Pregatirea probelor metalografice

Obtinerea suprafetei plane se realizeaza prin pilire, polizare sau frezare. Pentru usurinta prelucrarii, probele care au fost neregulate si au sectiuni foarte mici ( table, sarme, etc. ) pot fi montate in inele metalice si fixate cu rasini sintetice sau cu aliaje usor fuzibile ( figura 1. ). De asemenea se practica inglobarea probelor la care este necesara studierea straturilor superficiale ( cementari, nitrurari, caliri superficiale ) .

Slefuirea se executa cu ajutorul hartiilor metalografice care prezinta o finete crescanda a particulelor abrazive formate din carbura de Si ( STAS 4203-74 ). Dupa granulatia hartiilor metalografice, slefuirea poate fi :

-fina, cand se intrebuinteaza hartie metalografica cu granulatie foarte fina ( 8, 6, 5, 4 ) ;

-foarte fina, cand se intrebuinteaza hartii metalografice extrafine ( M 40; M 28; M 20; M 14; M 10; M 7; M5 ) . Slefuirea se poate executa manual sau mecanic.

Figura 1. Probe metalografice mici fixate in rasini sintetice

In cazul slefuirii manuale ( recomandata pentru piesele de dimensiuni mari ) hartia se aseaza pe o placa de sticla montata pe un suport de lemn. Proba metalografica fiind apasata usor se misca totdeauna intr-o singura directie executandu-se o miscare de du-te-vino. Slefuirea se incepe pe hartia cu granulatie 8 sau 6. La fiecare schimbare a hartiei este necesar ca proba sa fie rotita cu 90^o pentru ca rizurile noi sa formeze un unghi drept cu cele precedente.

In cazul slefuirii mecanice se folosesc masinile de slefuit orizontale sau verticale, la care hartia metalografica este fixata pe discuri rotitoare (figura 2.).

Figura 2. Masina pentru slefuirea mecanica a probelor

In cursul operatiei de slefuire trebuie sa se respecte urmatoarele reguli :

-nu se trece pe o alta hartie metalografica decat dupa ce se constatat ca toate rizurile de la slefuirea anterioara au disparut ;

-hartia metalografica se curata de praful metalic sau abraziv ori de cate ori se foloseste ( daca se face slefuirea uscata ) ;

-in timpul slefuiri piesa nu trebuie sa se incalzeasca ;

-nu se vor folosi aceleasi hartii pentru aliajele feroase si neferoase ;

-la sfarsitul operatiei de slefuire proba este spalata pentru indepartarea tuturor incluziunilor care au aderat in timpul slefuirii .

Se obtin rezultate bune la slefuirea cu hartii metalografice hidrofuge, sub jet de apa, cand se indeparteaza toate particulele metalice sau abrazive. Aspectul probei slefuite pe hartii cu granulatii diferite este aratat in figura 3.

Figura 3. Aspecte ale suprafetei probei pentru diferitele stadii de slefuire : a-granulatie M 40; b-granulatie M 14; c-granulatie M 7

Lustruirea probelor se executa mecanic sau electrolitic. Masina de lustruit este prevazuta cu un disc rotitor pe care se fixeaza o pasla din lana merinos.

Pentru lustruire se depune pe pasla o suspensie de oxid de aluminiu, oxid de magneziu, praf de diamant de diverse granulatii.

Dupa lustruire suprafata probei trebuie sa aiba un aspect de oglinda ( fara rizuri ). Proba lustruita se spala cu apa, se degreseaza cu alcool si apoi se usuca prin tamponare cu vata sau hartie filtru, recomandabil insa este uscarea intr-un curent cu aer cald.

Lustruirea electrolitica este o metoda moderna care prezinta urmatoarele avantaje : este rapida, se evita ecrisarea care denatureaza structura, se pot pregati suprafete cu dimensiuni mari, se pot obtine simultan suprafete lustruite in doua plane perpendiculare cu margini rotunjite.

Principiul lustruirii electrolitice consta in dizolvarea anodica a suprafetei probei slefuite grob. Schema instalatiei de lustruire electrolitica este prezentata in figura Atat electrolitul cat si regimul electric se aleg in functie de natura materialului probei, conform indicatiilor STAS 4203-7

Figura Schema instalatiei de lustruire electronica a probelor metalografice

Principiul lustruirii electrolitice consta in dizolvarea anodica a suprafetei probei slefuite grob. Schema instalatiei de lustruire electrolitica este prezentata in figura Atat electrolitul cat si regimul electric se aleg in functie de natura materialului probei, conform indicatiilor STAS 4203-7

1. Atacul metalografic .

Operatiile de atac au drept scop scoaterea in evidenta a structurii cristaline.

Suprafata lustruita se ataca cu reactivi corespunzatori care dizolva sau coloreaza selectiv diferitii constituenti prezenti, facandu-i sa se poata distinge unul de altul.

Atacarea se realizeaza fie prin imersiune, fie tamponand suprafata probei cu o bucata de vata imbibata in reactivi. Cei mai utilizati reactivi metalografici sunt indicati in tabelul 1.

Tabelul 1