Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice



Acasa » legislatie » drept
Drept diplomatic si consular - Umanizarea dreptului consular

Drept diplomatic si consular - Umanizarea dreptului consular



Drept diplomatic si consular - Umanizarea dreptului consular


`Umanizarea` dreptului consular : impactul opiniei consultative (1999) asupra Curtii inter-americane a drepturilor omului asupra jurisprudentei internationale si a practicii


Acest ziar introduce in primul rand procesul dezvoltarii dreptului international si apoi analizeaza un aspect specific al acestei dezvoltari : umanizarea dreptului consular, cu referinta speciala la opinia consultativa nr.16(1999) a Curtii Internationale americane de Justitie a drepturilor omului.Ziarul se concentreaza asupra trei puncte specifice : 1. Dreptul consular dincolo de viziunea pur inter-statala , 2. Dreptul la informatii asupra asistentei consulare din punctul de vedere al garantiilor si a procesului datorat , 3. Umanizarea dreptului consular in practica internationala contemporana.




I.Introducere : recunoasterea timpurie a procesului umanizarii dreptului international si semnificatia sa



1.Odata cu noul secol , deja in 1999, am gasit potrivit sa atrag atentia asupra unui proces istoric curent , pe care l-am denumit `umanizarea` dreptului international.Ca o manifestare a celui din urma , am evidentiat in mod précis o dezvoltare recenta in domeniul dreptului consular. Astfel , in opinia mea concurenta asupra opiniei consultative nr .16 a Curtii de Justitie inter-americane a drepturilor omului asupra ` Dreptului la informatii asupra asistentei consulare din punctul de vedere al procesului datorat` am gandit ca :

` Amestecul dintre dreptul international public si dreptul international al drepturilor omului este o dovada a recunoasterii unei centralitati , in acest nou `corpus juris` , al drepturilor omului universale , care corespunde unui nou `ethos` al timpurilor noastre.

La sfarsitul acestui secol, avem privilegiul sa fim martori ai unui process de umanizare al dreptului international, care astazi include de asemenea si aspectul relatiilor consulare. La confluenta dintre el si drepturile omului, dreptul individual si subiectiv la informatie asupra asistentei consulare , ai carei titulari sunt toate fiintele umane care au nevoie de ea , a cristalizat : un astfel de drept individual, inclus in universul conceptual al drepturilor omului , este astazi sustinut de dreptul international conventional la fel si de dreptul international traditional.

Inca de atunci , am tot insistat in scrierile mele proprii, asupra necesitatii si relevantei acestui process de umanizare a Dreptului international ca un intreg dezvaluind in acelasi timp continuturile sale si intelesul.Problema ridicata de mine nu a trecut neobservata si a fost admisa in mod adecvat in doctrina internationala contemporana`.


2.In cursul meu recent de Drept international public, pe care l-am trimis in 2005 la Academia de drept international din Haga , mi-am dezvoltat un `laimotiv` al identificarii unui `corpus juris` orientat in mod accelerat spre satisfacerea nevoilor si aspiratiilor fiintelor umane, a oamenilor si a omenirii ca intreg.Dimensiunea pura inter-statala a dreptului international a fost depasita si apartine trecutului.Personalitatea internationala legala s-a extins astfel incluzand astazi , pe langa state si organizatii internationale si oameni , indivizi , umanitate ca subiecte ale dreptului international .Constienta crescanda a nevoii de a purta in minte valori comune in urmarirea unor scopuri comune a adus o schimbare fundamentala in imaginea dreptului international in ultimele decenii , cu o atentie sporita asupra bazelor disciplinei, a principiilor generale ale dreptului( care informeaza si isi conformeaza normele , si fara de care nu ar ma exista un system legal deloc ).Constructiile conceptuale ale Dreptului international pentru omenire, consideratiile de baza ale umanitatii in acel `corpus juris ` al dreptului international si toate domeniile sale dezvaluieprocesul curent de umanizare a dreptului international, evoluand spre universalitatea unui nou jus gentium , Dreptul international pentru omenire .

3.In articolul present, voi starui asupra unui aspect specific al acestei dezvoltari garantate, concentrandu-ma asupra umanizarii dreptului consular, cu o atentie speciala asupra impactului mai sus mentionatei opinii consultative nr.16 (1999) al IACtHR aupra jurisprudentei internationale recente si a practicii.La sfarsit ,voi considera specifice trei puncte : 1. Dreptul consular dincolo de viziunea pur inter-statala , 2. Dreptul la informatii asupra asistentei consulare din punctul de vedere al garantiilor si a procesului datorat , 3. Umanizarea dreptului consular in practica internationala contemporana.Mijlocul va fi ilustrat pentru prezentarea observatiilor mele finale.




II.Dreptul consular dincolo de viziunea pur inter-statala



4.Adoptarea Conventiei de la Viena in 1961 privind relatiile diplomatice si a Conventiei de la Viena in 1963 privind relatiile consulare, urmata de acceptarea deplina de catre statele membre ale comunitatii internationale urma a fi in curand recunoscuta ca punct de plecare a codificarii dreptului international modern.Succesul lor a fost atribuit legaturii lor cu domeniul classic al dreptului international, care se baza deja inaintea adoptarii, pe o practica considerabila a statelor in domeniu.Conventiile mentionate au fost privite in mod general ca declaratii ale dreptului traditional in domeniu, care este semnificativ in cazul in care se spera sa fie pastrata ` orice speranta a unei posibile viitoare reconstructii al acelui minim de omogenitate internationala .. o sinteza in spiritual tolerantei totale , a bunastarii si diversitatii structurilor, credintelor si ideologiilor cu un minim de fundamente culturale in comun.

5.Nu ne putem indoi de faptul ca , pana cand conventiile de la Viena asupra relatiilor diplomatice si consulare au fost adoptate si intrate in vigoare, implementarea lor a fost prevazuta prin relatiile strict inter-statale.Si totusi , in mai putin de doua secole, aceste conventii, sau cel putin cateva din prevederile lor puteau fi citite dintr-un alt punct de vedere, fiind legate de drepturile fundamentale ale finite umane.Cazul `Ostaticilor` (Personalul diplomatic si consular al Statelor Unite) in Teheran , formulat de Statele Unite impotriva Iranului in fata Curtii Internationale de Justitie poate fi relevant in aceasta privinta .

6.In judecata sa din 24 mai 1980 asupra `Ostaticilor`(Personalul diplomatic si consular al Statelor Unite in Teheran cazul Statele Unite versus Iran), Curtea Internationala de Justitie, referitor la dreptul international si relatiile consulare si diplomatice( conventiile de la Viena 1961 si 1963), s-a simtit obligata sa atraga atentia intregii comunitati internationale cu privire la raul ireparabil ce ar putea fi cauzat de evenimentele de acest gen.Astfel de evenimente pot fara indoiala sa submineze edificiul legii construit cu grija de omenire de-a lungul unor secole, a carui mentinere este vitala pentru securitatea si bunastarea comunitatii internationale complexe prezente, pentru care este mai essential ca niciodata ca regulile dezvoltate sa asigure progresul dorit al relatiilor dintre membrii sai sis a fie respectate in mod constant.

7.In aceeasi cugetare cu privire la cazul `Ostaticilor`, Curtea Internationala de Justitie a avertizat ca obligatiile la problema statului respondent erau ` nu numai obligatii contractuale stabilite de conventiile de la Viena 1961 si 1963 , dar si obligatii sub drept international general`. Curtea Internationala de Justitie a declarat ca `este gresit ca fiintele umane sa fie private de libertatea lor si sa fie supuse constrangerii fizice, in conditii de presiune`.Este intr-adevar incompatibilcu principiile Cartei Natiunilor Unite, la fel ca si cu principiile fundamentale enuntate in Declaratia Universala a Drepturilor omului.In rationamentul sau din cadrul analizei, Curtea Internationala de Justitie a reliefat importanta principiilor relevante ale dreptului international la fel si dreptul international al drepturilor omului.Acel `corpus juris` al dreptului diplomatic a fost atunci abordat din punctul de vedere al consideratiilor de baza ale umanitatii.


8.In aceesi decizie din 1980, Curtea Internationala de Justitie a gasit portivit sa atraga atentia asupra universalitatii dreptului diplomatic si consular codificat, observare a carora era un beneficiu pentru umanitate, ca intreg.In cuvintele curtii , conventiile de la Viena 1961 si 1963 ,care codifica dreptul diplomatic si consular, declara principii si reguli esentiale pentru mentinerea relatiilor pasnice dintre state si acceptate in toata lumea de natiuni de toate credintele, culturile si structurile politice.

Curtea considera a fi datoria ei de a atrage atentia intregii comunitati internationale , a carei membru a fost Iranul dintotdeauna, la raul ireparabil ce poate fi cauzat de evenimente de genul celui adus acum in fata Curtii. Astfel de evenimente pot fara indoiala sa submineze edificiul legii construit cu grija de omenire de-a lungul unor secole, a carui mentinere este vitala pentru securitatea si bunastarea comunitatii internationale complexe prezente, pentru care este mai essential ca niciodata ca regulile dezvoltate sa asigure progresul dorit al relatiilor dintre membrii sai si  sa fie respectate in mod constant.

9. Nu poate fi pus la indoiala faptul ca muca depusa pentru codificare si dezvoltarea prgresiva, in cursul sec. XX,a inzestrat dreptul international cu o baza obiectiva.Mai mult si cel mai semnificativ, a servit imperativelor justitiei internationale, si a contribuit la protectia unitatii si universalitatii dreptului international.Nu este surprinzator ca a inflorit in mijlocul unei filosofii umaniste si a atribuit I importanta considerabila principiilor generale ale dreptului international.Este recunoscut , din ce in ce mai des, ca continutul sau normativ deriva din constienta membrilor comunitatii internationale(sin u din simplele lor acte de vointa) sa raspunda nevoilor si aspiratiilor lor comune, intr-o manifestare a unui `opinio juris communis`.

10.Nu poate fi trecut cu vederea faptul ca un domeniu al dreptului international care , acum cateva decenii, a fost conceput pe o baza pur inter-statala, ca dreptul consular si diplomatic, este astazi permis inevitabil cu consideratii de baza pentru umanitate.Cu greu ar putea fi gasita o ilustrare mai elocventa, din punctul meu de vedere , a procesului istoric curent al `umanizarii` dreptului international,pregatind terenul pentru constructia unui nou `jus gentium` al sec XX ,dreptul international al omenirii.Cazul mai sus-mentionat al ostaticilor in fata Curtii internationale de Justitie nu este un exemplu izolat in aceasta conexiune.





III.Dreptul la informatii asupra asistentei consulare din punctual de vedere al garantiilor si a procesului de drept datorat



11. Mai recent , IACtHR a avut ocazia sa se opreasca asupra unei probleme, o cerere a Mexicului, cu privire la o masura a conventiei de la Viena 1963 asupra relatiilor consulare ( Articolul 36 (1) (b) ) in combinatie cu Conventia Americana a drepturilor omului , in opinia consultative din 1 Octombrie 1999. In cursul procedurilor consultative, unul dintre cele 8 state ce au intervenit inaintea IACtHR , Statele Unite , au dezbatut `inter-alia` ca conventia de la Viena din 1963 nu a fost un tratat al drepturilor omului, nici un tratat privitor la protectia drepturilor omului, ci `un tratat multilateral apartinand tipului traditional, pentru infaptuirea schimbului reciproc de drepturi pentru beneficial statelor contractante`.Si facand astfel, Statele Unite si-au asumat o pozitie care era diametral opusa celei ocupate cu ani in urma in cazul `Ostaticilor`.

12.IACtHR a respins acel argument, amintind ca sub conventia de la Viena din 1963 , ofiterul consular si cel al statului trimis, ambii au dreptul sa comunice intre ei , oricand , pentru ca cel din urma sa-si indeplineasca functiile; comunicarea consulara serveste in scop dublu , prin nume acela al recunoasterii dreptului unui stat de a-si asista cetatenii prin actiuni ale ofiterului consular , si acela al recunoasterii dreptului corelativ al membrului statului trimis de a contacta ofiterul consular pentru a obtine acea asistenta.

13.IACtHR a reamintit in continuare ca articolul 36(1)(b) si (c) al conventiei de la Viena 1963 referitor la asistenta consulara intr-o situatie data, in special a privarii de libertate.Drepturile mentionate acolo au o caracteristica si anume faptul ca titularul este individual.In fapt , acea masura este clara in a sustine ca drepturile la informatie si notificare consulara sunt in functie de persoana interesata.In aceasta privinta , articolul 36 este o exceptie notabila, in ceea ce priveste drepturile statelor esentiale si obligatiile adoptate in Conventia de la Viena asupra relatiilor consulare.Cum a fost interpretat de aceasta curte in opinia consultative prezenta , articolul 36 este un avans notabil in fata conceptiilor traditionale ale dreptului international legate de acest subiect.

14.Rezulta din aceasta masura ca exercitiul acelui drept este limitat doar la alegerea individului insusi, care se poate opune in mod expres oricarei interventii din partea ofiterului consular asupra sa; aceasta , a adaugat IACtHR , confirma faptul ca drepturile aprobate in articolul 36 al conventiei de la Viena asupra relatiilor consulare sunt drepturi ale indivizilor.Curtea a ajuns la concluzia ca art.36 al conventiei de la Viena asupra relatiilor consulare dovedeste o anumita atasare fata de straini ca facand parte din datoriile corelative ale statelor unite.Aceasta interpretare este sustinuta de istoria legislativa a articolului.Acolo, desi in principiu unele state credeau ca este nepotrivit sa fie incluse clause cu privire la drepturile nationalilor statelor ce i-au trimis, in final viziunea a fost ca nu exista niciun motiv pentru care acel instrument sa nu ofere drepturi indivizilor.


loading...




Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




Frauda si Evaziunea fiscala
Aplicarea in timp, in spatiu si asupra persoanelor a reglementarilor contraventionale
Dispozitii legislative actuale
Faptul juridic, izvor de obligatii
Importanta prevenirii si combaterii
Clasificarea izvoarelor raportului juridic
POLITICA SOCIALA EUROPEANA
Organizarea activitatii privind sanatatea si securitatea muncii




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu