Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice
Acasa » legislatie » cadastru topografie
-are in vederea trasarii unui complex industrial

-are in vederea trasarii unui complex industrial


Proiectare in vederea trasarii

unui complex industrial

Tema proiectului

Sa se efectueze proiectarea topografica inginereasca in vederea trasarii in teren a unui complex industrial.

Se cunosc:

- un plan general la scara 1:1000;

- coordonatele a 3 puncte ale retelei de sprijin (A, B, C).



Se impune ca trasarea sa se faca cu o abatere limita de

Etapele / capitolele proiectului

Cap.nr.

Titlu capitol

Subcap.nr.

Titlu subcapitol

Pag.nr.

Proiectarea retelei topografice de constructii

Calculul lungimii maxime a retelei topografice de constructii

Proiectarea retelei topografice de constructii propriu-zisa

Determinarea coordonatelor punctelor retelei in sistem local

Alegerea bazei de trasare si a metodei de trasare

Trasarea provizorie a retelei topografice de constructii

Calculul ponderilor retelei topografice de constructii

Determinarea abaterilor standard de masurare a unghiurilor si laturilor in reteaua trasata provizoriu

Compensarea masuratorilor unghiulare si liniare

Calculul coordonatelor punctelor retelei trasate provizoriu

Calculul reductiilor punctelor retelei

Elaborarea proiectului general de trasare

se va face numai pentru o cladire dintr-un ochi al retelei de trasare

Trasarea in detaliu a constructiilor

Alegerea metodei de trasare

Calculul elementelor de trasare in intocmirea schemei de trasare

Calculul preciziei necesare de trasare

Proiectarea sistematizarii verticale

Elaborarea schitei sistematizarii verticale de ansamblu

Sistematizarea verticala de detaliu pentru un cvartal si strazile limitrofe

Calculul terasamentelor in vederea realizarii unei suprafete orizontale

Piese desenate

Schita nr.1

Planul general al constructiei continand reteaua topografica de constructii proiectata

Schita nr.2

Planul general de trasare pentru zona indicata

Schita nr.3

Schema de aplicare a reductiilor

Schita nr.4

Schema de trasare in detaliu

Schita nr.5

Schema de trasare provizorie a bazei

Schita nr.6

Schema de sistematizare verticala de ansamblu

Schita nr.7

Planul sistematizarii verticale de detaliu a unui cvartal

Schita nr.8

Diagrama terasamentelor

Tabel nr.1

1. Proiectarea retelei topografice de constructii

1.1 Calculul lungimii maxime a retelei topografice de constructii

unde (influenta egala a abaterilor standard)

- abaterea standard de trasare a constructiilor

- abaterea standard de trasare a punctelor

unde - coeficient de transformare din radiani in grade

- abaterea standard de masurare a unghiurilor din retea

1.2 Proiectarea retelei topografice de constructii propriu-zisa

Se executa la birou pe planul general de constructie al complexului industrial, tinandu-se seama de urmatoarele cerinte:

a) sa fie posibila trasarea in teren a 2 axe principale perpendiculare intre ele, care sa imparta zona de construit in 4 parti aproximativ egale;

b) asigurarea unor conditii de lucru comode in timpul trasarii;

c) obiectivele principale ale complexului de construit sa fie amplasate in interiorul figurilor geometrice ale retelei;

d) laturile retelei de constructie sa fie paralele cu axele principale ale cladirilor de executat si amplasate cat mai aproape de ele;

e) sa asigure conditiile de masurare a lungimilor si unghiurilor;

f) punctele principale (colturile dreptunghiurilor sau ale patratelor) ale retelei de constructie sa fie amplasate in locuri convenabile executarii masuratorilor si conservarii lor in timp;

g) lungimea maxima a laturilor sa nu depaseasca lungimea rezultata din calcule;

h) reteaua de constructie va avea o densitate corespunzatoare scopurilor urmarite, iar precizia ei va trebui sa permita utilizarea sa in toate lucrarile de trasare;

i) in cadrul retelei de constructie se deosebesc figuri principale, lungimile laturilor dreptunghiurilor sunt cuprinse intre 55-255 m si figuri sau puncte suplimentare dezvoltate in interiorul figurilor principale cu latura sub 255 m.

1.3 Determinarea coordonatelor punctelor retelei in sistem local

Proiectarea retelei de constructie in planul general de constructie se face prin metoda grafo-analitica. Unul dintre punctele retelei primeste coordonate arbitrare, in raport cu acesta fiind determinate, prin calcul, coordonatele celorlalte puncte ale retelei topografice de constructie proiectate.

De obicei, punctul origine se alege in coltul de SV al retelei, iar pozitia lui, corelata cu valorile alese pentru coordonate, trebuie sa asigure coordonate pozitive pentru toate celelalte punte ale retelei.

Punct

Coordonate in sistem local

X

Y

Tabel nr.2

1.4 Alegerea bazei de trasare si a metodei de trasare

In vederea trasarii provizorii a retelei topografice de constructii se alege o baza in functie de care se traseaza si celelalte laturi ale retelei.

Baza de trasare se alege dintre laturile retelei paralele cu constructiile principale.

Se studiaza posibilitatea de legare a retelei geodezice (A,B,C) materializate pe teren in sectorul retelei de constructie. In acest scop se determina grafic coordonatele punctelor 19 si 20 si a altor puncte (a, b, c,) alese pe latura cladirii principale, paralela cu baza 19-20.

Coordonate in sistem geodezic

Denumire pct

Punct

X

Y

Baza de trasare

a

b

c

PR

puncte reper

A

B

C

Tabel nr.3

Trasarea provizorie a bazei se executa prin metoda coordonatelor polare (vezi schita anexa nr.1).

De la

pana la

/g

/m

A-B

B-A

A-19

A-20

B-19

B-20

Tabel nr.4

Unghiurile si , precum si distantele B-19 si B-20 sunt elemente pentru verificarea trasarii provizorii a bazei din punctul B.

1.4.1 Calculul preciziei de trasare a bazei

Deoarece trasarea provizorie a bazei se face cu precizie medie se utilizeaza un Nikon-Trimble NPL-352. Masurarea distantelor la sol se face panglica gradata centimetric. Marcarea capetelor bazei se face cu tarusi de 0,5-1 m, pe partea de sus a acestora batandu-se un cui pe a carui floare s-au trasat 2 rizuri perpendiculare.

1.5 Trasarea provizorie a retelei topografice de constructii

1.5.1 Calculul preciziei de trasare a retelei

Reteaua topografica de constructie trebuie sa fie astfel executata pe teren incat sa poata asigura trasarea elementelor proiectate ale constructiilor cu precizia ceruta.

Cunoscand ca , se determina abaterile standard

de masurare a directiilor ,

- ale pozitiilor punctelor retelei ,

- de masurare a unghiurilor , si a lungimilor .

Relatii de calcul:

a) ponderea minima

- ponderea de determinare a coordonatelor punctului i

- abaterea standard a unitatii de pondere

- abaterea standard de determinare a cresterilor de coordonate de la punctele vecine ale retelei la punctul i

- ponderea minima calculata prin metoda aproximatiilor

b) limita abaterii standard de masurare a lungimii laturilor retelei de constructie

- abaterea standard de masurare a lungimii laturilor retelei de constructie

c) limita abaterii de masurare a lungimii minime si maxime

- latura minima

- latura maxima

d) erorile relative de masurare a laturilor:

- minime / mici 02-06, 03-05 6,704/46 => 1:6862

- maxime / mari 19-20, 21-22 15,785/255 => 1:16155

- pentru =>

- pentru =>

Fata de aceste valori se executa proiectarea topografica inginereasca in vederea masurarii unghiurilor si lungimilor retelei de constructie alegandu-se aparatura, modul de centrare, reductia, metoda de masurare, numarul de serii.

Trasarea provizorie a celorlalte puncte ale retelei topografice de constructii se efectueaza prin metoda coordonatelor rectangulare, cu aceeasi aparatura ca aceea utilizata la trasarea provizorie a bazei.

1.6 Calculul ponderilor punctelor retelei topografice de constructii

Punct de

determinat

Punct

initial

l - latura

1/p = l/50

p=50/l=Pi

Tabel nr.5

1.7 Calculul abaterilor standard de masurare a unghiurilor si laturilor

in reteaua trasata provizoriu

Punct de

determinat

Tabel nr.6

1.8 Calculul abaterilor standard de masurare a unghiurilor si laturilor

1.8.1 Masurarea unghiurilor

Cunoscand abaterea standard de masurare a unghiurilor retelei topografice de constructii, din calculul preciziei de trasare a retelei se face proiectarea topografo-inginereasca in vederea trasarii acestora. Se pot masura prin metoda repetitiei sau prin metoda seriilor. Alegerea instrumentului de masurat si a marcii de vizare se face in functie de eroarea medie de masurare a unei directii (pozitiile I si II).

Deoarece se executa o trasare cu precizie medie. Se aplica principiul influentelor egale ale erorilor.

1) ,

- abaterea standard de centrare

- abaterea standard de reductie

- abaterea standard instrumentala

- abaterea standard de trasare

2)

- abaterea standard medie

3)

- abaterea standard de centrare

- marimea admisibila a centrarii

4)

5)

- abaterea standard de reductie

- marimea admisibila a reductiei

6)

7)

latimea semnalului vizat

8) - abaterea standard instrumentala

9)

abaterea standard de trasare

abaterea standard de vizare

abaterea standard de rotunjire a citirilor

- aproximatia citirilor

- numarul de serii

- puterea de marire a lunetei

10)

11)

12)

CONCLUZII

- - se utilizeaza procedeul de trasare cu precizie medie a unghiurilor;

- se utilizeaza o statie totala Nikon-Trimble NPL-352;

- se vor efectua 2 serii de masuratori;

- , centrarea se va face cu firul de plumb greu;

-

1.8.2 Compensarea masuratorilor unghiulare

Pentru lejeritatea calculelor este recomandabil ca in cadrul retelei topografice de constructii sa se stabileasca pentru una din laturi (de exemplu 8-9) valoarea orientarii de 100g.

Compensarea acestei retele, careia i-au fost masurate laturile si unghiurile in preciziile calculate, se poate face prin:

- metoda celor mai mici patrate (intocmind ecuatiile de corectie si transformandu-le in ecuatii normale ale corelatelor)

- metoda aproximatiilor succesive.

Indiferent de metoda utilizata, pentru inceput se vor compensa unghiurile, apoi se vor calcula cresterile de coordonate.

In fiecare din cele 10 poligoane ale retelei de constructie se calculeaza neinchiderile unghiulare care nu trebuie abaterea admisibila :

Se formeaza urmatorul sistem de ecuatii al corelatelor:

k1

k2

k3

k4

k5

k6

k7

k8

k9

k10

TL

Vx / K

I

+5k1

- k2

- k3

- k6

II

- k1

+4 k2

- k3

-k4

III

- k1

- k2

+5k3

-k4

-k5

- k6

IV

- k2

- k3

+6k4

-k5

-k7

V

- k3

-k4

+4k5

-k6

-k7

VI

- k1

- k3

-k5

+7k6

-k7

-k8

-k10

VII

-k4

-k5

-k6

+6k7

-k8

-k9

VIII

-k6

-k7

+4k8

-k9

IX

-k7

-k8

4k9

X

-k6

4k10

Tabel nr.7

Rezolvand sistemul de calcul se obtin valorile:

In schita nr.4 sunt prezentate valorile unghiurilor compensate.

1.8.3 Masurarea unghiurilor

In functie de eroarea relativa de masurare a lungimilor intre punctele retelei topografice de constructie se alege instrumentul de masurare si se calculeaza abaterile admisibile ale erorilor ce intervin la metoda folosita.

Se poate lucra cu un Nikon-Trimble NPL-352.

1.8.4 Calculul neinchiderilor cresterilor de coordonate

Admitandu-se unghiul de orientare al laturii 8-9 de 100g, se calculeaza orientarile celorlalte laturi ale retelei topografice de constructie si cresterile de coordonate.

Neinchiderile cresterilor de coordonate in fiecare poligon sunt prezentate in schita nr.5, exprimate in mm si calculate in sensul acelor de ceasornic, scrise in centrul poligoanelor sub forma de fractie .

Se intocmesc ecuatiile normale ale corelatelor pe abscise si pe ordonate:

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

TL

K

K

I

+4,02k1

-0,46k2

-0,6k3

-0,95k6

II

-0,46k1

+5,94k2

-2,15k3

-0,46k4

III

-0,6k1

-2,15k2

+5,5k3

-0,6k4

-0,55k5

-1,6k6

IV

-0,46k2

-0,6k3

+5,5k4

-0,74k5

-1,25k7

V

-0,55k3

-0,74k4

+2,58k5

-0,74k6

-0,55k7

VI

-0,95k1

-1,6k3

-0,74k5

+8,78k6

-0,55k7

-0,55k8

-2,55k10

VII

-1,25k4

-0,55k5

-0,55k6

+4,7k7

-0,9k8

-0,9k9

VIII

-0,55k6

-0,9k7

+2,9k8

-0,55k9

IX

-0,9k7

-0,55k8

-2,9k9

X

-2,55k6

+7,1k10

Tabel nr.8

Calculul cresterilor de coordonate

Latura

Orientarea

Distanta

masurata

Cresteri de coordonate

de la

la

Tabel nr.9

1.9 Calculul coordonatelor punctelor retelei trasate provizoriu

Pentru calculul punctelor retelei trasate provizoriu se procedeaza astfel:

- cresterilor de coordonate li se aplica corectiile calculate in schita nr.5

- avand cresterile de coordonate corectate, se calculeaza coordonatele retelei trasate provizoriu.

Se obtin urmatoarele valori:

Punctul

Latura

Tabel nr.10

1.10 Calculul reductiilor si trasarea definitiva a punctelor retelei

1.10.1 Calculul reductiilor

Acest ansamblu de calcule este necesar deoarece reteaua de constructie trasata provizoriu are o precizie de 1:1000 - 1:2000, de unde diferentele ajung la zeci de centimetri intre coordonatele reale ale punctelor retelei (rezultate dupa compensarea riguroasa) si cele de proiectare.

Din coordonatele proiectate si coordonatele reale se calculeaza elementele reductiei polare si , care aplicate fata de punctele provizorii (in schita nr.6 notate cu asterix) stabilesc pe teren pozitiile proiectate ale punctelor retelei topografice de constructie.

Calculul elementelor reductiei polare Ri, bi

Punctul

Valoarea lineara a reductiei (mm)

Orientarea redusa a reductiei

Latura de sprijin

Orientarea laturii de sprijin

Valoarea reductiei unghiulare

Tabelul nr. 11

1.10.2 Trasarea definitiva a punctelor retelei

Pentru a aplica pe teren elementele reductiei polare se procedeaza astfel:

- se urmeaza ordinea de lucru stabilita in tabelul nr. 6_; se stationeaza cu statia totala in punctul 2 si se vizeaza punctul 1 marcat pe teren; fata de acesta, se traseaza in sensul topografic (conform schemei nr. 5_..) unghiul , stabilindu-se noua directie;

- pe directia axei de vizare se planteaza la cativa metri de teodolit o fisa metalica si pe aceasta directie se va aplica componenta liniara a reductiei polare in valoare de , la capatul distantei se marcheaza punctul definitiv 2.

- cu celelalte reductii se procedeaza asemanator, urmandu-se ordinea stabilita.

Dupa aplicarea reductiilor urmeaza ca in locul tarusilor - marcaj provizoriu - sa se planteze (marcaj definitiv) borne de beton (cu baza sub limita de inghet al solului - circa un metru). In capul bornei se incastreaza un reper metalic pe care se cherneruieste pozitia corectata a punctului.

In timpul lucrarilor de bornare se executa masuratori de control liniare si unghiulare. Se admit urmatoarele tolerante:

- pentru lungimi 10 - 15 mm

- pentru unghiuri

2. Trasarea in detaliu a unei constructii

2.1. Metoda coordonatelor rectangulare

Metoda se utilizeaza atunci cand pe teren exista o retea topografica de constructii si se cunosc, din planul general de trasare, coordonatele punctelor principale ale proiectului, in sistemul de coordonate ale retelei.

2.1.1. Pregatirea topografica a proiectului

Elementele de trasare rezulta din diferentele dintre coordonatele punctului de trasat si coordonatele punctului retelei topografice de constructii fata de care se executa trasarea.

unde:

- elementele de trasare ale punctului constructiei;

- coordonatele punctului constructiei, cunoscute din proiect;

- coordonatele punctului din reteaua fata de care se face trasarea.

Punct

Punct fata de care se traseaza

Elementele de trasare

Elementele de control

I

II

III

IV

Tabelul nr. 12

2.1.2. Calculul preciziei de trasare

Notatii

abaterile standard de

- abaterile standard de trasare a distantelor si .

2.2. Trasarea

Pentru:

a) trasare se va folosi o statie totala Nikon-Trimble NPL-352.

b) centrare se va folosi centrarea optica.

c) vizare se vor folosi marci speciale.

d) masurarea distantelor se va folosi ruleta divizata in mm.

2.2.1. Operatiile de trasare

Operatiile de trasare decurg astfel:

1) se stationeaza in punctul 1 si se vizeaza punctul 2;

2) pe aliniamentul 1-2 se masoara si se marcheaza punctul M;

3) se stationeaza in punctul M si se vizeaza punctul 1;

4) la directia M-1 se adauga 100g si pe noua directie se masoara si se marcheaza punctul I al constructiei;

5) pe aceeasi directie se aplica distanta M-II si se materializeaza punctul II;

6) pe aceeasi directie se aplica distanta M-N si se verifica daca se afla pe aliniamentul 7-9;

7) analog se procedeaza si pentru punctele III-IV.

2.2.2. Verificarea trasarii

Se compara elementele liniare de control calculate cu omoloagele lor masurate pe teren dupa trasare.





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.