Infractiuni contra vietii

OMORUL - art. 174 - Uciderea unei persoane.

Omorul poate fi definit ca "fapta persoanei care cu intentie ucide o alta persoana.

A. Obiectul infractiunii

a) Infractiunea de omor are ca obiect juridic special relatiile sociale referitoare la acordarea dreptului la viata al fiecarui om.

b) Obiectul material este corpul in viata al victimei infractiunii.

B. Subiectii infractiunii.

a) Infractiunea de omor poate avea unul sau mai multi subiecti activi si unul sau mai multe persoane pasive. Subiect activ nemijlocit al omorului poate fi orice persoana fizica. Omorul poate fi comis si prin contributia mai multor persoane, deci in participatie.

b) Subiectul pasiv al omorului este persoana ucisa ca urmare a activitatii subiectului activ; aceasta inseamna ca subiect pasiv al infractiunii nu poate fi decat o persoana in viata.

A. Latura obiectiva.

a) Sub aspectul elementului material, infractiunea de omor implica o actiune de ucidere a unei persoane fizice. Aceasta activitate - actiune sau inactiune - trebuie sa aiba o anumita forta distructiva, sa fie apta sa provoace moartea persoanei in conditiile date. Prin inactiune, daca faptuitorul, desi avea obligatia de a indeplini o actiune prin care s-ar fi impiedicat sau inlaturat desfasurarea unor procese de natura sa provoace moartea victimei si care putea fi indeplinita de catre faptuitor, nu a actionat in acest fel urmarind suprimarea.

b) Urmarea sau rezultatul - actul de violenta devine relevant sub aspectul infractiunii de omor in momentul in care se produce rezultatul, constand in moartea victimei.

c) Raportul de cauzalitate exista atunci cand se stabileste ca, fara activitatea faptuitorului, moartea victimei nu s-ar fi produs.

B. Latura subiectiva - omorul se savarseste cu intentie. Aceasta poate directa sau indirecta, dupa cum autorul, prevazand moartea victimei, a urmarit sau numai a acceptat producerea acestui rezultat. Imprejurarile in care s-a produs actul de violenta si care, indiferent de materialitatea actului, pot sa confirme sau sa infirme intentia de ucidere. Desi latura subiectiva a omorului nu include vreun motiv sau scop special totusi aceste imprejurari vor fi avute in vedere pentru justa individualizare a pedepsei.

A. Forme. Fapta de omor fiind o infractiune comisiva si o infractiune materiala conditionata de producerea unui rezultat material distinct de actiune in timp si determinat de acesta, este susceptibila de desfasurare in timp si, deci, de forme imperfecte, cum ar fi actele preparatorii sau tentativa. Actele preparatorii sau pregatitoare la infractiunea de omor sunt incriminate in legea romana daca sunt comise chiar de autorul faptei; ele sunt absorbite de fapta consumata; daca actele de pregatire au fost efectuate de alta persoana decat autorul, ele ar putea avea caracterul unor acte de complicitate anterioara; daca autorul, dupa ce a facut actul de pregatire la omor, nu a continuat, el nu va raspunde pentru nici o infractiune. Tentativa de omor se pedepseste. Exista tentativa atunci cand faptuitorul a inceput executarea actiunii de ucidere, dar aceasta a fost intrerupta sau nu si-a produs efectul.

B. Modalitatii. Fapta incriminata de art. 174C.p. constituie forma tipica, modalitatea simpla a activitatii de ucidere. Infractiunea de omor poate prezenta numeroase si variate modalitati faptice.

C. Sanctiuni. 10-20 ani inchisoare. Tentativa incriminata distinct. 5-10 ani.

OMORUL CALIFICAT. ART. 175

Este fapta persoanei care savarseste un omor in anumite imprejurari grave anume prevazute de lege. Aceasta fapta prezinta un grad de pericol social mai ridicat fata de infractiunea de omor simplu, ceea ce explica incriminarea sa prin dispozitii separate si sanctiunea mai severa. Eroarea autorului, in momentul comiterii faptei, asupra imprejurarilor susceptibile sa-i agraveze raspunderea penala caracterul calificat al faptei (art. 51 alin. 2 C.p.).

A. Obiectul infractiunii

a) Infractiunea de omor are ca obiect juridic special relatiile sociale referitoare la acordarea dreptului la viata al fiecarui om.

b) Obiectul material este corpul in viata al victimei infractiunii.

B. Subiectii infractiunii.

a) Infractiunea de omor poate avea unul sau mai multi subiecti activi si unul sau mai multe persoane pasive. Subiect activ nemijlocit al omorului poate fi orice persoana fizica. Omorul poate fi comis si prin contributia mai multor persoane, deci in participatie.

b) Subiectul pasiv al omorului este persoana ucisa ca urmare a activitatii subiectului activ; aceasta inseamna ca subiect pasiv al infractiunii nu poate fi decat o persoana in viata.

A. Latura obiectiva.

a) Sub aspectul elementului material, infractiunea de omor implica o actiune de ucidere a unei persoane fizice. Aceasta activitate - actiune sau inactiune - trebuie sa aiba o anumita forta distructiva, sa fie apta sa provoace moartea persoanei in conditiile date. Prin inactiune, daca faptuitorul, desi avea obligatia de a indeplini o actiune prin care s-ar fi impiedicat sau inlaturat desfasurarea unor procese de natura sa provoace moartea victimei si care putea fi indeplinita de catre faptuitor, nu a actionat in acest fel urmarind suprimarea.

b) Urmarea sau rezultatul - actul de violenta devine relevant sub aspectul infractiunii de omor in momentul in care se produce rezultatul, constand in moartea victimei.

c) Raportul de cauzalitate exista atunci cand se stabileste ca, fara activitatea faptuitorului, moartea victimei nu s-ar fi produs.

B. Latura subiectiva - omorul se savarseste cu intentie. Aceasta poate directa sau indirecta, dupa cum autorul, prevazand moartea victimei, a urmarit sau numai a acceptat producerea acestui rezultat. Imprejurarile in care s-a produs actul de violenta si care, indiferent de materialitatea actului, pot sa confirme sau sa infirme intentia de ucidere.

FORME ALE OMORULUI

a) OMORUL SAVARSIT CU PREMEDITARE (art. 175 lit. a)

o fapta premeditata inseamna o actiune indelung gandita sau desfasurata pe baza unei deliberari anterioare. Premeditarea in cazul continutului agravant al infractiunii constituie o cerinta a laturii subiective a infractiunii.

b) OMORUL SAVARSIT DIN INTERES MATERIAL (art. 175 lit. b)

Omorul savarsit pentru un folos., a avantaj sau beneficiu material. Circumstanta de agravare priveste mobilul infractiunii. Nu este nevoie ca faptuitorul sa fi obtinut folosul urmarit, este suficient ca a actionat in acest scop.

c)OMORUL SAVARSIT ASUPRA SOTULUI SAU A UNEI RUDE APROPIATE

(art. 175 lit. c)

Calitatea de sot a subiectului activ si pasiv trebuie sa existe in momentul savarsirii faptei. Daca aceasta calitate a incetat, ca urmare a divortului, fapta constituie omor simplu. Calitatea de rude apropiate potrivit art. 149 C.pen. sunt rude apropiate ascendentii si descendentii, fratii si surorile, copii acestora, precum si persoanele devenite prin adoptie, potrivit legii. Omorul este simplu, si nu calificat in cazul uciderii unui afin in linie dreapta.

d) OMORUL SAVARSIT PROFITAND DE STAREA DE NEPUTINTA A VICTIMEI DE A SE APARA (art. 175 lit. d)

Subiectul pasiv, se afla intr-o stare de neputinta fizica, sau psihica care o impiedica sa reactioneze, sa se apere in fata atacului agresorului. Legea cere ca faptuitorul sa fi cunoscut starea de neputinta de aparare a victimei sa nu se datoreze manoperelor agresorului, deoarece in acest caz se realizeaza conditia ceruta de lege ca autorul sa fi profitat de o stare de neputinta preexistenta a victimei.

e) OMORUL SAVARSIT PRIN MIJLOACE CE PUN IN PERICOL VIATA MULTOR PERSOANE (art. 175 lit. e)

este cazul omorului comis, prin folosirea de substante explozive, toxice, bombe, grenade, substante incendiare etc.

Nu este necesar ca prin fapta savarsita autorul sa fi provocat si moartea altor persoane, pe langa a celei pe care vrea sa o ucida, ci numai ca faptuitorul, prin mijloace folosite sa fi creat un pericol real, iminent pentru viata mai multor persoane. Daca nu a reusit sa provoace moartea persoanei vizate, din motive independent de vointa sa, va raspunde numai pentru tentativa la infractiunea prevazuta de art. 175 lit. e. 7-12 ani.

f) OMORUL SAVARSIT IN LEGATURA CU INDEPLINIREA INDATORIRILOR DE SERVICIU SAU PUBLICE ALE VICTIMEI (art., 175 lit. f).

Aceasta agravanta are in vedere acele fapte de omor care se comit din sentimentul razbunarii sau nemultumirii pentru felul in care victima a rezolvat pretentiile sau a satisfacut interesele autorului. Daca victima indeplinea o activitate importanta de stat sau publica, iar omorul a fost comis in imprejurari de natura sa puna in pericol siguranta statului, va exista infractiunea prevazuta de art. 160 c.p. Nu este suficient ca omorul sa se fi comis in timpul cat victima isi exercita atributiile de serviciu, ci mai trebuie sa fie in legatura cu modul in care victima isi exercita atributiile de serviciu.

g)OMORUL SAVARSIT PENTRU A SE SUSTRAGE ORI PENTRU A SUSTRAGE PE ALTUL DE LA URMARIRE. ARESTARE ORI DE LA EXECUTAREA UNEI PEDEPSE. (art. 175 lit. g)

Agravanta are in vedere ipoteza in care faptuitorul, afland ca el sau altcineva este cautat spre a raspunde penal, pentru a se sustrage pe sine ori o alta persoana de la consecintele faptei, comite un omor. Omorul trebuie sa se comita in scopul prevazut de lege, indiferent daca acest scop este realizat sau nu, ceea ce inseamna ca autorul actioneaza cu intentie directa.

f) OMORUL SAVARSIT PENTRU A INLESNI SAU A ASCUNDE SAVARSIREA ALTEI INFRACTIUNI (art. 175 lit. h).

Aceasta agravanta are in vedere tot scopul savarsirii omorului, care consta in inlesnirea sau ascunderea altei infractiuni. Exista o singura exceptie  cand omorul a fost savarsit pentru a ascunde sau savarsi o talharie sau piraterie; in acest caz, fapta se va incadra, in disp. Art. 176 lit. d C.P., referitoare la omorul deosebit de grav.

i) OMORUL SAVARSIT IN PUBLIC (art. 175 lit. i C.P.).

Omorul este savarsit in public atunci cand s-a comis intr-un loc public sau in orice alt loc accesibil publicului, daca sunt de fata doua sau mai multe persoane, ori chiar intr-un loc neaccesibil publicului, dar cu intentia ca fapta sa fie auzita sau vazuta, iar acest rezultat s-a produs fata de doua sau mai multe persoane; cu exceptia reuniunilor cu caracter de familie sau in fine prin orice mijloace despre care faptuitorul si-a dat seama ca, folosindu-le, fapta lui va ajunge la cunostinta publicului.

(xx)SANCTIUNI

Omorul calificat se pedepseste mai aspru decat omorul simplu, cu inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi. Tentativa se pedepseste in conditiile prevazute de art. 21 alin. 2, adica de la 7 ½ la 12 ani.

OMORUL DEOSEBIT DE GRAV - 176.

A. Obiectul infractiunii

a) Infractiunea de omor are ca obiect juridic special relatiile sociale referitoare la acordarea dreptului la viata al fiecarui om.

b) Obiectul material este corpul in viata al victimei infractiunii.

B. Subiectii infractiunii.

a) Infractiunea de omor poate avea unul sau mai multi subiecti activi si unul sau mai multe persoane pasive. Subiect activ nemijlocit al omorului poate fi orice persoana fizica. Omorul poate fi comis si prin contributia mai multor persoane, deci in participatie.

b) Subiectul pasiv al omorului este persoana ucisa ca urmare a activitatii subiectului activ; aceasta inseamna ca subiect pasiv al infractiunii nu poate fi decat o persoana in viata.

A. Latura obiectiva.

a) Sub aspectul elementului material, infractiunea de omor implica o actiune de ucidere a unei persoane fizice. Aceasta activitate - actiune sau inactiune - trebuie sa aiba o anumita forta distructiva, sa fie apta sa provoace moartea persoanei in conditiile date. Prin inactiune, daca faptuitorul, desi avea obligatia de a indeplini o actiune prin care s-ar fi impiedicat sau inlaturat desfasurarea unor procese de natura sa provoace moartea victimei si care putea fi indeplinita de catre faptuitor, nu a actionat in acest fel urmarind suprimarea.

b) Urmarea sau rezultatul - actul de violenta devine relevant sub aspectul infractiunii de omor in momentul in care se produce rezultatul, constand in moartea victimei.

c) Raportul de cauzalitate exista atunci cand se stabileste ca, fara activitatea faptuitorului, moartea victimei nu s-ar fi produs.

B. Latura subiectiva - omorul se savarseste cu intentie. Aceasta poate directa sau indirecta, dupa cum autorul, prevazand moartea victimei, a urmarit sau numai a acceptat producerea acestui rezultat. Imprejurarile in care s-a produs actul de violenta si care, indiferent de materialitatea actului, pot sa confirme sau sa infirme intentia de ucidere. Desi latura subiectiva a omorului nu include vreun motiv sau scop special totusi aceste imprejurari vor fi avute in vedere pentru justa individualizare a pedepsei.

A. Forme. Fapta de omor fiind o infractiune comisiva si o infractiune materiala conditionata de producerea unui rezultat material distinct de actiune in timp si determinat de acesta, este susceptibila de desfasurare in timp si, deci, de forme imperfecte, cum ar fi actele preparatorii sau tentativa. Actele preparatorii sau pregatitoare la infractiunea de omor sunt incriminate in legea romana daca sunt comise chiar de autorul faptei; ele sunt absorbite de fapta consumata; daca actele de pregatire au fost efectuate de alta persoana decat autorul, ele ar putea avea caracterul unor acte de complicitate anterioara; daca autorul, dupa ce a facut actul de pregatire la omor, nu a continuat, el nu va raspunde pentru nici o infractiune. Tentativa de omor se pedepseste. Exista tentativa atunci cand faptuitorul a inceput executarea actiunii de ucidere, dar aceasta a fost intrerupta sau nu si-a produs efectul.

B. Modalitatii. Infractiunea de omor poate prezenta numeroase si variate modalitati faptice.

2. CIRCUMSTANTELE IN PREZENTA CARORA EXISTA OMOR DEOSEBIT DE GRAV

a) OMORUL SAVARSIT PRIN CRUZIMI (art. 176 lit. a).

Exista omor savarsit prin cruzimi atunci cand faptuitorul a conceput si executat fapta in asa fel incat a produs victimei suferinte mult mai mari decat cele care le implica in mod firesc, suprimarea violenta a vietii. Caracteristica acestei circumstante de agravare consta in aceea ca faptuitorul intrebuinteaza in mod voit anumite metode de chinuire a victimei. Nu exista agravanta prevazuta de art. 176 lit. a daca inculpatul nu a urmarit sa provoace victimei o moarte lenta, ci i-a aplicat loviturile una dupa alta, moartea survenind aproape imediat.

b) OMORUL SAVARSIT ASUPRA A 2 SAU MAI MULTOR PERSOANE (art. 176 lit. b)

Activitatea de ucidere cu intentie a avut ca rezultat, moartea a cel putin 2 persoane. Aceasta pluralitate de victime confera omorului o gravitate sporita si il caracterizeaza pe autor ca deosebit de periculos. Infractiunea se consuma daca se produce efectiv moartea a cel putin 2 pers.; daca activitatea de ucidere indreptata impotriva a 2 sau mai multor pers. ramane fara rezultatul cerut de lege, in sensul ca nu se produce moartea nici uneia dintre acele pers. va exista tentativa la aceasta infractiune.

c) OMORUL SAVARSIT DE O PERSOANA CARE A MAI SAVARSIT UN OMOR (art. 176 lit. c).

Cand omorul este savarsit de o pers. care anterior a mai comis un omor, indiferent daca pentru omorul anterior faptuitorul fusese condamnat definitiv sau daca executase ori nu pedeapsa.

Tentativa la acest omor deosebit de grav exista atunci cand faptuitorul, care a comis anterior alt omor, incepe executarea unui nou omor, executare care insa, este intrerupta sau ramane fara efect, datorita unor imprejurari independente de vointa sa.

d) OMORUL SAVARSIT PENTRU A COMITE SAU A ASCUNDE SAVARSIREA UNEI TALHARII SAU PIRATERII (art. 176 lit. d).

Omorul savarsit in conditiile art. 176 lit. d C.p. se deosebeste de talharia care a avut ca rezultat moartea victimei, infractiunea care presupune ca faptuitorul sa fi fost in culpa cu privire la rezultatul mai grav, moartea victimei. Daca, dupa ce a ucis victima, spre a o deposeda prin violenta de anumite bunuri, faptuitorul si-a realizat scopul urmarit, in sarcina acestuia urmeaza a se retine si infractiunea de talharie; concursul va fi format din infractiunea de omor deosebit de grav si infractiunea de talharie in forma simpla si nu in forma calificata, deoarece imprejurarea agravanta a fost absorbita in cadrul infractiunii de omor deosebit de grav.

e) OMORUL SAVARSIT ASUPRA UNEI FEMEI GRAVIDE (art. 176 lit. e).

Aceasta agravanta isi gaseste ratiunea in aceea ca, o data cu suprimarea vietii femeii, se suprima si fetusul, produsul conceptiunii, ceea ce inseamna o dubla atingere adusa vietii umane. Totodata, femeia gravida se afla, de regula, si in neputinta de a se apara. Se cere, insa. Ca faptuitorul sa fi stiut ca victima este o femeie insarcinata sau sa fi fost atat de evidenta sarcina incat putea sa-si dea seama de existenta acesteia, altfel va exista o eroare de fapt in raport cu circumstanta de agravare, aplicandu-se regulile din art. 51 alin. 2 c.p.

f) OMORUL SAVARSIT ASUPRA UNUI MAGISTRAT, POLITIST, JANDARM ORI ASUPRA UNUI MILITAR, IN TIMPUL SAU IN LEGATURA CU INDEPLINIREA INDATORIRILOR DE SERVICIU SAU PUBLICE ALE ACESTORA (art. 176 lit.f)

Ratiunea cuprinderii unei asemenea agravante in c.p. decurge din calitatea subiectului pasiv de purtator al autoritatii de stat, fie ca este procuror, judecator, jandarm sau militar.

Pentru a se retine aceasta circumstanta functionarul trebuie sa se afle in timpul serviciului sau fapta sa se comita in legatura cu indeplinirea indatoririlor de serviciu sau publice ale victimei.

(XX) SANCTIUNI

Omorul deosebit de grav se pedepseste cu detentiune pe viata sau cu inchisoarea de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi. Tentativa se sanctioneaza cu pedeapsa cuprinsa intre jumatatea minimului si jumatatea maximului prevazute de lege pentru infractiunea consumata, fara ca minimul sa fie mai mic decat minimul general al pedepsei. In cazul cand pedeapsa prevazuta de lege este detentiunea pe viata, se aplica pedeapsa inchisorii de la 10 la 25 ani.

PRUNCUCIDEREA - ART. 177

Uciderea copilului nou nascut, savarsita imediat dupa nastere de catre mama aflata intr-o stare de tulburare pricinuita de nastere.

A. Obiectul infractiunii

a) Obiectul juridic special al infractiunii sunt relatiile sociale in legatura cu ocrotirea vietii copilului nou nascut. Copilul este nou nascut din momentul cand, procesul nasterii luand sfarsit, copilul este expulzat si si-a inceput existenta proprie.

b) Obiectul material - este corpul copilului nou nascut, asupra caruia s-a savarsit actiunea incriminata.

B. Subiectii infractiunii.

a) Subiectul activ. Nemijlocit, nu poate fi decat mama copilului nou nascut. Asadar, pruncuciderea este o infractiune cu autor unic calificat.

b) Subiectul pasiv - trebuie sa aiba calitatea de copil nou nascut desi societatea este, desigur, si ea lezata prin disparitia unui membru al sau, calitatea de subiect pasiv special si imediat al pruncuciderii nu poate fi decat  victima nemijlocita a actiunii faptuitorului.

Continutul constitutiv.

A. Latura obiectiva: a) sub aspectul elementului material se realizeaza prin activitatea de ucidere a noului nascut. Fapta se poate comite atat prin actiune, cat si prin inactiune. In afara conditiei ca fapta sa fie savarsita imediat dupa nastere, mai este necesar ca fapta sa fie determinata de unele stari psihopatologice, care apar in perioada imediat urmatoare nasterii, asa - numitele psihoze post partum. Daca femeia nu s-a aflat intr-o astfel de tulburare, care sa fi influentat asupra responsabilitatii sale in momentul savarsirii faptei, aceasta nu va constitui pruncucidere, ci omor calificat in conditiile prevazute de art. 175 lit. c.

b) Urmarea imediata a infractiunii o constituie moartea copilului nou nascut. Moartea victimei trebuie sa fie consecinta actiunii faptuitorului asupra copilului nou nascut, daca acesta a actionat asupra fatului provocandu-i moartea nu va exista infractiunea de pruncucidere, ci eventual, aceea de avort.

c) Legatura cauzala trebuie sa existe nu numai intre actiunea mamei si moartea victimei, dar si intre nasterea victimei si starea de tulburare a mamei, daca tulburarea a avut alte cauze, nu va exista infractiunea de pruncucidere ci infractiunea de omor calificat.

B. Latura subiectiva. Pruncuciderea se savarseste cu intentie directa. Intentia mamei este spontana, in sensul ca se formeaza sub imperiul starii de tulburare si se executa simultan sau in intervalul de timp cat persista aceasta stare.

FORME. SANCTIUNI.

A. Consumarea infractiunii are loc in momentul cand se produce moartea copilului.

B. Sanctiunea pentru pruncucidere este inchisoarea de la 2-7 ani. Tentativa nu se pedepseste.

UCIDEREA DIN CULPA - art. 178

Consta in fapta persoanei care, din culpa, suprima viata alteia. Fapta este mai grava cand s-a petrecut ca urmare a nerespectarii dispozitiilor legale ori a masurilor de prevedere pentru exercitiul unei profesii sau meserii ori pentru efectuarea unei anume activitati, ori cand uciderea este savarsita de un conducator de vehicul cu tractiune mecanica, avand in sange o imbibatie alcoolica care depaseste limita legala sau care se afla in stare de ebrietate tot astfel daca fapta este savarsita din culpa de orice alta persoana in exercitiul profesiei sau meseriei si care se afla in stare de ebrietate. Fapta este deosebit de grava daca s-a consumat moartea a 2 sau mai multor vieti.

A. Obiectul infractiunii

a) Obiectul juridic special relatiile sociale referitoare la acordarea dreptului la viata al fiecarui om.

b) Obiectul material este constituit din corpul fizic al omului asupra caruia se exercita actiunea faptuitorului.

B. Subiectii infractiunii.

a) Uciderea din culpa are ca subiect activ potential orice persoana care indeplineste conditiile legale pentru a raspunde penal.

b) La uciderea din culpa este posibil coautoratul, s-a exprimat atat parerea ca aceasta modalitate a participatiei este compatibila cu infractiunea examinata cand, datorita unor acte efectuate simultan sau succesiv de mai multe persoane, s-a produs din culpa rezultatul letal, cat si parerea care exclude aceasta posibilitate.

A. Latura obiectiva

a) Elementul material - corpul victimei. Uciderea din culpa, se poate savarsi atat prin actiune, cat si prin inactiune.

b) Urmarea imediata - moartea victimei.

c) Latura obiectiva implica si existenta unei legaturi cauzale intre activitatea de ucidere si rezultatul produs.

B. Latura subiectiva. Aceasta infractiune se savarseste din culpa, fie sub forma culpei cu previziune, fie sub forma culpei simple. Culpa cu previziune - cand faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si, in speta, moartea victimei, dar nu urmareste producerea lui, ci crede fara temei ca el nu se va produce. Culpa simpla - atunci cand subiectul nu prevede rezultatul faptei sale desi in raport de conduita ipotetica a omului normal trebuie sa-l prevada, iar in raport cu persoana sa putea sa aiba previziunea lui.

A. Forme. Uciderea din culpa, fiind o fapta neintentionata, nu poate avea decat forma infractiunii consumate. Infractiunea se consuma in momentul producerii mortii persoanei, ca rezultat al activitatii faptuitorului.

B. Modalitati. In afara de modalitatea simpla, corespunzatoare variantei tip, infractiunea poate fi savarsita si in modalitati agravante.

O prima modalitate agravanta, potrivit art. 178 alin. 2 c.p., se realizeaza atunci cand uciderea din culpa a avut loc ca urmare a nerespectarii dispozitiilor legale ori a masurilor de prevenire pentru exercitiul unei profesii sau meserii ori pentru efectuarea unei anumite activitati. A doua modalitate agravanta, corespunzatoare prevederilor art. 178 alin. 3 c.p. se realizeaza atunci cand uciderea din culpa este savarsita de conducatorul unui vehicul cu tractiune mecanica ce se afla in stare de ebrietate sau prezinta o imbibatie alcoolica peste limita legala. Potrivit art. 178 alin. 5 c.p. uciderea din culpa este mai grava daca fapta savarsita s-a cauzat moartea a 2 sau mai multor pers.

C. sanctiuni. In forma sa simpla, tipica, infractiunea de ucidere din culpa se pedepseste cu inchisoarea de la 1 la 5 ani. Formele agravante ale uciderii din culpa sunt pedepsite diferentiat. Astfel, forma prevazuta de alin. 2 al art. 178 c.p. se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani, iar urmatoarele doua forme, cu inchisoarea de la 5 la 15 ani, in cazul ultimei forme agravante, la maximul pedepselor prevazute in alin. precedente, se poate adauga un spor de pana la 3 ani.

DETERMINAREA SAU INLESNIREA SINUCIDERII - art. 179

Continutul legal. - fapta de a determina sau de a inlesni sinuciderea unei persoane, daca sinuciderea sau incercarea de sinucidere a avut loc. fapta este mai grava daca s-a savarsit fata de un minor sau fata de o persoana care nu era in stare sa-si dea seama de fapta sa, ori nu putea sa stapana pe actele sale.

A. Obiectul infractiunii.

a) Obiectul juridic special al infractiunii consta in relatiile sociale referitoare la dreptul la viata.

c) Obiectul material consta in corpul pers. care s-a sinucis sau a incercat sa se sinucida.

B. Subiectii infractiunii.

a) Subiect activ orice pers. iar participatia penala este posibila sub toate formele (coautorat, instigare, complicitate).

b) Subiectul pasiv - orice pers. asupra careia se efectueaza actiunea de determinare sau de inlesnire a sinuciderii.

A. Latura obiectiva.

a) Elementul material al laturii obiective implica o actiune de determinare sau de inlesnire a sinuciderii unei pers. prima consta in indemnarea si convingerea unei pers. de a se sinucide. Nu intereseaza mijloacele prin care s-a realizat actiunea de determinare.

Determinarea la sinucidere se poate realiza numai prin indemnuri sau amagire, ci si prin acte de tortura, de supunere la chinuri, care pot sa o aduca pe victima in stare de disperare, culminand cu incercarea sau cu sinuciderea. Inlesnirea sinuciderii unei pers. consta in orice ajutor dat pers. sa se sinucida.

b) Urmarea imediata a infractiunii trebuie sa fie sinuciderea victimei sau incercarea de sinucidere, rezultate pe care legea le prevede explicit in continutul incriminarii.

c) Intre actiunea de determinare sau inlesnire si rezultatul produs trebuie sa existe un raport de cauzalitate.

B. Latura subiectiva. Fapta de determinare sau inlesnire a sinuciderii pentru a fi pedepsita, trebuie sa fie savarsita cu intentie, directa sau indirecta.

A. Forme. Determinarea sau inlesnirea sinuciderii unei persoane se consuma in momentul cand are loc sinuciderea sau incercarea de sinucidere a victimei.

B. Modalitati. Infractiunea este mai grava daca fapta s-a savarsit fata de un minor sau fata de o pers. care nu era in stare sa-si dea seama de fapta sau ori nu putea fi stapana pe actele sale.

C. Sanctiuni. In forma tipica, fapta de determinare sau inlesnire la sinucidere se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani. Forma sau modalitatea agravanta se pedepseste cu inchisoarea de la 3 la 10 ani.

LOVIREA SAU ALTE VIOLENTE - art. 180

Lovirea unei persoane sau orice acte de violenta cauzatoare de suferinte fizice exercitate asuprea unei persoane. Fapta este mai grava daca lovirea sau actele de violenta au pricinuit o vatamare ce necesita pentru vindecare ingrijiri medicale de cel mult 20 zile.

Actiunea penala, in cazul acestei infractiuni se pune in miscare la plangerea prealabila a pers. vatamate, iar impacarea partilor inlatura raspunderea penala.

A. Obiectul infractiunii

a) Obiectul juridic special in constituie relatiile sociale care se refera la ocrotirea integritatii corporale sau sanatatii fiecarei pers.

b) Obiectul material il reprezinta corpul pers. privit in integritatea sa.

B. Subiectii infractiunii.

a) Subiectul activ al acestei infractiuni poate fi orice persoana.

b) Subiectul pasiv poate fi orice persoana in viata; subiectul pasiv general este societatea. Nu exista conditii speciale de loc sau timp privind sanctiunea acestei infractiuni.

A. Latura obiectiva.

a) Elementul material - infractiunea se realizeaza printr-o lovire sau prin orice alte acte de violenta producatoare de suferinte fizice.

b) Lovirea sau actul de violenta trebuie sa aiba ca urmare imediata provocarea unei suferinte fizice victimei.

c) Intre activitatea faptuitorului si rezultat trebuie sa existe o legatura de cauzalitate.

B. Latura subiectiva - vinovatia sub forma intentiei directe sau indirecte. In mod exceptional nu va exista infractiune daca lovirea sau violentele au avut loc in cadrul jocurilor sportive ingaduite de lege ori in cazul unor tratamente medicale si cu respectarea regulilor acestor activitati.

A. Forma. Infractiunea se consuma in momentul cand victima este lovita sau in momentul cand, printr-un alt act de violenta, i se produce o suferinta fizica. Tentativa, desi posibila nu se pedepseste.

B. Modalitati. In afara formei simple, a celor 2 modalitati normative: lovirea si acte de violenta cauzatoare de suferinte fizice, infractiunea mai cuprinde o forma agravanta, constand in lovirea sau actele de violenta ce au cauzat o vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii ce necesita pentru vindecare ingrijiri medicale de cel mult 20 zile.

C. Sanctiuni. In forma simpla, infractiunea se pedepseste cu inchisoarea de la 1 luna la 3 luni sau cu amenda de la 50.000 la 1.000.000 lei. Pentru forma agravanta inchisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda intre 75 si 1.600.000 lei. Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate, impacarea partilor impiedica punerea in miscare a actiunii penale, iar daca procesul penal a inceput, impiedica continuarea lui.

VATAMAREA CORPORALA - art. 181

Fapta prin care s-a pricinuit integritatii corporale sau sanatatii o vatamare care necesita pentru vindecarea ingrijirii medicale de cel mult 60 de zile. Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a pers. vatamate, iar impacarea partilor inlatura raspunderea penala.

A. Obiectul infractiunii.

a) Obiectul juridic special in constituie relatiile sociale care se refera la ocrotirea integritatii corporale sau sanatatii fiecarei pers.

b) Obiectul material il reprezinta corpul pers. privit in integritatea sa.

B. Subiectii infractiunii.

a) Subiectul activ al acestei infractiuni poate fi orice persoana in viata. Participatia penala este posibila sub toate formele sale.

b) Subiectul pasiv poate fi orice persoana in viata. Subiectul pasiv general este statul.

Nu exista conditii speciale de loc sau timp privind sanctiunea acestei infractiuni.

A. Latura obiectiva.

a) Elementul material - infractiunea se realizeaza printr-o actiune sau inactiune ce are drept rezultat o vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii victimei care necesita pentru vindecare ingrijiri medicale de la 21 zile la cel mult 60 zile. Fapta consta intr-o lovire sau prin orice alte acte de violenta daca aceasta as-a produs o vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii in limitele de gravitate cerute de lege. Fapta poate fi comisa si prin acte de nonviolenta; de asemenea poate fi comisa prin mijloace directe sau indirecte.

b) Intre actiunea (inactiunea) faptuitorului si rezultat trebuind sa existe o legatura de cauzalitate.

B. Latura subiectiva - vinovatia sub forma intentiei directe sau indirecte. Vatamarea corporala poate imbraca si forma unei infractiuni praeterintentionate daca autorul a comis cu intentie directa sau indirecta lovirea victimei, insa in raport cu rezultatele mai grave are o pozitie subiectiva caracteristica culpei.

A. Forme. Infractiunea se consuma in momentul cand se produce rezultatul descris in norma de incriminare, adica vatamarea care necesita pentru vindecare ingrijiri medicale cel putin 21 de zile si cel mult 60 de zile. Tentativa, desi posibila nu se pedepseste.

B. Modalitati. Infractiunea de vatamare corporala, reflectandu-se sub aspectul elementelor materiale prin lovire sau alte acte violente, va avea aceleasi modalitati normative ca si infractiunea de lovire sau alte violente.

C. Sanctiuni. Inchisoarea de la 6 luni la 5 ani. Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a pers. vatamate, iar impacarea partilor inlatura raspunderea penala.

VATAMAREA CORPORALA GRAVA - ART. 182

Fapta prin care s-a pricinuit integritatii corporale sau sanatatii, o vatamare care necesita pentru vindecare ingrijiri medicale mai mult de 60 de zile sau care a produs vreuna dintre urmatoarele consecinte: pierderea unui simt sau organ, incetarea functionarii acestora, o infirmitate permanenta fizica ori psihica, slutirea, avortul ori punerea in primejdie a vietii persoanei. Fapta este mai grava cand a fost savarsita in scopul producerii consecintelor prevazute in alin. precedent.

A. Obiectul infractiunii.

a) Obiectul juridic special in constituie relatiile sociale care se refera la ocrotirea integritatii corporale sau sanatatii fiecarei pers.

b) Obiectul material il reprezinta corpul pers. privit in integritatea sa.

B. Subiectii infractiunii.

a) Subiectul activ al acestei infractiuni poate fi orice persoana in viata. Participatia penala este posibila sub toate formele sale.

b) Subiectul pasiv poate fi orice persoana in viata. Subiectul pasiv general este statul.

Nu exista conditii speciale de loc sau timp privind sanctiunea acestei infractiuni.

A. Latura obiectiva.

a) Elementul material - se realizeaza printr-o actiune sau inactiune care produce vreunul din rezultatele enumerate in articol. Aceste rezultate care constituie elementul constitutiv, agravant ar putea fi, alternativ:

- o vatamare care necesita pentru vindecare ingrijiri medicale mai mult de 60 de zile

- pierderea unui simt sau organ, incetarea functionarii acestuia.

- producerea unei infirmitati permanenta fizica ori psihica,

slutirea

avortul

- punerea in primejdie a vietii persoanei.

A. Forme. Infractiunea se consuma in momentul cand se produce vreuna dintre urmarile prevazute de articol. In varianta tipica a infractiunii, tentativa nu se pedepseste. Tentativa se pedepseste la faptele incriminate in art. 182 alin. 2, adica atunci cand s-a comis cu intentie directa.

B. Modalitati. Infractiunea de vatamare corporala grava, are, pe langa modalitatile normative descrise in art. 182 alin. 1 - si o modalitate agravanta (art. 182 al. 2).

C. Sanctiuni. In forma simpla, vatamarea corporala grava se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani, iar in modalitatea agravanta, cu inchisoarea de la 3 la 10 ani.

LOVITURILE SAU VATAMARILE CAUZATOARE DE MOARTE. - art. 183

In provocarea mortii victimei ca urmare a savarsirii vreuneia dintre faptele prevazute in art. 180-182.

A. Obiectul infractiunii.

a) Obiectul juridic special - intrucat infractiunea prevazuta in art. 183 nu este decat o forma agravanta a infractiunilor prevazute de art. 180-182.

b) Obiectul material - consta in lovirea, alte violente sau vatamare a integritatii corporale ori a sanatatii.

B. Subiectii infractiunii.

a) Poate deveni subiect activ al infractiunii orice pers. fizica care indeplineste conditiile de varsta si responsabilitate prevazute in art. 99 si 48 c.p.

b) Subiect pasiv al infractiunii este persoana in viata impotriva careia sunt indreptate actiunile violente ale faptuitorului,. Actiuni de natura sa-i provoace moartea.

A. Latura obiectiva.

a) Infractiunea se realizeaza, sub aspectul elementului material, prin actiuni si inactiuni, care au avut ca urmare imediata moartea victimei.

b) Intre activitatea faptuitorului si moartea victimei trebuie sa existe o legatura cauzala. Chiar daca moartea victimei survine dupa o perioada mai lunga de la data aplicarii loviturii intentionate, infractiunea subzista.

B. latura subiectiva. Infractiunea de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte este o infractiune praeterintentionata. Urmarea - moartea victimei - se atribuie faptuitorului pe baza culpei dovedite, si nu pe baza culpei dovedite, si nu pe baza unei prezumtii de culpa.

A. Forme. Consumarea infractiunii are loc in momentul cand se produce moartea victimei. Daca moartea victimei nu se produce, fapta constituie infractiune consumata de lovire sau vatamare corporala. Tentativa la aceasta infractiune nu este posibila, deoarece moartea victimei survine din cauza subiectului, or faptele din culpa exclud tentativa.

B. Modalitati. Infractiunea este susceptibila de modalitatile normative ale art. 180-192.

C. Sanctiuni. Infractiunea de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte se pedepseste cu inchisoarea de la 5 la 15 ani.

VATAMAREA CORPORALA DIN CULPA. - art. 184

Fapta de lovire sau actele de violenta care au pricinuit victimei o vatamare ce necesita pentru vindecare ingrijiri medicale mai mult de 10 zile, precum si fapte de vatamare corporala simpla savarsite din culpa. Fapta este mai grava daca a avut vreuna din urmarile prevazute in art. 182 alin. 1; de asemenea, daca savarsirea faptei prev. In alin. 1 este urmarea nerespectarii dispozitiilor legale sau a masurilor de prevedere pentru exercitiul unei profesii sau meserii ori pentru indeplinirea unei anume activitati, tot astfel, daca fapta prev. in alin. 2 urmarea nerespectarii dispoz. legale sau a masurilor de prevedere aratate in alin. precedent.

A. Obiectul infractiunii.

a) Obiectul juridic special in constituie relatiile sociale care se refera la ocrotirea integritatii corporale sau sanatatii fiecarei pers.

b) Obiectul material il reprezinta corpul pers. privit in integritatea sa.

B. Subiectii infractiunii.

a) Subiectul activ al acestei infractiuni poate fi orice persoana in viata. Participatia penala este posibila sub toate formele sale.

b) Subiectul pasiv poate fi orice persoana in viata. Subiectul pasiv general este statul.

Nu exista conditii speciale de loc sau timp privind sanctiunea acestei infractiuni.

A. Latura obiectiva.

a) Infractiunea se realizeaza, din punct de vedere al elementului material, prin lovire sau alte violente ori vatamari corporale.

b) Urmarea imediata a infractiunii, respectiv forma simpla sau in forma agravanta, este producerea uneia din vatamarile mentionate in art. 180 alin. 2, 181 si 182 c.p.

c) Trebuie sa existe legatura de cauzalitate intre actiunea/inactiunea faptuitorului si rezultat.

B. Latura subiectiva. Fapta de vatamare corporala se incadreaza in disp. Art. 184 atunci cand este savarsita din culpa.

A. Forme. Infractiunea exista in forma consumata atunci cand se produce rezultatul periculos cerut de norma de incriminare. Tentativa nu este posibila, fiind vorba de o fapta din culpa.

B. Modalitati. In afara de modalitatea formei simple, si anume lovire si actele de violenta, infractiunea de vatamare corporala din culpa mai cuprinde si 2 modalitati normative agravante. In art. 184 alin. 2 vatamarea corporala grava savarsita din culpa este sanctionata mai aspru cand actiunea sau inactiunea faptuitorului a produs o vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii victimei pentru a carei vindecare a fost nevoie de ingrijiri medicale de peste 60 de zile. Cea de-a 2 modalitate agravanta in art. 184 alin. 3 se refera la savarsirea unei vatamari corporale, ca urmare a nerespectarii disp. legale sau a masurilor de prevedere pt. exercitiul unei profesii sau meserii.

C. Sanctiuni. Fapta, in modalitatea sa tipica se pedepseste cu inchisoarea de la 1 luna la 3 luni sau amenda. In formele agravante prev. in art. 184 alin. 2 si art. 184 alin. 3, infractiunea se pedepseste cu inchisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda. Pedeapsa este inchisoarea de la 6 luni la 3 ani, daca fapta a produs una din urmarile aratate in art. 182 c.p. si daca este urmarea nerespectarii disp. legale sau a masurilor de prevedere pt. exercitiul unei profesii sau meserii.