Drepturile de proprietate intelectuala - prezentare generala

Drepturile de proprietate intelectuala sunt acele drepturi conferite persoanelor pentru creatii originale. Ele confera autorului dreptul exclusiv de folosire a respectivei creatii intr-o anumita perioada de timp.

Drepturile de proprietate intelectuala se impart in doua mari categorii:

Drept de autor si alte drepturi inrudite. Se includ drepturile autorilor pentru lucrari literare si artistice (carti, compozitii muzicale, picturi, sculpturi, filme si programe pe calculator). Acestea sunt protejate prin drept de autor pentru o perioada minima de 50 de ani de la moartea autorului. De asemenea, sunt protejate si emisiunile radio-televizate.

Scopul principal al protectiei prin copyright este incurajarea si recompensarea muncii creative.

Proprietatea industriala. Proprietatea industriala poate fi divizata in doua mari categorii:

Prima categorie se caracterizeaza prin protectia semnelor distinctive ("trademarks" - diferentiaza bunurile sau serviciile) si a atributelor geografice (identifica un bun ca fiind originar dintr-un loc unde o caracteristica data a sa este asociata in mod esential cu originea geografica.

Protectia acestor semne distinctive este menita a stimula si asigura o competitie corecta si protejarea consumatorilor, permitandu-le acestora luarea de decizii fundamentate in alegerea de bunuri si servicii.

Alte tipuri de proprietate industriala se refera la crearea de tehnologie. Scopul social este protejarea rezultatelor investitiilor in dezvoltarea de noi tehnologii, in acest fel oferindu-se motivatia continuarii cercetarilor si activitatilor de dezvoltare.

Un sistem functional de protectie a drepturilor de proprietate intelectuala faciliteaza transferul de tehnologie sub forma investitiilor straine directe, joint-ventures si licentiere.

Merita mentionat, de asemenea, si faptul ca drepturile exclusive sunt supuse la un numar de limitari si exceptii menite sa echilibreze balanta intre interesele legitime ale posesorilor de drept si utilizatori.

Acordul TRIPS

Acordul TRIPS (Trade Related Aspects of Intellectual Property Rights), intrat in vigoare la 1 ianuarie 1995, este cel mai cuprinzator acord multilateral ce reglementeaza proprietatea intelectuala.

TRIPS include in aria sa de acoperire: copyright-ul si alte drepturi conexe (ex. dreptul de a realiza spectacole, de a produce inregistrari audio-video); mana de comert; certificatele de origine; patente pentru protejarea investitiilor.

Cele trei caracteristici principale ale Acordului sunt:

Standarde - Acordul reglementeaza setul minim de standarde ce trebuie respectate de fiecare membru. Fiecare element ce trebuie protejat este definit, mentionandu-se durata minima de protectie, precum si eventualele exceptii.

Intarirea drepturilor de proprietate intelectuala

Reglementarea diferendelor

Obligatiile decurgand din acest Acord se aplica uniform pentru toate tarile membre, tarile in curs de dezvoltare beneficiind de o perioada mai lunga de adaptare.

Drepturile de proprietate intelectuala in Franta

Patentele, copyright-ul, licentele si marcile sunt in general protejate in Franta. Franta a adoptat masurile de protectie statutare si este semnatara majoritatii tratatelor referitoare la aceste drepturi, ceea ce inseamna ca drepturile de proprietate intelectuala ale strainilor sunt protejate aici daca francezii primesc acelasi tip de protectie in tara respectiva.

Pentru ca drepturile de proprietate intelectuala si industriala sa fie protejate, este necesara indeplinirea unor serii de formalitati in cadrul INPI - L Institut National de la Propriété Industrielle".

Patentele si marcile de comert pot fi folosite in contractele de licentiere fara autorizare anterioara (trebuie doar inregistrate la INPI). Partea contractanta are drept de utilizare, platind in schimb detinatorului de drept o taxa (redeventa), stabilita pe cale amiabila intre parti.

Redeventele se platesc ca procent din vanzari.

Drepturile de autor

A.        Caracteristicile lucrarii protejate

Originalitatea

Originalitatea lucrarii este interpretata ca "expresie a personalitatii autorului". Operele de arta, indiferent de forma sub care se prezinta, trebuie sa aiba o valloare distincta in afara caracterului lor functional.

Partea ce doreste sa beneficieze de drepturile de autor trebuie sa aduca dovada contributiei originale. Aceasta dovada poate fi atacata la curtile de apel.

Irelevanta scopului lucrarii

Conform articolului L 112 - 1 din Codul Proprietatii Intelectuale, lucrarea este protejata fara a lua in considerare forma de expresie aleasa de autor (plastica, literara etc.), procesul de realizare, scopul creatiei (functional sau nu) sau orice alta apreciere artisticasau morala in ceea ce priveste calitatea.

Cu toate acesta, Curtea de Casatie (Curtea Suprema a Frantei) a luat o serie de decizii negand calitatea artistica a unor jocuri pe calculator, caricaturi sau filme erotice.

B.        Tipurile de lucrari protejate

Dreptul de autor protejeaza o serie numeroasa si variata de lucrari. Codul Proprietatii Intelectuale stipuleaza in mod expres protejarea lucrarilor literare, dramatice, coregrafice, muzicale, audio-vizuale, grafice, fotografia, arta aplicata, harti geografice, planuri, software.

Detinatorul drepturilor

Regimul aplicabil dreptului de autor variaza in functie de originea lucrarii.

Articolul L 113 - 1 stipuleaza ca detinatorul drepturilor este acea persoana sub numele careia lucrarea este facuta publica.

Este interesant de subliniat ca autorii anonimi sau cei care semneaza sub un pseudonim nu sunt exclusi de la statutul de autor: daca identitatea civila nu este cunoscuta, ei sunt reprezentati de editor.

Continutul Copyright-ului

A.          Dreptul nepecuniar

"The Non-Pecuniary Copyright" reprezinta dreptul de a respecta numele, calitatea si munca, acest drept fiind perpetuu, inalienabil si nefiind supus limitarilor de orice fel. Datorita caracterului sau inalienabil, el nu poate fi transferat, nici chiar atacat de catre creditori.

B.          Dreptul pecuniar

Autorul, pe intrega durata a vietii, beneficiaza de dreptul exclusiv de exploatare sub orice forma a propriei sale munci si de obtinere de avantaje pecuniare. Dupa decesul autorului, mostenitorii beneficiaza de aceleasi drepturi pe o perioada de 50 de ani de la data decesului. Pentru compozitii muzicale, perioada este de 70 de ani.

In Franta, in paralel cu Codul Proprietatii Intelectuale functioneaza o serie de organizatii intra-ramura de recunoastere a creatorilor veritabili:

in domeniul muzical - La Société des Auteurs, Compositeurs et Éditeurs de Musique (SACEM)

in domeniul literar - La Société des Auteurs et Compositeurs Dramatiques (SACD)

in aria audio-vizuala - La Société Civile des Auteurs et Producteurs (SCAP)

pentru producatori - La Société Civile des Producteurs Associés (SCAPA)

pentru artisti - La Société pour l'Administration des Droits des Artistes et Musiciens Interprètes (ADAMI).

Aceste parteneriate necomerciale au capacitatea de a acorda membrilor lor drepturi de autor.

Societatile pot initia actiui in justitie pentru apararea membrilor lor sau pot cere daune pentru prejudiciul cauzat membrilor lor. In contrat, acestea nu beneficiaza de aparare a unuia dintre membrii sai in cazul unei spete nepecuniare.

Societatile trebuie sa prezinte eventualilor utilizatori lista completa a autorilor francezi si straini pe care ii reprezinta.

Drepturile de proprietate intelectuala in Marea Britanie

Dupa cum am mentionat, prin proprietate intelectuala" intelegem: patente, marci de comert, copyright si design.

Patentele

Un patent se obtine pentru o inventie, instaurand un drept de monopol. Perioada de analiza in care un patent urmeaza sa devina opozabil tuturor este, in Marea Britanie, de patru - patru ani si jumatate. Inregistrarea cererii initiale se face la UK Patent Office. Procedura implicata este una complexa.

In principiu, UK Patent Office cerceteaza daca investitia indeplineste conditiile de patentare, adica daca este cu adevarat noua si nu este evidenta.

In teorie, aceasta practica cuprinzand mai multe stadii permite alicantului sa isi minimizeze costurile de pornire si atunci cand rezultatele sunt obtinute, sa decida daca sa continue sau nu cu patentarea.

Costul patentarii variaza de la caz la caz. Trebuie luat in considerare ca taxa perceputa la inceputul procesului de patentare nu include si timpul pe care agentii "Patent Office" il aloca conceperii si finalizarii textului pentru descrierea patentului si a "Monopoly Claims". Tocmai aceste cerinte (claims) sunt cele ce definesc scopul monopolului si guverneza actele asupra carora se va rasfrange sau nu patentul.

Copyright-ul

Copyright-ul nu este un drept de monopol. In legislatia britanica, sunt supuse copyright-ului:

lucrari literare, dramatice, artistice si muzicale originale;

inregistrari audio, filme, programe prin cablu.

De notat este faptul ca nu exista copyright in realizarea unei prestatii; doar la inregistrarea unui concert este permisa, nu si difuzarea lui.

Produsele provenind din lucrari subiect al copyright-ului trebuie marcate cu ©, urmat de anul in care lucrarea a fost initial creata sau de numele integral al celui ce detine copyright-ul.

Design

Avantajul principal al unui Design inregistrat fata de unul neinregistrat este ca primul instituie un adevarat monopol, fiind opozabil tuturor. Cel neinregistrat poate fi folosit doar pentru a preveni copierea, neincriminand o creatie ce, cu buna credinta, are acelasi design (daca nu a existat intentia de copiere).

Durata dintre completarea unei cereri si obtinerea UK Registered Design este intre trei si noua luni.

Bibliografie

www.intellectual-property.co.uk/intro

https:// 80.81.101.122/t-fr/P/fr/p-001-fr.asp

www.wipo.org

https:// europa.eu.int/business/fr.topics/ipr/index.html

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

FACULTATEA DE RELATII ECONOMICE INTERNATIONALE

MASTER IN AFACERI INTERNATIONALE"

ASPECTE ALE DREPTURILOR DE PROPRIETATE INTELECTUALA IN FRANTA SI MAREA BRITANIE

- MEDIUL EUROPEAN DE AFACERI -

Daniel Paraschiv