelurile.

In cadrul acestei actiuni, s-au cules informatiile aferente retelei geotopografice, cadastrului imobiliar si cele ale retelelor edilitare de pe 21354 ha, din care 13906 ha au fost realizate cu suportul financiar al autoritatilor publice locale.

In perioada 2001- 30 iunie 2003 Ministrul Transporturilor, Constructiilor si Turismului a alocat fonduri pentru lucrari de constituire a bancilor de date urbane pentru o suprafata de 2650 ha, ceea ce reprezinta 37,9% din totalul de 6993 ha executate in aceasta perioada.

Graficul nr. 6  Situatia construirii bancilor de date urbane.



cc=secunde arc centezimal

GIS = Geographic Informatic System








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




Transmiterea la sol a coordonatelor punctelor cladirilor inalte
PRECIZIA DRUMUIRII DE NIVELMENT
PARCELAREA SUPRAFETELOR
Calculul rotilor de triangulatie
Radieri topografice specifice
INDESIREA RETELEI GEODEZICE CU AJUTORUL TAHIMETRELOR ELECTRONICE
ELABORAREA DOCUMENTATIEI CADASTRALE
NUMEROTAREA CADASTRALA




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu