Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice



Acasa » referate » biologie
Anatomia si fiziologia laringelui

Anatomia si fiziologia laringelui



Anatomia si fiziologia laringelui

Laringele este o portiune diferentiata a conductului aerian, care, pe linga actul respirator, indeplineste una din functiile cele mai importante ale vietii de relatie si anume functia fonatorie

Organ al fonatiei, laringele este un conduct fibro – musculo – cartilaginous interpus intre faringe – posterior, in care se deschide, trahee in jos, care il continua si baza limbii, superior. La nou-nascut, laringele este rotunjit si scurt, iar la adult are o forma de trunchi de piramida triunghiulara cu baza mare orientata in sus si muchia anterior.

Scheletul laringian este constituit din urmatoarele cartilaje: cricoid, tiroid si aritenoide (cartilaje hialine), epiglota (cartilaj elastic) si cartilajele accesorii Santorini si Wrisberg (fibro-elastice).Cartilajele sunt unite intre ele de ligamente si membrane laringiene.

Tiroidul este o lama plicaturata in unghi diedru deschis posterior care da insertie corzilor vocale si epiglotei si care protejeaza endolaringele.

Cricoidul este un inel cu pecetea situata posterior si care sustine intregul organ.




Epiglota reprezinta o lama oblica postero-inferioara ce protejeaza intrarea in cavitatea laringiana, pe care de altfel nu o acopera decat partial.

Doua piese mobile, aritenoizii, completeaza scheletul cartilaginos, pe care se insera capatul posterior al corzilor vocale.

Ligamente si membrane.

Ligamentele si membranele externe si interne unesc cartilajele intre ele si sustin tesuturile de inve3lis ale organului.

Ligamentele si membranele externe fixeaza laringele la structurile invecinate, iar cele mai importante dintre ele sunt:

-membrana tirohioidiana.Este strabatuta de artera, vena si nervul laringeu superior. Marginile sale laterale dau prin condensare ligamentele tirohioidiene.

- membrana cricotiroidiana. Este locul in care caile aeriene sunt cel mai aproape de piele.

- ligamentul cricotraheal ce uneste laringele cu traheea.

Poza ligamente

Musculatura laringelui

Se imparte in :

-muschi extrinseci ai laringelui, care leaga laringele de organele invecinate, asigurind astfel mobilitatea acestuia in plan vertical.

-muschi intrinseci ai laringelui, care au atit originea, cat si insertia la nivelul cartilajelor laringelui si din al caror joc rezulta functiile proprii ale acestui organ.

Acesti muschi sunt:

-abductori: cricoaritenoidian posterior (m. posticus) – deschide orificiul glotic

-adductori (inchid orificiul glotic): -cricoaritenoidian lateral (m. lateralis)

-interaritenoidian (m. transversus)

-tiroaritenoidian (fascicul extern)

- tensori ai corzilor vocale: -cricotiroidian (m. anticus)

-tiroaritenoidian, fascicul intern (m. vocalis sau m. internus)

Endolaringele

Cavitatea endolaringelui (cavum laryngis) nu seamana cu aspectul exterior al organului. Ea este acoperita de tunica mucoasa si poate fi comparata cu doua pilnii unite la virfuri sau cu o clepsidra. Zona virfurilor este mai ingusta datorita prezentei corzilor vocale si a benzilor ventriculare (falsele corzi vocale), care proemina in cavitatea laringelui. Pilniile se largesc in sus spre aditusul laringian si in jos spre trahee.

Benzile ventriculare si corzile vocale impart canalul laringian in 3 etaje: superior (etajul supraglotic), mijlociu (etajul glotic) si inferior (etajul subglotic).

Terminologia si clasificarea etajelor laringelui.

Etajul supraglotic este reprezentat de epilaringe si vestibul laringian, care, impreuna, formeaza aditusul laringelui .Epilaringele este alcatuit din fata laringiana a epiglotei, repliul ariepiglotic si aritenoizi. Vestibulul se compune din piciorul epiglotei, benzile ventriculare si ventriculii lui Morgagni, pina la marginea superioara a corzilor vocale.

Etajul glotic este reprezentat de corzile vocale si un centimetru sub ele.

Etajul subglotic tine de la terminarea etajului glotic pina la marginea inferioara a cartilajului cricoid.

Se mai intilneste si termenul de spatiu transglotic, ce corespunde glotei, benzilor ventriculare si ventriculilor lui Morgagni. Ventriculii lui Morgagni sunt doua prelungiri diverticulare sub benzile ventriculare, al caror virf face parte din etajul supraglotic, iar baza se afla la frontiera dintre aceasta si etajul glotic.

Vestibulul laringian .

Este o cavitate ovalara, care se intinde de la orificiul superior al laringelui (aditusul laringian) pina la nivelul corzilor vocale si cuprinde aditusul, benzile ventriculare si ventriculii Morgagni>



Aditusul reprezinta orificiul larg de comunicare faringo-laringiana, prin care trece aerul in respiratie. Are o forma ovalara cu axul mare antero-posterior si oblic de sus in jos, fiind delimitat astfel:

Ø     Anterior: marginea superioara a epiglotei. Intre aceasta (situata posterior) si baza limbii (situate anterior) se gaseste o fanta transversala cu trei plici sagitale ale mucoasei (plicile gloso-epiglotice) ce leaga fata anterioara a epiglotei de baza limbii, una mediana si doua laterale, intre ele delimitindu-se fosetele gloso-epiglotice sau valeculele. De la epiglota pleaca spre peretele lateral al faringelui plicile faringo-epiglotice.

Ø     Posterior: aditusul este delimitat de cartilajele aritenoide si corniculate, intre aritenoizi delimitindu-se incizura interaritenoidiana.

Ø     Lateral: aditusul este delimitat de plicile ariepiglotice, doua plici mucoase ce unesc aritenoizii cu epiglota.

Benzile ventriculare (plici vestibulare sau false corzi vocale) sunt doua benzi cu directie antero-posterioara, situate deasupra corzilor vocale, intinse intre unghiul cartilajului tiroid si fata antero-laterala a cartilajelor aritenoide. Prezinta o margine laterala aderenta de plica ariepiglotica cu care se continua si o margine mediala libera spre cavitatea laringelui ce delimiteaza cu cea de parte opusa un spatiu triunghiular cu baza posterior, denumit fanta vestibulara.

Intre plicile vestibulare (superior) si corzile vocale (inferior) se delimiteaza ventriculul laringian Morgagni, spatiu ingust cu directie antero-posterioara ce comunica cu glota prin spatiul delimitat de marginile mediale ale respectivelor plici. Fiind plin cu aer, intervine in modelarea timbrului vocal.

Glota este o fanta mediana antero-posterioara care face sa comunice portiunea glotica cu cea subglotica. Este limitata lateral si anterior de marginile libere ale corzilor vocale, determinind glota propriu-zisa, glota interligamentara sau glota fonatorie, iar posterior de fetele mediale ale aritenoizilor, constituind glota cartilaginoasa sau glota respiratorie. Corzile vocale sunt repliuri musculo-ligamentare cu directie antero-posterioara ce contin ligamentul tiroaritenoidian inferior si fasciculul intern al muschiului tiroaritenoidian.

Subglota este formata dintr-o membrane fibro-elastica ce uneste marginea superioara a cricoidului de marginea inferioara a tiroidului, mai bine individualizata anterior si care formeaza conul elastic.

Cavitatea laringiana este captusita de o mucoasa ce este formata din epiteliu si corion. Epiteliul este de tip pavimentos stratificat, la nivelul corzilor vocale, pe marginea libera a benzilor ventriculare, in spatial interaritenoidian, pe partea superioara a fetei laringiene a epiglotei si cilindric ciliat in rest. Trecera dintre cele doua forme de epiteliu se face treptat, la nivelul zonelor de tranzitie, unde celula pavimentoasa devine cilindrica, apoi cilindric-ciliata Iritatia mecanica sau inflamatorie a mucoasei laringiene favorizeaza metaplazia epiteliului cilindric ciliat in epiteliu pavimentos.

Pe toata intinderea ligamentului vocal exista un spatiu virtual intre ligament si mucoasa – spatial decolabil al lui Reinke – ceea ce explica predominanta edemului glotic la acest nivel.

Inervatia laringelui.

Inervatia laringelui este asigutata de ramurile perechii a zecea de nervi cranieni si anume nervul laringeu superior si nervul recurent.

Nervul laringeu superior se divide intr-o ramura interna senzitiva, care inerveaza endolaringele supraglotic si o ramura externa motorie ce inerveaza muschiul cricotiroidian.

Nervul recurent asigura inervatia motorie a tuturor celorlalti muschi intrinseci si inervatia senzitiva a mucoasei subglotice.





Vascularizatia laringelui.

Regiunea supraglotica este vascularizata de artera laringiana superioara, ramura a arterei carotide externe, in timp ce etajul subglotic este itigat de artera laringiana inferioara, ram al trunchiului tirocervical, ramura a arterei subclavie.

Drenajul venos se face superior, prin vena tiroidiana superioara, catre vena jugulara interna si inferior prin vena tiroidiana inferioara, spre trunchiul brahiocefalic.

Drenajul limfatic al laringelui are o mare importanta clinica. Glota constituie o bariera embriologica intre teritoriile limfatice supra- si subglotice.Astfel, coarda vocala nu are practic capilare limfatice. Rare vase limfatice se intilnesc la jonctiunea fibro-musculara. Etajul supraglotic are in schimb o bogata retea limfatica. Caile limfatice supraglotice, alcatuite pe mai multe straturi, converg spre insertia anterioara a repliului ariepiglotic si ies din laringe de-a lungul pediculului laringeu superior. Exista la nivelul liniei mediane anastomoze orizontale ce explica prezenta metastazelor bilaterale sau controlaterale.

Reteaua subglotica nu este la fel de densa ca cea supraglotica, dar invazia metastatica se face prin intermediul ganglionilor pre- si paratraheali. De asemenea, este importanta si posibilitatea drenajului mediastinal. In final, limfa va ajunge in ganglionii jugulo-carotidieni.

Fiziologia laringelui.

1.Functia respiratorie. Are loc prin indepartarea corzilor vocale (abductie). Inchiderea si deschiderea glutei este un act reflex dependent de schimbul gazos si de echilibrul acido-bazic.

Functia fonatorie. Sunetul de baza produs de laringe in timpul fonatiei poarta numele de tonalitate. Tonul produs de laringe este modificat de traversarea faringelui, cavitatii bucale, foselor nazale si a buzelor, dind astfel nastere timbrului si rezonantei vocii.

3. Functia de protectie (aparare) a cailor aeriene inferioare. Se produce prin ridicarea si ascunderea laringelui sub baza limbii in timpul deglutitiei; oprirea reflexa a respiratiei; contractarea repliurilor ariepiglotice, a benzilor ventriculare si a corzilor vocale (rol sfincterian); acoperirea partiala a vestibulului laringian de catre epiglota. Se adauga ca mecanism de protectie suplimentar reflexul de tuse.

4.Functia de fixare a toracelui. Are loc prin inchiderea glutei, blocarea reflexa a sistemului respirator, rigidizarea cutiei toracice, coborirea diafragmului, ceea ce face posibila desfasurarea actului de defecatie, de mictiune, expulzia fatului in timpul nasterii si desfasurarea unor activitati fizice intense ca sapatul sau ridicarea de greutati.

5. Functia reflexa. Datorita bogatei sale inervatii, laringele este sediul unor reflexe vago-vagale. Iritatia mecanica sau chimica a endolaringelui poate declansa aritmie, bradicardie, stop cardiac. Reflexul vagal este foarte puternic la fumatori si poate fi blocat cu atropine.

uilding a website is a piece of cake.







leucoplazie-sus-











sus, tumora epiglota






















Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




Functiile de nutritie
Ontogeneza aparatului digestiv
Aparatul digestive la mamifere
APARATUL DIGESTIV - Sistemul Digestiv
ELEMENTE DE CITOFIZIOLOGIE VEGETALA - Fiziologia celulara
Bazele biologiei animale: FILUM CHORDATA
MEMBRANA CELULARA
IERARHIZARI IN BIOLOGIE




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu