Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice
Acasa » scoala » biologie
SISTEMUL MUSCULAR

SISTEMUL MUSCULAR


SISTEMUL MUSCULAR

Miologia ramura anatomiei care se ocupa cu studiul muschilor.

Din punct de vedere histologic si functional, exista trei categorii de muschi:

  • Muschi striati (scheletici) participa la realizarea miscarilor si la alcatuirea formei generale a corpului. Fiecare muschi scheletic prezinta un punct de fixare pe osul superior, punct care ramane nemiscat in timpul contractiei - originea muschiului si un punct de fixare pe osul inferior, punct mobil in timpul contractiei - insertia muschiului. Exista muschi care se prind pe os prin 2,3 sau 4 capete. Ei se numesc biceps (daca se fixeaza pe os prin doua capete), triceps (daca se fixeaza pe os prin trei capete) si quatriceps (daca se fixeaza pe os prin patru capete).
  • Muschi cardiac - intra in alcatuirea cordului.
  • Muschi netezi - intra in alcatuirea organelor interne, a vaselor sanguine si a pielii.

Forma muschiului



  • Muschi lungi - se gasesc la nivelul extremitatilor, se contracta mai repede si datorita lungimii lor executa miscari mai ample.
  • Muschi lati - exista in peretii cavitatilor trunchiului (latissimus dorsi), muschii oblici ai abdomenului.
  • Muschi scurti - exista in regiuni cu miscari reduse, unde este nevoie de o forta musculara mare (muschii jgheaburilor vertebrale).
  • Muschi circulari (orbiculari) - dispusi in jurul orificiilor: muschiul orbicular al ochilor si buzelor).

Vascularizatia si inervatia muschilor

Muschiul, avand un metabolism crescut, are o vascularizatie bogata. Arterele patrund in muschi dand nastere la o bogata retea vasculara din care se formeaza reteaua capilara arteriolara. Aceasta se anastomozeaza cu cea venoasa din care se formeaza venulele si venele. Debitul sanguin in muschi este proportional cu intensitatea activitatii muschiulare.

Inervatia muschiului realizata prin intermediul sistemului nervos este raspunzatoare de tonusul, contractia si sensibilitatea muschiului.

Muschii capului

Dupa actiunea pe care o indeplinesc, sunt grupati in muschi ai mimicii (pielosi) si muschi care actioneaza asupra articulatiei temporo-mandibulare.

Muschii mimicii (pielosi) au capatul de insertie la nivelul pielii. Prin contractia lor, exprima diferite sentimente (ras, bucurie, tristete, suparare, furie etc.). Muschii mimicii sunt grupati in jurul orificiilor bucal, nazal, orbital si auditiv, avand rol dilatator sau constrictor al acestor orificii.

Muschii care actioneaza asupra articulatiei temporomandibulare

  • Muschi masticatori (ridica mandibula). Ei isi au originea pe craniu si insrtia pe mandibula. Sunt inervati de nervul trigemen. Sunt reprezentati prin muschiul temporal, maseter, pterigoidian medial si pterigoidian lateral.
  • Muschi coboratori ai mandibulei: coboara mandibula (cand iau punct fix pe hioid) si ridica osul hioid si laringele in timpul deglutitiei (cand iau punct fix pe mandibula). Se prind cu un capat pe osul hioid sau craniu si altul pe mandibula. Participa la formarea planseului bucal.

Muschii gatului

Gatul contine: oase, muschi, viscere, vase de sange si nervi. La nivelul regiunii anterioare a gatului, se intalnesc: osul hioid, muschii regiunii anterioare cervicale si viscere:

  • Laringele si traheea.
  • Esofagul.
  • Tiroida si paratiroidele.
  • Vase si nervi: artera carotida, vena jugulara interna, nervul vag, toate acestea formand impreuna pachetul vasculonervos al gatului, situat de o parte si de alta a traheei si esofagului.

Muschii cefei - extensori si rotatori ai capului

Muschii regiunii anterioare:

  • Plan superficial - muschiul platissima.
  • Plan mediu - muschiul sterno-cleido- mastoidian (SCM) si muschii hioidieni.
  • Plan profund - muschii scaleni si muschii prevertebrali.

Muschii spatelui si cefei

  • Strat superficial - muschiul trapez si muschiul dorsalul mare (latissimus dorsi).
  • Strat mediu - muschii romboizi si muschii ridicatori ai scapulei.
  • Plan profund - muschii jgheaburilor vertebrale.

Muschii spatelui si cefii mentin statiunea bipeda a corpului, mentin echilibrul corpului atat in pozitie statica cat si dinamica si intervin in mobilitatea trunchiului.


Muschii toracelui

Muschi care actioneaza asupra oaselor centurii scapulare si a articulatiei scapulo-humerala: muschiul pectoral mare, pectoral mic si dintat anterior.

Muschi respiratori

  • Muschi intercostali externi - muschi inspiratori.
  • Muschi intercostali interni - muschi expiratori.
  • Muschi subcostali
  • Muschi ridicatori ai coastelor.
  • Muschi transvers al sternului.
  • Muschi dintati posteriori - superior (muschi inspirator) si inferior (muschi expirator).
  • Muschiul diafragm - muschi inspirator, inervat de nervul frenic. Are forma unei cupole si separa cavitatea toracica de cea abdominala. Are o portiune centrala numita centru tendinos, la nivelul caruia exista orificiul venei cave inferioare. Prezinta si o portiune musculara la nivelul careia exista orificiul aortic si orificiul esofagian.

Muschii abdomenului

Muschii abdomenului sunt formati dintr-o parte musculara si una aponevrotica, care asigura protectia si sustinerea organelor abdominale. Aponevrozele muschilor abdominali se intretaie pe linia mediana formand un rafeu fibros care se intinde de la apendicele xifoid la simfiza pubiana, rafeu numit linia alba.

Muschii abdominali participa la:

  • Mentinerea echilibrului corpului.
  • Miscarea de flexie a trunchiului, prin muschii drepti si oblici abdominali.
  • Flexia laterala a trunchiului.
  • Miscarea de rotatie a trunchiului.
  • Miscarile respiratiei, fiind antagonisti ai diafragmului.
  • Asigura presiunea abdominala contribuind la mentinerea pozitiei organelor abdominale, favorizand functia tubului digestiv, ajutand la realizarea defecatiei si mictiunii si la expulzia fatului (concomitent cu contractiile uterine).

Muschii abdomenului sunt dispusi la nivelul:

  • Peretelui anterior: muschi oblic extern, oblic intern, drept abdominal si piramidal.
  • Peretelui posterior: muschiul transvers al abdomenului si muschiul patrat al lombelor.

In regiunea anterioara si inferioara a abdomenului se afla canalul inghinal. Acesta este strabatut de funiculul spermatic la barbat sau de ligamentul rotund al uterului la femeie. Canalul inghinal prezinta 4 pereti si 2 orificii (unul profund si altul superficial).

Muschii membrului superior

Muschii centurii scapulare

  • Muschiul trapez se intinde de la craniu pana la jumatatea spatelui. Are forma triunghiulara cu baza pe coloana si varful pe spina scapulei. Permite executarea miscarilor de ridicare si coborare a umarului, precum si de extensie a capului.
  • Muschiul romboid apropie marginile mediale ale scapulei de coloana vertebrala.
  • Muschiul dintat anterior executa ridicarea bratului pana la verticala si este un muschi inspirator auxiliar.
  • Muschiul pectoralul mic intervine in inspiratia fortata si proiecteaza umarul inainte.
  • Muschiul subclavicular intervine in inspiratia fortata.

Muschii articulatiei scapulo-humerale: abductori, adductori, flexori, extensori, rotatori mediali si rotatori laterali ai bratului. Principalul muschi al umarului este muschiul deltoid.

Muschii bratului sunt reprezentati, in principal, de muschiul biceps brahial si muschiul triceps brahial.

Muschii articulatiei cotului: flexori si extensori ai antebratului pe brat.

Muschii antebratului sunt muschi flexori si extensori ai degetelor, pronatori si supinatori.

Muschii articulatiei radioulnare - sunt implicati in miscari de pronatie si supinatie.

Muschii articulatiei mainii: flexori, extensori, abductori si adductori ai mainii.

Muschii degetelor: flexori, extensori, abductori si adductori ai degetelor. Se grupeaza in muschi lungi (vin din regiunea antebratului si contribuie la miscarile din articulatia mainii) si muschi scurti (muschi proprii ai mainii).

Aponevroza palmara. Este o lama triunghiulara, cu baza distal si varful proximal, situata in regiunea palmara mijlocie, imediat sub piele. Este formata din fibre longitudinale ale tendonului muschiului palmar lung, care se desfac in evantai.

Tecile sinoviale ale tedoanelor flexorilor. Tendoanele muschilor flexori ai degetelor sunt cuprinse in teci fibroase captusite de o membrana sinoviala, care le favorizeaza alunecarea. Tecile digitale invelesc tendoanele la nivelul degetelor. Acestea prezinta importanta practica pentru ca, de-a lungul lor, se pot propaga infectii ale mainii.

Muschii membrului inferior

Muschii articulatiei coxofemurale: flexori, extensori ai coapsei pe bazin, abductori, adductori, rotatori mediali si laterali ai coapsei. Au originea pe oasele bazinului sau coloana vertebrala si insertia pe femur sau oasele gambei. In jurul articulatiei coxo-femurale, se gasesc muschii fesieri.

Muschii coapsei sunt reprezentati, pe fata anterioara, in plan superficial, de muschiul croitor si de muschiul cvadriceps femural, iar in plan profund, de muschii adductori. Pe fata posterioara a coapsei se afla muschiul biceps femural. Muschiul cvadriceps femural este cel mai puternic muschi al corpului si apartine muschilor extensori ai gambei. Are 4 capete de origine, care se reunesc si se termina printr-un tendon puternic, care inglobeaza rotula si se continua cu ligamentul rotulian pana la tuberozitatea tibiei. Are rol atat in mentinerea corpului in pozitie statica, cat si in mers.

Muschii articulatiei genunchiului: flexori, extensori, rotatori mediali si laterali ai gambei. Au originea pe femur sau oasele centurii pelviene si insertia pe oasele gambei.

Muschii gambei sunt: extensori ai degetelor, pronatori ai piciorului, extensori ai piciorului, flexori ai degetelor si supinatori ai piciorului.

Muschii articulatiei talo-crurala: flexori (sunt situati pe fata anterioara a gambei si apropie piciorul de fata anterioara a gambei), abductori si pronatori, adductori si supinatori ai piciorului.

Muschii degetelor: extensori, flexori, abductori si adductori ai degetelor.

Membrele inferioare la om s-au adaptat mentinerii echilibrului corpului si a locomotiei bipede. In pozitia verticala obisnuita, greutatea corpului se transmite articulatiilor coxofemurale, de aici trece anterior de genunchi, pana la articulatia talo-crurala, apoi prin cele 3 puncte de sprijin ale piciorului (unul posterior - tuberozitatea calcaneului si doua anterior - medial capatul metatarsului I si lateral capatul metatarsului V), greutatea corpului se transmite solului. In pozitia verticala obisnuita, la nivelul articulatiei coxofemurale sunt contractati atat flexorii, cat si extensorii.





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.