Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice
Acasa » referate » chimie
Distributia electronilor din invelisul electronic in starea fundamentala. Configuratia electronica a elementelor.

Distributia electronilor din invelisul electronic in starea fundamentala. Configuratia electronica a elementelor.




Distributia electronilor din invelisul electronic in starea fundamentala. Configuratia electronica a elementelor.

Atomul de hidrogen are un singur electron care graviteaza in jurul nucleului si va ocupa orbita­lul de energie cea mai joasa din primul strat (K), adica orbitalul 1s. Acelasi electron functie de aportul de energie radiativa din exterior poate ocupa oricare orbital din nivelele de energie superioare (L,M, N) situatie care are loc atunci cand atomul este excitat.

Energia, simetria si orientarea orbitalilor atomici in camp magnetic sunt determinate de cele 3 numere cuantice n, l, m. Toti orbitalii ce corespund aceleiasi valori a numarului cuantic principal n formeaza un strat. Toti orbitalii ce corespund aceleiasi valori a numarului cunatic secundar l formeaza un substrat. Numarul de substraturi al unui strat este egal cu valoarea lui n. In cazul unui substrat toti orbitalii sunt de aceiasi forma si energie si se zice ca sunt degenerati. Orientarile diferite ale orbitalilor dintr-un substrat in prezenta unui camp magnetic sunt caracterizate de valorile numarului cuantic magnetic m (2l+1 valori). Pentru o valoare data a lui n, exista n valori pentru l si pentru fiecare valoare l corespunzatoare unui n dat, 2l+1 valori pentru m. (Tabelul 5)



Tabelul 5. Relatii intre numerele cuantice

n

l

M

Nr. orbi­tali din substrat

Tip

orbital

Strat

Numar

substraturi

Total

electroni

s

K

s

L

p

s

M

p

d

s

N

p

d



f

Deci fiecare strat cu un anumit n contine n tipuri de orbitali si 2n2 electroni. Se observa ca pentru n =1, 2, 3, la totalul electronilor se obtin numerele 2, 8, 18, 32 "numere magice" care reprezinta tocmai lungimile perioadelor din tabelul lui Mendeleev. Totalitatea electronilor din straturile si substraturile ce antureazanucleul constituie invelisul electronic al atomului.

Ceea ce intereseaza insa nu numai pentru hidrogen dar pentru toate elementele, sunt princiipile ce guverneaza popularea nivelelor si subnivelelor cu electroni din straturile inconjuratoare nucleului atomic astfel incat stabilitatea atomului sa fie maxima (cu alte cuvinte care este sucesiunea popularii nivelelor energetice in starea fundamentala). In atomii mai grei ca hidrogenul (Z>1), cu mai multi electroni, au loc nu numai interactiuni de atractie electrostatica intre electronii purtatori de sarcini negative si nucleul incarcat pozitiv ci si interactiuni de natura electrica, dar mai ales magnetica intre particulele incarcate negativ. Urmare a acestor interactiuni degenerarea intre substraturi este supri­mata si apar diferente energetice intre orbitalii diferitelor substraturi.

Daca am considera ca ocuparea cu electroni a straturilor respecta regula dupa care fiecare strat se completeaza cu maximum de electroni permis de numarul de orbitali liberi existenti si numai dupa aceea se trece la completarea cu electroni a stratului energetic imediat superior atunci chiar si cel mai greu atom cunoscut (Z=110) si-ar construi invelisul electronic numai prin utilizarea orbitalilor din primele 5 straturi (2+8+18+32+50 =110) (Tabelul 6).

Tabelul 6. Incarcarea straturilor si substraturilor cu electroni

Strat; n

Nr. Substraturi; Tip

Nr. Orbitali (n2)

Nr. maxim de electroni 2n2

K ; 1

1; s 

L ; 2

2; s,p

M ; 3

3; s,p,d

N ; 4

4; s,p,d,f

O ; 5

5; s,p,d,f,g;

Deoarece s-a constat ca in atomii elementelor grele se pot gasi electroni atat pe al saselea cat si pe al saptelea strat s-a concluzionat ca ordinea energetica de ocupare a orbitalilor din straturi si substraturi ascultade alte reguli. Acestea pot fi enuntate sumar astfel:

1) Ocuparea orbitalilor incepe de la cei aflati in straturile cu energie joasa si se continua succesiv pe cei din straturile de energie mai inalta.

2) Completarea cu electroni a straturilor si substraturilor se va face in sensul cresterii energiei orbitalilor, ordinea crescatoare a energiei orbitalilor fiind data de valoarea sumei n+l; in caz de egalitate, se va completa acel substrat pentru care numarul cuantic principal n este mai mic (regula lui Klecikovski)

3) pe un orbital nu pot exista decat doi electroni si acestia trebuie sa aiba numarul cuantic de spin diferit (Principiul lui Pauli);

4) electronii ocupa OA in asemenea mod, incat numarul electronilor necuplati (cu spin paralel) in orbitali de aceeasi energie (acelasi n si l) sa fie maxim (regula 1 a lui Hund)

5) Semicompletarea unui subnivel (adica a unui set de orbitali degenerati p,d,f ) confera acestuia o stabilitate ridicata (regula 2 a lui Hund).

Exemplu: se ordooneaza toti oribitalii din fiecare strat si se calculeaza suma n+l:

nl  1s 2s 2p 3s 3p 3d 4s 4p 4d 4f 5s 5p

n+l   1+0 2+0 2+1 3+0 3+1 3+2 4+0 4+1 4+2 4+3 5+0 5+1

Total 1 2 3 3 4 5 4 5 6 7 5 6

Si daca tinem cont de primele doua reguli rezulta ca ordinea reala de completare cu electroni a orbitalilor este:

1s, 2s, 2p, 3s, 3p, 4s, 3d, 4p, 5s, 4d, 5p, 6s, 4f, 5d,

Regula lui Kleicikovski isi gaseste o reprezentare sugestiva in "tabla de sah" a lui Goldanski care reprezinta o maniera usor de memorat a regulii n+l (Figura 6). Completarea cu electroni a orbitalilor din straturi si substraturi se face in ordinea citirii rand cu rand a orbitalilor nomina­li­zati.Ea ne permite sa scriem rapid care este repartitia electronilor din invelisul electronic al oricarui atom cu numar atomic Z, adica sa prezentam configuratia electronica a atomului respectiv

Exemplu: sa se scrie configuratia electronica a elementului cu Z = 37.

- se "citeste" tabla de sah:

1s, 2s, 2p, 3s, 3p, 4s, 3d, 4p, 5s, 4d, 5p, 6s, 4f, 5d

- se completeaza orbitalii cu electroni tinand cont de principiul lui Pauli, avand in vedere ca avem intotdeauna 3 orbitali p, 5 orbitali d si 7 orbitali f.

- se scrie configuratia rezultata:

1s2, 2s2, 2p6, 3s2, 3p6, 4s2, 3d10, 4p6, 5s1, 4d, 5p, 6s, 4f, 5d

- se suprima orbitalii neocupati si se obtine configuratia electronica a elementului Z=37

1s2, 2s2, 2p6, 3s2, 3p6, 4s2, 3d10, 4p6, 5s1

Figura 6. Tabla de sah a lui Goldanski

Pentru detalii mai fine ale repartitiei electronilor in orbitali trebuie apelat la diagrama energetica detaliata a succesiunii de ocupare a orbitalilor din invelisul electronic (Figura 7).

Exemplu: sa se scrie configuratia electronica a elementului cu Z = 6

Se plaseaza 2 electroni cu spin imperecheat pe orbitalul 1s

Se plaseaza 2 electroni cu spin imperecheat pe orbitalul 2s

Avem la dispozitie 3 orbitali p pe care trebuie plasati 2 electroni. Acestia se vor plasa cate unul pe fiecare orbital p liber (regula 1 a lui Hund)

Astfel configuratia electronica completa este urmatoarea:

si NU 

Figura 7. Diagrama energetica a invelisului electronic

O alta modalitate de a descrie configuratia electronica a unui element este aceea de a inlocui enumerarea straturilor interioare complete prin simbolul gazului nobil ce precede elementul a carui configuratie vrem sa o scriem. Sodiul (Z=11) de exemplu are configuratia electronica 1s22s22p63s1, care poate fi redata simplificat: [10Ne]3s1, in care [10Ne] simbolizeaza configuratia neonului







Politica de confidentialitate







creeaza logo.com Copyright © 2023 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele

 Proiect didactic Clasa: a-IX-a, Luarea deciziilor

 PROIECT DIDACTIC 3-5 ani dezvoltarea limbajului si a comunicarii orale - „Cine face, ce face”

 PROIECT MOTOR ASINCRON - Determinarea parametrilor schemei echivalente si a caracteristicilor de functionare in regim stabilizat de la gol la sarcina

 TEMA DE PROIECTARE - arbore de masina rotativa

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma

 PROIECT DE DIPLOMA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALA - SUPURATIILE LOJELOR PROFUNDE DE ETIOLOGIE ODONTOGENA

 Relatiile diplomatice dintre Romania si Austro- Ungaria din a doua jumatate a secolului al XIX-lea

 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES

 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta

 Lucrare de licenta contabilitate si informatica de gestiune - politici si tratamente contabile privind leasingul (ias 17). prevalenta economicului asupra juridicului

 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT

 Lucrare de licenta - cercetare si analiza financiara asupra deseurilor de ambalaje la sc.ambalaje sa

 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat

 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT

 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton

 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat

 Atestat la informatica cu tema “gestionarea unui magazin de confectii”

 Proiect atestat electrician constructor - tehnologia montarii instalatiilor electrice interioare

 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows

 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM


Biotehnologii in industria amidonului
Coroziune prin autoclavizare
CHIMISTI ROMANI
Decrustarea otelurilor carbon
Franarea prin ionizare a particulelor incarcate. Puterea de stopare.
Analiza volumetrica ( titrimetria)
Oxizi si hidroxizi
Otelurile inoxidabile



Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu