Protectia programelor pentru calculator prin dreptul de autor

Protectia programelor pentru calculator prin dreptul de autor

A. Preliminarii

Consideratii introductive. Dezvoltarea sistemelor de calcul si in special a microcalculatoarelor a ridicat probleme juridice specifice referitoare la modul de protectie a programelor pentru calculator. Problema a fost ridicata inca din anii '60 initial in Statele Unite ale Americii, iar apoi si pe continentul european.

Ca si in cadrul celorlalte opere de creatie intelectuala, de-a lungul timpului au fost propuse mai multe mijloace de protectie. Cel dintai presupunea recurgerea la protectia de fapt, bazata pe pastrarea secretului cu aplicarea dreptului comun in caz de di­vulgare ori la protectia contractuala, cu eficacitatea ei relativa.

In ceea ce priveste recunoasterea unui drept privat tempo­rar, pe terenul proprietatii intelectuale s-au conturat doua direc­tii: una privind protectia prin brevet si alta privind protectia prin drept de autor.

Protectia prin brevet

Brevetarea ca sistem de protectie a dreptului de autor. Brevetarea a fost impusa in perioada de pionierat pornind de la caracterul tehnic al programelor pentru calculator. Dar daca unele tari au consacrat inadmisibilitatea brevetarii programelor, altele nu au exclus expres, in legislatiile nationale, brevetarea programelor pentru calculator. Cu atat mai mult, jurisprudenta din aceste tari a achiesat, de multe ori, la acest mod de Protectie.

In Franta, intr-o decizie a Chambre des recours techniques din 21.05.1987, s-a subliniat ca "daca un program pentru calculator folosit in combinatie cu un calculator comanda ultimului sa actioneze intr-un anumit mod, combinatia celor doua este patentabila ca inventie.'^[1]

Protectia prin brevet este acordata insa cu anumite restrictii. Astfel, programul pentru calculator brevetat trebuie sa fie parte a unui ansamblu care sa satisfaca conditiile brevetabilitatii.

In Romania^[2] nu sunt considerate inventii brevetabile progra­mele pentru calculator in sine. Ca urmare, programele pentru calculator independente, nelegate de vreun procedeu, produs, metoda, mecanism brevetabil sunt excluse expres de la protec­tia prin brevet.

In conditiile in care programul pentru calculator este inclus intr-un ansamblu tehnic complex, acesta nu poate fi exclus a priori de la brevetare, putand fi brevetat daca sunt indepli­nite conditiile instituite de lege.

Brevetarea prezinta avantaje considerabile de securitate si organizare. Brevetul confera, in cazul produselor, dreptul de a interzice tertilor sa efectueze fara autorizatia sa acte de fabri­care, comercializare, oferire spre vanzare, folosire, import sau stocare in vederea comercializarii, iar in cazul procedeelor si metodelor dreptul de a interzice folosirea acestora.

Durata de valabilitate a brevetului este de 20 ani, cu incepere, de regula, de la data constituirii depozitului national reglementar.

2. Protectia prin drept de autor

134. Dreptul de autor ca sistem de protectie. Solutia protectiei programelor pentru calculator prin drept de autor s-a impus in urma excluderii sistemului de protectie prin brevet si a fost admisa de catre Statele Unite ale Americii inca din anul 1964.

Avantajele oferite de protectia prin drept de autor sunt:

oricine creeaza in mod independent un program nu poate fi impiedicat de dreptul exclusiv al altui autor, deoarece sistemul interzice copia servila, nu si creatia independenta;

sistemul permite protejarea compilatiilor originale fata de subprogramele neoriginale;

pentru a obtine protectia, creatorul nu trebuie sa recurga la formalitatile specifice dreptului proprietatii industriale;

dreptul de autor ofera apararea intereselor autorilor la nivel mondial, urmare a efectelor conventiilor internatio­nale in materie;

dreptul de autor incurajeaza comunicarea si dezvoltarea informaticii.

B. Protectia interna a programelor pentru calculator prin drept de autor

Programele pentru calculator - obiect al dreptului de autor

. Orice opera literara, artistica sau stiintifica, indiferent de continut, forma de exprimare, valoare sau destinatie, este obiect al dreptului de autor, de indata ce a fost exprimata intr-o forma concreta, perceptibila simturilor si susceptibila de a fi impartasita publicului.

Ceea ce constituie obiectul dreptului de autor este insasi creatia intelectuala a autorului, rezultatul activitatii sale creatoare Lucrul corporal in care acesta se concretizeaza in exterior este un bun distinct de opera de creatie intelectuala, care face obiectul unui drept deosebit, acela de proprietate personala.^[3]

In cazul programelor pentru calculator problema originalitatii poate fi discutabila, caci cu adevarat originale nu pot fi consi­derate decat programele din perioada de pionierat. Exista opinii conform carora maxim 50% dintre programe se pot prevala de aceasta calitate.

Dreptul de autor acordand protectie si operelor derivate, inspirate din opere anterioare, va acorda protectie si programe­lor pentru calculator in masura in care acestea poarta amprenta personalitatii noului autor.

136. Notiune. Legea romana a drepturilor de autor nu defi­neste clar notiunea de program pentru calculator, lasand aceas­ta sarcina in seama doctrinei. Este prezenta totusi o explicatie a ceea ce inseamna protectia programelor pentru calculator, aceasta incluzand "orice expresie a unui program, programele de aplicatie si sistemele de operare, exprimate in orice limbaj, fie in cod sursa sau cod obiect, materialul de conceptie prega­titor, precum si manualele'.^[4]

Directiva C.E.E. din 14 mai 1991, prin memorandum-ul expli­cativ accesoriu, dispune ca termenul "program pentru calculator' cuprinde expresia in orice forma, limbaj sau cod a unui set de instructiuni ce au scopul de a determina un calculator sa execute o sarcina sau functie data. in aceasta notiune intra si materialul de conceptie pregatitor cu conditia sa fie de natura a permite realizarea unui program pentru calculator intr-un stadiu ulterior.

Dispozitiile tip O.M.P.I. definesc programul pentru calculator ca fiind "un ansamblu de instructiuni ce pot, o data transpuse pe un suport descifrabil de catre masina, sa indice, sa indepli­neasca sau sa obtina o functie, o sarcina sau un rezultat de catre masina capabila sa proceseze informatia'^[5].

Aceeasi sursa defineste documentatia auxiliara ca fiind toata documentatia, alta decat programul ori descrierea acestuia, creata pentru a facilita intelegerea sau aplicarea unui program, spre exemplu descrierea problemei si a instructiunilor, pentru a-l ajuta pe utilizator. Descrierea programului este o prezentare completa a operatiilor sub forma verbala, schematica sau sub alta forma, suficient de detaliata pentru a preciza un ansamblu de instructiuni ce constituie un program pentru calculator co­respondent.

137. Programul pentru calculator - bun incorporal. Deoarece programul este expresia unor instructiuni cu scop si functie proprii se poate afirma ca el este un bun incorporal, ca de altfel toate operele de creatie intelectuala. Chiar daca el se afla
incorporat pe un suport corporal, electromagnetic, programul nu are, in sine, existenta materiala si nu poate fi perceput cu simturile umane.

Pe de alta parte, nu trebuie confundat programul cu suportul, asa cum opera de arta plastica nu se confunda cu suportul sau.

138. Programul pentru calculator - opera literara. Se poate spune ca programele pentru calculator reprezinta opere scrise sau opere de limbaj, deoarece crearea acestora presupune scrierea lor intr-un anumit limbaj pe un suport material, iar utilizarea lor reprezinta "lecturarea' instructiunilor intr-un limbaj codat.

In acest sens se dispune si prin Directiva C.E.E. din 14 mai 1991 care impune in art. 1 pct. 1 statelor membre sa protejeze programele pentru calculator in cadrul sistemului national, ca opere literare, aceasta solutie intalnindu-se de altfel in majorita­tea legislatiilor nationale ce au aderat la Conventia de la Berna.

Legea romana a drepturilor de autor enumera programele pentru calculator in categoria scrierilor literare si publicistice, nu in categoria operelor stiintifice.

139. Codul sursa. Programele pentru calculator sunt scrise de catre autorii lor in limbaje de programare, aceasta forma purtand denumirea de cod sursa. In majoritatea cazurilor, codul sursa nu este distribuit, el fiind pastrat de catre programatori si angajatori ca secret comercial. Totusi, este necesara specifica­rea codului sursa intre elementele protejate.

140. Codul obiect. Codul obiect reprezinta traducerea codu­lui sursa in vederea folosirii de catre calculator. Majoritatea programelor pentru calculator sunt distribuite sub aceasta forma si, ca urmare, legea trebuie sa o protejeze.

Programele de aplicatie si sistemele de operare. Programele de aplicatie si sistemele de operare sunt doua tipuri de programe pentru calculator protejate de lege.

Sistemele de operare sunt prevazute expres in textele legale pentru a evita contradictiile referitoare la protejarea acestora. Problema a fost ridicata in SUA in cazul Apple Computer Inc. vs Franklin Computer Corporation in 1983. Curtea de Apel a dat castig de cauza corporatiei Apple specificandu-se ca paragraful §101 al Legii americane a dreptului de autor nu face distinctie intre programele de aplicatie si sistemele de operare, astfel incat argumentatia Companiei Franklin conform careia progra­mele care formeaza sistemul de operare nu sunt susceptibile de a fi protejate prin drept de autor nu este convingatoare.

Aceeasi problema a fost ridicata in fata instantelor in Franta, la 1 septembrie 1983, cand Tribunalul de Mare Instanta Paris s-a pronuntat in afacerea Apple vs Segimex. Societatea Segimex s-a aparat invocand teoria potrivit careia sistemele de operare fac parte din sistemul informatic si de aceea poate fi brevetat cu acest titlu, fiind astfel exclus de la beneficiul legii pri­vind proprietatea literara si artistica. Aceasta pozitie constituie ecoul ideii doctrinare potrivit careia, in cazul sistemelor de ope­rare, este greu de facut diferenta intre idee si materie. Hota­rarea instantei mai sus citate, precum si majoritatea doctrinei confirmata de lege nu si-au insusit acest punct de vedere.

Manualele. Un alt obiect al protectiei il reprezinta manualele care insotesc programele pentru calculator. Acestea furnizeaza utilizatorului informatii in legatura cu modul in care programul poate fi utilizat. Cei care doresc protejarea prin drept de autor a programelor pentru calculator nu trebuie sa omita protejarea manualelor ce insotesc aceste programe prin acelasi sistem al dreptului de autor.

2. Subiectul dreptului de autor asupra programelor pentru calculator

Principiu. Pe aceeasi linie cu Conventia de la Berna, Legea nr. 8/1996 instituie principiul adevaratului autor al operei, potrivit caruia se recunoaste calitatea de autor doar persoanei sau persoanelor care au creat opera dand dovada de un efort intelectual creativ. Altfel spus, "calitatea de autor izvoraste din faptul crearii unei opere a spiritului' sau "din activitatea de creatie depusa de autor'.

Numai persoana fizica poate avea calitatea de autor, deoa­rece ea poseda atributele creatiei intelectuale: ratiune, inteli­genta si sensibilitate. In cazurile expres prevazute de lege, unele prerogative ale dreptului de autor pot fi exercitate de persoane fizice sau juridice, altele decat cele care au creat opera.

Concepte. Opera comuna. Potrivit art. 5 din lege, opera comuna este "opera creata de mai multi coautori in colaborare'. Prin urmare, acest gen de lucrare presupune,  pe de o parte, un aport personal din partea coautorilor, aport ce deriva dintr-o activitate de creatie, iar pe de alta parte, o participare concreta a coautorilor la realizarea ei.

Dreptul de autor asupra operei comune apartine, in principiu, coautorilor acesteia, iar exploatarea operei se face potrivit acor­dului comun al coautorilor. Remuneratia din utilizarea operei va fi impartita intre coautori potrivit conventiei comune.

Prin exceptie si cu rezerva neprejudicierii exploatarii operei comune si a drepturilor celorlalti coautori, in cazul in care contri­butia fiecaruia este distincta, opera poate fi exploatata separat, astfel ca fiecare autor va exercita dreptul de autor asupra pro­priei sale contributii.

145. Concepte. Opera colectiva. Opera colectiva este acea opera de natura deosebita, complexa din punct de vedere al obiectului, caracterizata, din punct de vedere al subiectului, nu printr-o pluralitate de subiecte de drepturi asupra aceluiasi
obiect, ci de faptul ca persoanele care participa la elaborarea operei colective sunt, fiecare in parte, subiectul distinct al unui drept de autor asupra unui obiect determinat.

146. Programe realizate de autorul independent. Autorul unui program pentru calculator care lucreaza pe cont propriu este unicul titular al drepturilor asupra creatiei sale.

Programe realizate la comanda. Desi situatia progra­melor pentru calculator realizate la comanda a ramas neregle­mentata se poate considera ca programul, ca opera intelectua­la, va apartine autorului daca, prin contract, nu se prevede alt­fel. Contractul de comanda trebuie sa contina clauze privind ce­siunea doar a drepturilor patrimoniale, deoarece, potrivit art. 11 al Legii nr. 8/1996, drepturile morale nu pot face obiectul vreu­nei renuntari sau instrainari.

O alta intrebare se ridica in legatura cu programul executat la comanda. Programul apartine si celui care il comanda in ma­sura in care acesta participa la elaborarea creatiei? Intrebarea se ridica deoarece programul pentru calculator raspunde in acest caz cerintelor formulate de beneficiar, iar conceperea sa poate fi modificata potrivit sugestiilor acestuia.

In acest caz, acest gen de colaborare se inscrie in tiparele dictate de legea drepturilor de autor, fiind in masura sa confere beneficiarului drepturi comune asupra programului?

Raspunsul ar trebui sa fie negativ deoarece trebuie facuta distinctie intre etapa de compozitie si cea de compunere propriu-zisa. Nu se poate considera ca vreo activitate a benefi­ciarului este in masura sa-i confere drepturi asupra programului, decat daca acesta participa in mod efectiv si direct la definiti­varea formei operei.

148. Programe realizate de autorul salariat. In privinta pro­gramelor pentru calculator realizate de salariati, Legea nr. 8/1996 a stabilit, in art. 74, un regim derogator: "in lipsa unei conventii contrare, drepturile patrimoniale de autor asupra programelor pentru calculator create de unul sau mai multi angajati in exercitarea atributiilor de serviciu sau dupa instructiunile celui care angajeaza, apartin acestuia din urma'.

Optiunea de exercitiu a atributiilor de serviciu presupune existenta unui contract de munca care sa prevada explicit autorului, iar in lipsa prevederilor contractuale exprese, fie utilizarea mijloacelor tehnice si informatice a datelor sau informatiilor angajatorului, fie conceperea programului pentru calculator in legatura si in timpul serviciului. In cazul in care autorul programului lucreaza acasa, se recomanda redactarea unor clauze contractuale exprese care sa prevada, in primul rand, locul de munca si, in al doilea rand, atributiile pe care angajatul le are.

O alta situatie este aceea in care autorul a lucrat o perioada pe cont propriu, iar ulterior a fost angajat si a terminat in aceste conditii programul pentru calculator.^[6] Programul, in forma pe care o avea inainte de angajare, reprezinta munca intelectuala proprie a autorului, motiv pentru care acesta beneficiaza de o serie de drepturi asupra a ceea ce a realizat inainte de angajare.

Autorul are in aceasta situatie doua posibilitati: cedeaza in­treprinderii angajatoare drepturile sale sau le pastreaza urmand sa le exercite impreuna cu aceasta.

In cazul unui program pentru calculator realizat de mai multi autori angajati, drepturile morale asupra acestuia se exercita potrivit art. 5 al Legii nr. 8/1996.

149. Programe pentru calculator ca opera colectiva. Se ridica intrebarea daca programele pentru calculator sunt sau nu, prin natura lor, opere colective.

Programele pentru calculator au fost catalogate drept opere colective atunci cand aceasta era singura posibilitate in care o intreprindere putea dobandi in mod originar dreptul de autor.

In prezent, situatia s-a schimbat prin instituirea unui regim derogator de la dreptul comun, in sensul ca producatorii sunt titulari ai dreptului de autor asupra programelor create de sala­riati. Prin urmare, interesul declararii programelor pentru calcu­lator drept opere colective se rezuma doar la cazul creatorilor independenti asociati in vederea conceperii unui program sau doar pentru speculatii teoretice.

3. Continutul dreptului de autor asupra programelor pentru calculator

150. Dreptul la reproducere. Unul dintre drepturile patrimo­niale exclusive ale autorului unui program pentru calculator este acela de a realiza si de a autoriza reproducerea permanenta sau temporara a unui program, integral sau partial, prin orice mijloc si sub orice forma, inclusiv in cazul in care reproducerea este determinata de incarcarea, afisarea, transmiterea sau sto­carea programului pentru calculator.^[7]

Prin reproducere se intelege realizarea uneia sau a mai multor copii ale unei opere, in orice forma materiala, inclusiv realizarea oricarei inregistrari sonore sau vizuale a unei opere, precum si stocarea permanenta ori temporara a acesteia cu mijloace electronice.^[8]

Dreptul patrimonial exclusiv al autorului de a autoriza repro­ducerea unui program pentru calculator ridica problema utilizarii acestuia. Un program pentru calculator, inainte de a fi utilizat, trebuie sa fie reprodus in memoria interna a calculatorului. Dar reproducerea programului este interzisa de lege. Ca urmare, utilizatorul nu poate folosi programul decat daca este autorizat sa-l reproduca.

In acest scop a fost necesara adaptarea regulii comune spre a o face compatibila cu utilizarea calculatoarelor si programelor. Astfel, potrivit art. 74 din lege, actul de reproducere nu este supus autorizarii titularului dreptului de autor in masura in care acest act este necesar pentru utilizarea programului potrivit des­tinatiei sale.

De asemenea, utilizatorului autorizat ii este permis sa faca, fara autorizarea titularului, o copie de arhiva sau de siguranta, in masura in care aceasta este necesara pentru asigurarea utili­zarii programului.^[9]

Conform art. lit. b din lege, autorul unui program pentru calculator este in drept sa autorizeze si reproducerea rezultate­lor traducerii, adaptarii, aranjarii, transformarii programului, adica a operei derivate, chiar daca actele de transformare au fost realizate de catre un tert, fara a prejudicia insa drepturile persoanei care transforma programul pentru calculator. Legea face aceasta precizare in scopul evitarii conflictelor intre titularul dreptului de autor asupra programului initial si titularul dreptu­rilor de autor asupra programului derivat.

151. Dreptul de transformare a programelor. Legea romana a drepturilor de autor confera autorului dreptul patrimonial exclusiv de a realiza si de a autoriza traducerea, adaptarea, aranjarea si orice alte transformari aduse programului pentru calculator. Aceasta suita de activitati duce la crearea unui nou program, opera derivata, protejata la randul sau de lege.

152. Dreptul de difuzare. Titularul dreptului de autor are dreptul patrimonial exclusiv de a realiza si de a autoriza difuzarea originalului sau a copiilor unui program pentru calculator sub orice forma, inclusiv prin inchiriere.

Prin difuzare se intelege distribuirea catre public a originalului ori a copiilor unei opere, prin vanzare, inchiriere, imprumut sau prin orice alt mod de transmitere cu titlu oneros sau cu titlu gratuit. Nu se considera difuzare distribuirea catre public prin imprumut, cu titlu gratuit, a unei opere in cazul in care se realizeaza prin intermediul bibliotecilor.

Difuzarea unui program pentru calculator se poate realiza prin diverse modalitati. Astfel, se considera difuzare, transmi­terea sau distribuirea programelor pentru calculator catre alte calculatoare aflate in retea, transmiterea prin cablu sau include­rea programelor in serviciile de programe prin cablu. Tot astfel sunt restrictionate actele de import in vederea comercializarii pe teritoriul Romaniei a copiilor de pe un program, chiar daca sunt realizate cu consimtamantul autorului.

Legea romana a drepturilor de autor precizeaza ca folosinta unui program pentru calculator prin inchiriere are un timp limitat.

4. Durata dreptului de autor asupra programelor pentru calculator

153. Durata. Opinii. In conformitate cu dispozitiile Conven­tiei de la Berna din 1886, legea romana privind dreptul de autor, alaturi de Directiva C.E.E. din 14 mai 1991, dispune ca dreptu­rile patrimoniale de autor asupra unui program pentru calculator "dureaza tot timpul vietii autorului, iar dupa moartea acestuia se transmit prin mostenire, potrivit legislatiei civile, pe o perioada de 50 ani'.

Dispozitia este clara in cazul programelor pentru calculator realizate de autorii independenti, particulari.

In cazul in care programul pentru calculator a fost realizat de un angajat, angajatorul, in lipsa unei conventii contrare, doban­deste asupra programului un drept patrimonial egal in durata cu cel stabilit pentru autorul particular. Aceasta inseamna ca anga­jatorul devine, din punct de vedere legal, un titular de drepturi patrimoniale exact ca autorul liber, iar adevaratul autor, an­gajatul, este deposedat de dreptul lui, el avand doar statutul de salariat.

154. Nasterea dreptului de autor. Dreptul de autor se naste din momentul crearii operei, oricare ar fi modul sau forma concreta de exprimare. Conform art. 1 alin. 2 din lege, "opera de creatie intelectuala este recunoscuta si protejata, independent de aducerea la cunostinta publica, prin simplul fapt al realizarii ei, chiar neterminata'. Ca urmare, programele pentru calculator sunt recunoscute pe masura crearii acestora.

Cu toate acestea, O.G. nr. 124/2000^[11] impune necesitatea inregistrarii programului pentru calculator la Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor (ORDA).

Din momentul inregistrarii, programul beneficiaza de protec­tie legala pentru drepturile de autor, indiferent pe ce pozitie se afla acesta, ca autor unic ori ca autor angajat, ori pentru situatia cand autor este considerata firma producatoare. Daca ne aflam in situatia in care un autor distribuie, indiferent de forma, un program ce-i apartine, dar pe care nu l-a inregistrat la ORDA, atunci el nu beneficiaza de protectia legala a muncii sale, si nici nu poate avea pretentii in momentul in care un alt autor, pornind de la programul sau sau de la o parte a acestuia, creeaza o alta versiune pe care o inscrie la ORDA sub numele sau.