Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice
Acasa » referate » biologie
ESOFAGUL (ESOPHAGUS)

ESOFAGUL (ESOPHAGUS)




Esofagul (Esophagus)

Este un organ tubular musculo-membranos, avand peretii de grosime neuniforma si usor dilatabili. El leaga faringele de stomac, avand forma, aspect si dimensiuni variabile cu specia. Orificiul de comunicare cu faringele (faringo-esofagian) este asezat deasupra laringelui. In treimea proximala a gatului este dispus deasupra traheei, in treimea mijlocie trece pe stanga traheei, iar in treimea distala revine deasupra acestui organ. In cavitatea toracica este cuprins intre foitele mediastinului si intra in cavitatea abdominala printre pilierii mediali ai diafragmei, deschizandu-se in stomac la nivelul orificiului cardia. Dupa raporturile cu traheea si traiectul sau esofagul se sistematizeaza in trei portiuni:

Portiunea cervicala (Pars cervicalis). Esofagul este situat in planul medial intre trahee si muschiul lungul gatului. In aceasta portiune el este flancat pe fiecare parte de artera carotida comuna, vena jugulara, cordonul vaso-simpatic, nervul recurent.



Portiunea toracica (Pars thoracica) a esofagului incepe de la intrarea pieptului si pana la muschiul diafragm. La intrarea pieptului este deviat tot la stanga traheei fiind in raport, lateral cu ganglionul cervical inferior stang, cu artera si vena vertebrala. In mediastinul precardiac, esofagul se gaseste situat deasupra traheii. In mediastinul cardiac, traheea trece pe deasupra bronhiei stangi, a bazei cordului si la dreapta carjei aortice. In mediastinul postcardiac, esofagul este asezat intre foitele mediastinale, fiind insotit de arterele esofagiene, venele satelite si nervii esofagieni.

Portiunea abdominala (Pars abdominalis), este cea mai scurta. Dupa ce esofagul traverseaza pilierii centrali ai muschiului diafragm si scizura de pe marginea dorsala a ficatului, se deschide in stomac prin orificiul cardia.

Structural, organul este alcatuit din mucoasa, submucoasa, musculoasa si seroasa sau adventice.

Mucoasa, prezinta cute longitudinale ce permit dilatarea organului, fiind de tip digestiv cu infiltratii limfoide dispuse in corionul sau si o musculoasa a mucoasei alcatuita din doua straturi de fibre musculare netede.

Submucoasa, este formata din tesut conjunctiv lax bogat vascularizat si inervat ce contine glande tubulo-acinoase mixte. Ea faciliteaza alunecarea mucoasei pe musculoasa, in timpul trecerii bolului alimentar.

Musculoasa, este formata in portiunea cervicala si o buna parte din cea toracala, din fibre musculare striate, iar in rest din fibre netede. La portiunea proximala a esofagului, se afla muschii : muschiul aritenoesofagian, ce pleaca de pe aritenoid pana la esofag; muschiul esofagian longitudinal dorsal ce pleaca de pe triunghiul fibros al faringelui pana pe originea esofagului; muschiul crico-esofagian; continuare a muschiului crico-faringian, acesti muschi isi pierd individualitatea in restul portiunilor esofagului.

Adventicea, inveleste numai segmentul cervical al esofagului, legandu-l de organele din jur. In cavitatea toracica el este invelit de seroasa pleurala, iar in cea abdominala, de peritoneu.



Esofagul in serie animala

La carnivore, esofagul, la caine, are peretii de grosime inegala. De la origine si pana in treimea inferioara grosimea creste, pentru ca apoi sa scada pana in treimea posterioara. La cardia grosimea peretelui creste din nou. Lumenul este foarte neregulat. Prezinta doua stricturi, la nivelul celor doua ingrosari. La pisica, esofagul prezinta doua ingrosari, una craniala, alta caudala si consecutiv doua stricturi plasate la nivelul ingrosarilor.

La cabaline, peretii esofagului sunt relativ grosi (media 4 mm). Prezinta doua ingrosari: una craniala in apropierea originii, alta caudala, in vecinatatea cardiei. Datorita acestei structuri a peretelui, lumenul organului prezinta doua zone de stricturi situate la nivelul ingrosarilor craniala si caudala. Strictura craniala are un diametru de 5,5 cm, cea caudala un diametru de 6,5 cm. Mucoasa este groasa, de culoare alburie si cutata longitudinal. Muschiul esofagian longitudinal este bine dezvoltat, iar muschiul crico-faringian este bine individualizat avand insertii pe cartilajul cricoid sub muschiul crico-faringian si pe originea esofagului.

La bovine, esofagul are o culoare rosie pe toata intinderea sa si este foarte dilatabil. Grosimea peretelui este variabila, prezentand o ingrosare in apropierea originii. Lumenul prezinta o strictura inapoia ingrosarii craniale (diametrul 13,5 cm). In portiunea terminala, diametrul este de 17 cm. Musculatura striata se intinde pana la cardia.

La ovine , esofagul este foarte dilatabil. Grosimea peretelui creste de la origine si pana la extremitatea caudala. Prezinta o zona de ingrosare la nivelul cardiei. Lumenul organului creste de asemenea progresiv de la origine (7,5 cm diametru) si pana la cardia (9,5 cm diametru).

La suine, esofagul prezinta doua zone de ingrosare a peretelui, una la nivelul treimii mijlocii, iar alta la nivelul cardiei. Lumenul are o singura zona de strictura plasata la nivelul ingrosarii mijlocii. Deschiderea faringiana si cardia au acelasi diametru.

La iepure, esofagul are o grosime uniforma cu exceptia cardiei unde grosimea este dubla. Lumenul este uniform pe toata intinderea organului.







Politica de confidentialitate







creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Comentarii literare

ALEXANDRU LAPUSNEANUL COMENTARIUL NUVELEI
Amintiri din copilarie de Ion Creanga comentariu
Baltagul - Mihail Sadoveanu - comentariu
BASMUL POPULAR PRASLEA CEL VOINIC SI MERELE DE AUR - comentariu

Personaje din literatura

Baltagul caracterizarea personajelor
Caracterizare Alexandru Lapusneanul
Caracterizarea personajelor negative din basmul
Dialogul- mijloc de caracterizare a personajelor - d-l goe, de i. l. caragiale

Tehnica si mecanica

Determinarea indicilor Micuum (rezistentei), a reactivitatii, umiditatii, si analizei granulometrice a cocsului
Principii de calcul al instalatiei de ungere
Rectificarea - Pietrele abrazive - Masini de rectificat

Economie

Studiul comportamentului de cumparare de apa minerala in randul populatiei din bucuresti
Piata si politica financiara - Definirea si continutul pietei financiare
Bursele de valori

Geografie

Turismul pe terra
Vulcanii Și mediul
Padurile pe terra si industrializarea lemnului



Increngatura Nemathelminthes
Proteinele membranare
Tesutul muscular
Histologia
LOCUL, IMPORTANTA SI PERSPECTIVELE DOMENIULUI CULTURII DE CELULE ANIMALE IN CADRUL BIOTEHNOLOGIILOR MODERNE
Tesutul conjunctiv
Descrierea lipidelor membranare și caracterizarea bistratului lipidic
APARATUL GENITAL FEMININ



Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu