Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice



Acasa » legislatie » cadastru topografie
Subiecte cadastru

Subiecte cadastru



Bilet

1.Etapele de lucru pentru realizarea cad general si proiectul tehnic al lucrarilor de introducere al cadastrului general.

Realiz cad general la nivelul terit adm de referinta (comuna ,oras. Municipiu) impune parcurgerea unor etape de lucrari ale caror volume si complexitate se stabilesc in functie de urmatoarele situatii:

- vechimea si calitatea planurilor topo din zona precum si stare ape teren a marcajelor punctelor din reteaua geodezica

-vechimea si calitatea documentatiilor privitoare la sistemele mai vechi de evidenta a imobilelor

-marimea totala si situarea comunei precum si nr si supraf localit apartinatoare

Etape de lucru si operatiuni specifice:

1 intocmirea proiectului ethnic pt intreaga lucrare pe baza analizelor la teren , analizarii lucrarilor existente si a marimii si complexitatii teritoriului.(lucrari de teren si birou)




2 delimitarea si marcarea cu borne a hotarelor teritoriului administrativ, a perimetrelor intavilanelor si a altor destinatii care ocupa suprafete mari (lucrari de teren)

3 determinarea dupa caz a pct geodezice de indesire ,pt reteaua de sprijin necesara ridicarilor toppo sau reperajului fotogrametric(lucrari de teren si calcule )

4 executarea masuratorilor de teren destinate intocmirii de noi planuri cadastrale sau de actualizare si extragerea continutului din alte categ de planuri( a. integrale prin mas clasice sau fara folosirea aparaturii automate; b. de reparaj si descifrare fotogrametrica pt planuri noi; c. de completare si actualizare a planurilor existente)

5 calcule la etapele 3 si 4 ( calcule pt det retelelor de sprijin si indesire in cazul planurilor la sc 1:500; 1:2000)

executarea originalelor de teren pe baza noilor mass au , prin derivarea din planul topo de baza ( a. realizarea originalelor de teren pe baza mas de la 4a si 4c ; b. realiz originalelor de teren prin met fotogram sau derivare pt zone de extravilan)

7 identificarea la teren a proprietilor si categ de folosinta ale terenurilor (a. pe baza copiilor tiparite ale planurilor cad derivate; b. pe baza copiilor dupa original de teren ;c. pe baza actelor de proprietate)

8 numerotarea cadastrala si echiparea planurilor cu simbolurile categ de folosinta actualizate

9 calculul suprafetelor ( a. din coord obtinute sin mas clasice; b. din coord obtinute din mas foto analitice ; c. din mas grafice pe plan de digitizare)

10. incarcarea fisierelor de date si organizarea bazei de date a cad general pt terit administrative( a. in sistem of line; b. in sistem on line)

11 redactarea registrului cadastrale cu ajut mijloacelor de prelucrare automata a datelor si a dispozitivelor de listare a datelor de iesire ( a. registrul cad al proprietarilor; b. reg cad al parcelelor; c. indexul alfabetic; d.reg corpurilor de proprietate )

12 carto-editarea si multiplicarea palnurilor cadastrale

13 carto-editarea si multiplicarea planului cadastral de ansamblu

Din etapele mentionate unele e posibil sa se execute simultan . etapele 3-6 se refera la lucrarile geodezice si toppo- fotogrametrice iar restul adica 1,2 si de la 7 la 11 sunt lucrari specific cadastral.

2. Cartarea imobiliara si coduri utilizate in cartarea imobiliara.

Cartarea imobiliara este procedeul prin care se obtin date si informatii tehnico-economice despre fondul construit existent cu referire la caracteristicile constructive ale cladirilor evidentiate prin indici de cartare A,B,C,D .

Clasificarea constructiilor se face dupa felul materialelor de constructie si structura de rezistenta,nr etajelor,destinatie, folosindu-se in acest scop notatile denumite indici de cartare.

Indicele de cartare se inscrie in centrul de figua al constructiei.Indicii de cartare folositi in prezent pentru cartarea cad a constructilor sunt :

Dupa categoria constructiei : a. constructii de locuinte social-culturale si industriale

A=cu cadre si placi de beton sau schelet metalic B=cladiri din piatra sau caramida(cu planse din lemn)

C=cladiri din lemn cu fundatie din beton D=cladiri din paianta,chirpici sau pamant

b.constructii anexa gospodaresti

m=magazii din zid gj=gardaje din zid gr=grajduri din zid su=sura din zid po=polata din zidarie sr=sere

Bilet 2.

7. Moduri de dobandire a dreptului de proprietate si moduri de dezmembrare a dreptului de proprietate–prin mode de dobandire se intelege acele mijloace juridice cum sunt faptele si actele juridice de dobandire atat a dreptului de proprietate cat si a celorlalte drepturi reale . in normele juridicce de drept civil sunt prevazute moduri generale de dobandire a dreptului de proprietate si moduri specific de dobandire care sunt prevazute in alte acte normative. Dreptul de proprietate se dobandeste si se transmite prin succesiune, prin legate, prin conventie si prin accesiune sau incorporatiune, prin prescriptive, prin lege si prin ocupatiune.

Criteria de clasificare a modurilor de dobandire a dreptului de prprietate :-dupa intinderea dobandirii : universal, cu titlu si cu titlu universal; -moduri originare si derivate; -moduri de de dobandire intre vii si moduri de dobandire pentru cauza de moarte .

Moduri de dobandire originara A. Accesiunea – este dreptul in virtutea caruia proprietarul dobandeste tot ceea ce se uneste sau se incorporeaza in mod natural sau artificial la lucrul sau.

B. Posesia de buna credinta- lucrurile miscatoare se prescriu prin faptul posesiei lor , fara sa fie trrebuintata de vreo scurgere de timp . simpla posesie a bunului imobil s-a considerat ca valoreaza titlu de proprietate .

C.Uzucapiunea -uzucapiunea sau precriptia achizitiva este un mod oroginar de dobandire a proprietattii imobiliare prin efectul unei posesiuni prelungite . conditiile uzucapiunii sunt: - posesiunea sa fie utila , adica neviciata; – posesorul sa posede cu vointa de a fi proprietar; -sa posede lucrul in timp prevazut de lege.

Moduri de dezmembrare:- o parte din dezmembraminte sunt recunoscute unei personae determinate si dispar odata cu aceasta -alta parte sunt create in beneficiul proprietarului unui lucru(servituti) acestea exista in interesul fondului (servitutile reale)

Dezmembramintele dreptului de proprietate sunt: dreptul de superficie , dreptul de uz, dreptul de uzufrcut, dreptul de abitatie, si dreptul de servitude.

8. Coduri utilizate in cartarea imobiliara.

Cartarea imobiliara este procedeul prin care se obtin date si informatii tehnico-economice despre fondul construit existent cu referire la caracteristicile constructive ale cladirilor evidentiate prin indici de cartare A,B,C,D .



Clasificarea constructiilor se face dupa felul materialelor de constructie si structura de rezistenta,nr etajelor,destinatie, folosindu-se in acest scop notatile denumite indici de cartare.

Indicele de cartare se inscrie in centrul de figua al constructiei.Indicii de cartare folositi in prezent pentru cartarea cad a constructilor sunt :

Dupa categoria constructiei : a. constructii de locuinte social-culturale si industriale

A=cu cadre si placi de beton sau schelet metalic B=cladiri din piatra sau caramida(cu planse din lemn)

C=cladiri din lemn cu fundatie din beton D=cladiri din paianta,chirpici sau pamant

b.constructii anexa gospodaresti

m=magazii din zid gj=gardaje din zid gr=grajduri din zid su=sura din zid po=polata din zidarie sr=sere

Bilet 4

3. Reteua geodezica utilizata la lucrarile de cad gen tipuri de retele si precizii generale.

Raspuns: reteua geodezica a tarii noastre satisface pe deplin ca precizie si densitate nevoile specifice ale cad general , ca retea de sprijin respectand cu strictete normele tehnice pt introducerea cadastrului general elaborate de ANCPI fost ONCGC , iar in cazurile limita det de deformatiile specifice proiectie ST-1970 sa adopte sisteme derivate din sist st 70 adica sisteme de proiectie locala cu plan secant al proiectiei st 70.

Reteaua geodezica de indesire si ridicare – se realiz a.i. ssa asigure densitatea de puncte necesare pt executarea lucrarilor de introducere si intretinere a cad gen . In configuratia retelei geodezice de indesire si de ridicare vor fi incluse cel putin 4 puncte din reteaua geodezica de sprijin , a.i. acestea sa incadreze reteaua . Reteaua se poate executa prin urmat metode: triangulatie , trilateratie, triangulatie-trilateratie, retele de drumuiri poligonometrice, intersectii, retrointersectii sau tehnologii GPS. In cazul in care determinarile se fac cu echipamente GPS se va tine cont de urmatoarele : - reteaua trbuie sa se sprijine pe minimum 6 puncte di reteua geodezica ; - punctele din reteua de sprijin vor trebui sa fie uniform repartizate la interiorul retelei si la marginea acesteia ;- toate punctele noi vor fi determinate cu ajut a 3 vectori;- se vor det punctele de lagatura dublu- stationate in sesiuni diferite .Numarul de sesiuni s intr-o retea cu p puncte si cu utilizarea a r receptoare se calculeaza : ; n=nr pct de legat intre sesiuni.

4. Rectificarea hotarelor

Limitele de hotar sinuase sau poligonale ridica probleme la executarea lucrarilor agricole astfel incat se cauta inlocuirea lor cu linii drepte.

Consideram situatia a doua unitati U1 si U2, separate de hotarul dat de punctele 104 105 106 107.Se cere inlocuirea acestui hotar, impropriu lucrarilor agricole, prin solutii adecvate. Inlocuirea se poate face grafic sua prin calcul.

Rezolvare grafica :

-conditia impusa la oricare rectificare este ca solutia adoptata sa nu afecteze suprafetele detinatorilor. Daca se impune ca noul hotars aporneasca din punctul 104 atunci constructia se desfasoara astfel :- se uneste 107 cu 105, iar prin 106 se duce paralela 106M la dreapta 105-107

-linia 105M va inlocui hotarul dat de punctele 105 106 107,intrucat triunghiurile date de punctele 105 106 107 si 105 M 107 sunt egale

-se unesc punctele 104-M iar prin punctul 105 se duce paralela 105-A la dreapta 104-M

-linia 104-A inlocuieste hotarul dat de punctele104,105, M, justificare fiind aceeasi ca in situatia anterioara

-in final, hotarului rectificat al celor doua unitati va fi dat ed noul hotar 104-A, care inlocuieste grafic hotarul vechi format de punctele 104 105 106 107

Rezolvare numerica

-se calculeaza intai suprafata de referinta data de punctele 104 105 106 107 101 din coordonate, care se noteaza cu S1

Considerand ca linia de rectificare ar fi data de 107-104, se calculeaza suprafata data de punctele 101 104 107 care se noteaza cu S2

In urma compararii suprafetelor, pot interveni urmatoarele rezultate S1=S2 hotarul nou este dat de linia 104-107 ; S1>S2 linia de rectificare se va sprijini pe 107-102 ; S1<S2 linia de rectificare va intersecta 107-101

-aceasa inseamna ca din suprafata S2 trebuie scazuta suprafaa S1 si rezulta s, pentru a obtine punctul A, cunoscand ca triunghiul dat de punctele 104 107 si A are suprafata s

-problema s-a redus deci la detasarea unei suprafete de marimi cunoscute, dintr-un triunghi ceea ce inseamna ca punctul A va avea coordonatele :

X(A)=X(107)±d(107,A)*COS(teta107,101)

Y(A)=……. * sin teta. d(107, A) =2s/ d107,104*sin(alfa) s=S1-S2

alfa teta(107,104)-teta(107,101)

-pentru controlul rectificarii se calculeaza suprafata data de punctele 101,104,A

Bilet

5. Rectificarea hotarelor

Limitele de hotar sinuase sau poligonale ridica probleme la executarea lucrarilor agricole astfel incat se cauta inlocuirea lor cu linii drepte.

Consideram situatia a doua unitati U1 si U2, separate de hotarul dat de punctele 104 105 106 107.Se cere inlocuirea acestui hotar, impropriu lucrarilor agricole, prin solutii adecvate. Inlocuirea se poate face grafic sua prin calcul.

Rezolvare grafica :

-conditia impusa la oricare rectificare este ca solutia adoptata sa nu afecteze suprafetele detinatorilor. Daca se impune ca noul hotars aporneasca din punctul 104 atunci constructia se desfasoara astfel :- se uneste 107 cu 105, iar prin 106 se duce paralela 106M la dreapta 105-107



-linia 105M va inlocui hotarul dat de punctele 105 106 107,intrucat triunghiurile date de punctele 105 106 107 si 105 M 107 sunt egale

-se unesc punctele 104-M iar prin punctul 105 se duce paralela 105-A la dreapta 104-M

-linia 104-A inlocuieste hotarul dat de punctele104,105, M, justificare fiind aceeasi ca in situatia anterioara

-in final, hotarului rectificat al celor doua unitati va fi dat ed noul hotar 104-A, care inlocuieste grafic hotarul vechi format de punctele 104 105 106 107

Rezolvare numerica

-se calculeaza intai suprafata de referinta data de punctele 104 105 106 107 101 din coordonate, care se noteaza cu S1

Considerand ca linia de rectificare ar fi data de 107-104, se calculeaza suprafata data de punctele 101 104 107 care se noteaza cu S2

In urma compararii suprafetelor, pot interveni urmatoarele rezultate S1=S2 hotarul nou este dat de linia 104-107 ; S1>S2 linia de rectificare se va sprijini pe 107-102 ; S1<S2 linia de rectificare va intersecta 107-101

-aceasa inseamna ca din suprafata S2 trebuie scazuta suprafaa S1 si rezulta s, pentru a obtine punctul A, cunoscand ca triunghiul dat de punctele 104 107 si A are suprafata s

-problema s-a redus deci la detasarea unei suprafete de marimi cunoscute, dintr-un triunghi ceea ce inseamna ca punctul A va avea coordonatele :

X(A)=X(107)±d(107,A)*COS(teta107,101)

Y(A)=……. * sin teta. d(107, A) =2s/ d107,104*sin(alfa) s=S1-S2

alfa teta(107,104)-teta(107,101)

-pentru controlul rectificarii se calculeaza suprafata data de punctele 101,104,A

6. Bonitarea cadastrala –partea economica a cad gen cuprinde un ansamblu de metodologii de stabilire a valorii cadastrale,aceste metodologii se numesc bonitare cadastrala.

Asa cum s-a aratat prin activitatea de C.G. se urmaresc doua scopurio generale:-furnizarea catre institutiile juridice si proprietarii de immobile , a datelor cu privire la partea cantitativa a drepturilor reale de proprietate;

-furnizarea catre administratiile financiare a datelor cu preivire la partea calitativa a imobilelor , n vederea stabilirii juste a obligatiilor fiscal.

Expresia bonitare deriva de la expresia din limba latina “bonitos” care inseamna preturi sau evaluare ,iar prin bonitarea terenurilor sau a constructiilor se intelege aprecierea calitativa a acestora din ounct de vedere economic . prin metodologiile de bonitare cadastrala de ex a terenurilor agricole se poate stabili in mod stiintific , pe perioade de timp mari valoarea productiilor si a veniturilor nete cadastrale , evitandu-se consecintele unor aproximari dupa date incerte.

Bonitarea cad a terenurilor- intre metodele cunoscute de bonitare cadasatrala a terenurilor agricole se numara si cea care foloseste drept criteriu impartirea terenurilor dupa grad de fertilitate in cinci clase diferite . fertilitatea este cea mai importanta proprietate a asolului si este definite de totalitatea insusirilor fizice , chimice si biologice care asigura plantelor cantitatile de substante nutritive in timpul perioadei de vegetatie , toate terenurle cultivate cu o fetilitate naturala si una artidficiala. Bonitarea cad a terenurilor mai tine cont si de conditiile de clima, relief si hidrologie. Pentru lucrarile de bonitare cad a ternurilor e necesar ca pe planul de cadastral adus la zi sa se transpuna si limitele unitatilor de sol preluate din planul de cartare pedologica existent la dosarul lucarrii de cartare pedologica(stationara)

Bilet

9. Numerotarea cadastrala a terenurilor administrative

Extravilan Numerotarea cadastrala se face mai intai pentru tarlale, incepand cu tarlaua nr 1 din partea NV a teritoriului administrativ, si continandu-se din aproape in aproape in sens crescator a numaratorilor. Contururile tarlalelor trebuie sa fie bine definite pe teren si pe planul cadastral al limitelor artificiale sau naturale (cai de comunicatii, ape curgatoare, canale, forme naturale ale reliefului, limite de paduri sau exploatatii agricole), astfel incat sa poata fi usor de identificat si delimitat. Inscrierea in plan a numarului cadastral a tarlalei se face in zona centrala cu cifre bloc, filiforme cu inaltimea de 5 mm, iar al imobilului in centrul de figurari al acesteia, cu cifre bloc filiforme cu inaltimea de 2 mm.

Reguli generale la numerotarea cadastrala a imobilelor :

-numerotarea cadastrala incepe cu imobilul nr 1 din tarlaua nr 1, iar ultimul numar de imobil trebuie sa se regaseasca in ultima tarla, incluzandu-se in aceasta numerotare si detaliile liniare care separa tarlalele( drumurile, canalele. Etc)

-apele curgatoare primesc un singur nr cadastral pe toata lungimea lor, iar celelalte detalii liniare se numeroteaza pe fiecare tronson rezultate din intretinerea cu alte detalii liniare,respectandu-se ordinea : cai ferate intretaiate de ape,dn intretaiate de ape si cai ferate :, dj:,dc, :;drumurile de exploatare intretaiate de ape, cf, dn, dc, ;digurile de aparare si canalele mari au prioritate dupa apele curgatoare at cand nu sunt paralele cu caile de comunicatie

Intravilan In intravilan numerotarea cadastrala incepe cu cea a cvartalelor si anume cu cvartalul nr1, situat in partea de NV a localitatii si continua cu numerotarea imobilelor de la 1 la n, in cadrul fiecarui cvartal. Numerotarea cadastrala a parcelelor se face de la 1 la n, in cadrul fiecarui imobil. Numarul imobilului se scrie doar odata pe plan, iar numerele cadastrale a le parcelelor se scriu pe mijlocul fiecarei parcele impreuna cu simbolurile categoriilor de folosinta sub forma fractionara. Strazile si celelalte detalii liniare care delimiteaza cvartalele se numeroteaza separat si formeaza cvartalul » zero » respectand ordinea de numerotare de la extravilan. Pentru bulevarde si strazi principale se atribuie un singur numar cadastral pe toata lungimea lor, iar la intersectia cu alte strazi , suprafata de interes se atribuie cele mai importante. Prin legea cadastrului si publicitatii imobiliare se stabilesc documentele principale ale cadastrului general( la nivel de comuna, oras sau municipiu) : -registrul cadastral al parcelelor -indexul alfabetic al proprietarilor si domiciliul acestora ; -registrul cadastral al proprietatilor ; -registrul imobilelor ; -fise centralizatoare ale partidelor cadastrale de proprietari si categorii de folosinta.



10. Scopurile publicitatii imobiliare- publicitatea imobiliara asigura certitudine in transmiterea drepturilor imobiliare, oferind posibilitatea tertilor de a cunoaste situatia juridical a imobilelor transmise. Astfel este inlaturata posibilitatea instrainarii successive de catre acelasi proprietar, aimobilului sau catre mai multe personae. In conditiile in care instrainarea constructiilor este supusa principiului consensualismului, operatia juridical a transcrierii are o importanta deosebita. Toate actele translative de bunuri si drepturi nu vor putea fi opuse tertilor daca nu s-a facut transcriptia ceruta de lege. Prin publicitatea iobiliara sunt ocrotite persoanele interesate de a cumpara immobile care nu sunt afectate de unele dezmemraminte ale dreptului de proprietate cum cunt usufruct, uz, abitatie,superficie si servitute , sau sunt grevate de ipoteci sau privilegii, astfel se prevede ca privilegiile nu produc nici un effect in ce privetse imobilelle”decat atunci can dele s-au adus la cunostinta publica prin inscriptie”. In material ipotecilor se dispune ca intre creditori ipoteca “ nu are rang decat in ziua inscriptiei sale in register” iar “ipotecile inscrise in aceeasi zi au acelasi rang”.

Bilet

6. Partea economica a cadastrului general-scopul partii economice si bonitarea cadastrala a terenurilor-generalitati privin solurile si clasificarea lor

Prin activitatea cadastrului general se urmaresc doua scopuri principale :

  1. furnizarea catre institutiile publice si proprietarii de imobile a datelor cu privire la partea cantitativa a drepturilor reale de proprietate.
  2. Furnizarea catre administratiile financiare a datelor cu privire la partea calitativa a imobilelor in vederea stabilirii juste a obligatiilor fiscale

Partea economica a cadastrului general cuprinde un ansamblu de metodologii, de stabilire a valorilor economice a imobilelor.Aceste metode se numesc de bonitare cadastrala.

Intre metodele cunoscute de bonitare cadastrala a terenurilor agricole se enumera si cea care foloseste drept criteriu, impartirea teritoriului tarii in cinci zone agrogeografice.

Fertilitatea este cea mai importanta proprietate a solului si este definita de totalitatea insusirilor fizice, chimice si biologice care asigura plantelor cantitati de substante nutritive in timpul perioadei de vegetatie. Toate terenurile au o fertilitate naturala si una artificiala Fertilitatea naturala se formeaza in procesul de geneza a solului .

Fertilitatea artificiala( culturala) se realizaza ca rezultat al interventiei omului in evolutia naturala a solului prin masuri agroameliorative

La incadrarea terenului in cele 5 clase de calitate s-au luat in vedere : grosimea profilului de sol, grosimea orizontului de humus, textura si continutul de schelet, valoarea reactiai Ph, natura si insusirile rocilor-mama, adancimea apei freatice si compozitia chimica a acestora, interventia omului cu lucrari de if .

Impartirea solului in 5 clase, dupa gradul de fertilitate : -clasa intai : soluri cu fertilizare foarte buna(cele care se preteaza la orice categorie de folosinta agricola, nu necesita lucrari de if, soluri profunde care au un orizont de humus bine dezvoltat cu textura luto-nisipoasa sau lutoasa, fara continut de schelet, slab –acida si slab alcalina, nu se manifesta nici un proces de degradare ca podzolire, saturare, eroziune sau mlastinizare.

Clasa 2 : solurile cu fertilitate buna(pretabilitate la toate plantele cultivate, orizontul de humus mai putin dezvolt, textura variaza de la nisipi lutos pana la lutos-argilos, procese incipiente de podzolire, salinizare, eroziune, mlastinizare.

Clasa 3 : soluri cu fertilitate mijlocie.( incep sa apara procese evidente de degradare, pretabilitatea pentru arabil este diminuata, orizontul de humus slab dezvoltat, textura variaza de la nisip-lutos, pana la argilo lutos, relieful este colinar, iar drenajul solului-nesatisfacator) ;

Clasa 4 : soluri cu fertilitate slaba( degradare puternica, folosirea ca arabil este foarte redusa, se preteaza la plantatii de vii,pomi si pajisti, in marea majoritate necesita lucrari de if, in special de combatere a eroziunii continutului)

Clasa 5 : soluri cu fertilitate foarte slaba : (roci ajunse la suprafata, au in general conditii nefavorabile pentru dezvoltarea plantelor, cele mai potrivite folosinte fiind : pasunile, fanetele ,livezile, : necesita lucrari de combatere a eroziunii solului sau lucrari hidroameliorative.

Bonitarea terenurilor agricole nu se bazeaza doar pe fertilitatea solului ci si pe factorii de clima, relief si hidrologie.

7. Drepturile tabulare care se inscriu in cartea funciara: dreptul de superficie se incrie in folosul titularuluiin partea atreia a cartii funciare de proprietate , aratandu-se totodata cartea funciara in care s-a inscris dreptul de superficie ca un corp funciar de sine statator. Imobilul asupra caruia s-a constituit dreptul de superficie se inscribe cu acelasi nr de parcela insotit de un indice a dreptului de proprietate . in cazul in care dreptul de superficie se constituie pe una din parcelele care alct corpul funciar sau pe o parte dintr0o astfel de parcela , se va alct un corp funciar din parcela sau numai din partea de parcela grevata cu dreptul de superficie.

Dreptul de servitute, uzufrcut ,usul si abitatia au drept obiect numai o parte dintr-o parcel , aceasta se va arata printr-o schita facuta de pe plan. Servitutea va fi aratata si in cartea funciara a fondului dominant.

Dreptul de ipoteca- se poate inscribe numai asupra uni corp funciar , in intregul sau asupra unui proprietar. Daca ipoteca s-a consttituit asupra unui etaj sau apartament , ea va fi inscrisa atat asupra acestora cat si asupra partii commune indivize cuvenita proprietarului ipotecat. Dreptul la ipoteca se inscrie pt o anumita suma de bani aratandu-se catimea dobanzii. Dobanzile conventionale si legale pe ultimii 3 ani vor avea rang de ipoteca. Cheltuielile de judecata si urmarire vor avea rangul dreptului de ipoteca , pana la suma maxima inscrisa pt asigurarea lor.

In cazul in care din inscrisul doveditor al vanzarii se dovedeste ca pretul nu a fost platit sau nu a fost primit in intregime , dreptul de ipoteca legala pt garantarea pretului datorat , se inscriu din oficiu in folosul vanzatorului.. daca vanzarea a fost rezolvata acest drept se va radia din oficiu.








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




Calculul elementelor de trasare
PARCELAREA SUPRAFETELOR
Puncte cunoscute la distanta mare
Metoda radierii
PARCELAREA SUPRAFETELOR
NUMEROTAREA CADASTRALA
PRECIZIA DRUMUIRII DE NIVELMENT
PROIECT - Proiectare in vederea trasarii unui complex industrial




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu