Problema altor izvoare de drept civil

Problema altor izvoare de drept civil

Moduri de abordare și rezolvare pana la revoluția romana din decembrie 1989.

1. Precizari prealabile

In cadrul acestui paragraf avem in vedere problema de a ști daca alaturi de actele normative exista și alte izvoare ale dreptului civil.

2. Moduri de abordare și rezolvare anterioarei Revoluții din decembrie 1989.

Un prim mod este acel la tratarile problemei sub titulatura "Alte izvoare directe" ale dreptului civil (altele decat "actele normative") și "Izvoarele indirecte ale dreptului civil".

Soluții de dat in condițiile statului de drept Roman.

Pentru a se armoniza cu principile statului de drept roman soluțiile ce urmeaza a fi reținute de lege lato-in ce privește obiceiul, morala, precedentul judiciar, doctrina și principiile de drept - consideram ca trebuie sa fie, in esența, urmatoarele:

1. Obiceiul (cutuma)

Reprezinta o regula de conduita stabila in practica vieții sociale și respectata un timp indelungat, in virtutea deprinderilor, ca o norma socotita obligatorie (longa, inveterata, diuturna, consuetudo, opinia necessitotis)

Pentru a rezolva problema valorii obiceiului ca izvor de drepttrebuie sa facem urmatoarea distincție:

• Obiceiurile la care trimit, in mod expres, anumite texte din acte normetive nu pot fi socotite ca izvoare de drept distincte normelor juridice respective, prin incorporare;
• Obiceiurile la care normele juridice cuprinse in acte normative nu fac trimitere, dar au valoare de izvor de drept, distinct și pot fi folosite in ineraretarea unor acte juridice.

2. Reguli de conviețuire sociala

Reguli de conviețuire sociala (morala) uremeaza soluția de la obicei.

Aceste reguli nu constituie izvor de drept distinct, dar in masura in care legea face trimitere la ele, atunci sunt incorporat sau notificate de actul normativ respectiv.

3. Jurisprudența

In principiu, nici jurisprudența[1] nu reprezinta izvor al dreptului civil, pe considerentul ca organul de judecata este abilitat de a soluționa pricina cu care a fost precizat prin aplicarea normelor de drept la situația de fapt pe care a fixato cu ajutorul probelor administrate, și nu atribuie de a edita asemenea norme.

4. Doctrina

Doctrina care se compune din lucrurile scrise prin care se concentreaza ori interpreteaza normele juridice nu constituie izvor de drept doar acele opinii și soluții formulate contribuie la perfecționarea normelor de drept.[2]

5. Principiile de drept

Principiile de drept, in general, cele de drept civil, in special "fiind consacrate in texte exprese din diferite acte normative[3]nu pot fi considerate un izvor distinct, ci ele se aplica in calitatea lor de dispoziții ale actelor normative".