Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice



Acasa » referate » geografie
Campia Romana Centrala

Campia Romana Centrala



Campia Romana Centrala

Prezentare

Campia Romana este cea mai intinsa regiune de campie din tara noastra. Este marginita la sud si est de Dunare, iar la nord de Podisul Getic, Subcarpatii si podisul Moldovei.

Relief si subdiviziuni

Este marginita la sud si est de Dunare, iar la nord de Podisul Getic, Subcarpatii si podisul Moldovei.



Intre aceste limite, Campia Romana apare ca o depresiune - in sens geologic - puternic sedimentata.

Ea este o regiune de platforma, relativ rigida (platforma Moesica).

Fundamentul Campiei Romane, situat la adancimi variabile, dar care cresc in fata arcului carpatic, este alcatuit din sisturi cristaline foarte vechi (proterozoice si paleozoice).

Acest fundament este o mica placa tectonica aflata intr-o usoara subductie sub placa ce poarta arcul carpatic.

Stiva de sedimente este formata din roci mezozoice (in baza) si neozoice, in continuitate de sedimenetare, spre suprafata, ceea ce arata ca umplerea depresiunii din Campia Romane s-a facut relativ continuu.

La sfarsitul Pliocenului si in Cuaternar s-au depus nisipuri, pitrisuri. argile si loess care au dus la transformarea  lacului pontic in uscat, de la vest spre est si de la nord spre sud.

In unele parti ale Campiei Romane au avut loc scufundari lente subsidente, cea mai cunoscuta fiind cea de pe cursul Siretului Inferior, care se continua si in prezent.

Cuvertura de loess acopera interfluviile, ajungand in partea de est la grosimi considerabile (40 m, in Campia Hagienilor).

Suprafata campiei inclina de la nord la sud, asa cum curg si raurile, precum si de la vest la est, cum s-au retras apele lacului Cuaternar.

Partea cea mai joasa (10-20 m altitudine) se afla pe Siretul Inferior, unde, pe un teritoriu de lenta scufundare, s-a format o mare zona de confluente, spre care se recurbeaza raurile in evantai.

Altitudinea maxima este de 300 m, la Pitesti.

Relieful Campiei Romane se caracterizeaza prin vai largi si interfluvii netede, numite popular campuri, cu mici depresiuni formate prin tasare si sufoziune (crovuri).

Prezenta nisipurilor determina aparitia unui relief de dune, ca in sudul Olteniei, in estul Campiei Romane (de-a lungul Ialomitei, Calmatuiului) si Campia Tecuciului (la Hanu Conachi).

Forma Campiei Romane, aspectul si adancimea la care se afla fundamentul ei intre Focsani si Zimnicea, influenteaza modul de propagare a undelor seismice care au epicentru in Carpatii si Subcarpatii de Curbura, imprimandu-le o directie de la nord-est spre nord-vest.

Totodata aliniamentul Faurei-Urziceni-Bucuresti-Alexandria este fasia cu ce mai mare amplitudine termica medie anuala (26 gr.C).

In cadrul Campiei Romane exista trei tipuri genetece de campii: campii piemontane, campii de subsidenta si campii tabulare (cu interfluvii intre vai).

a)          Campiile piemontane s-au format la iesirea unor rauri (Arges, Ialomita, Dambovita, Prahova, Buzaul, Ramnicul Sarat, Putna) dintr-o zona mai inalta (piemontul Getic sau Subcarpatii Curburii), unde datorita nivelului de baza local si rupturii de panta are loc o depunere brusca a aluviunilor mari, transportate in reteaua hidrografica sub forma unor campii de imprastiere (sau delte continentale) cu aspect piemontan. Mai cunoscute sunt: Campia Pitestilor, Campia Targovistei, Campia Ploiestilor si Campia Ramnicului).

b)          Campiile de subsidenta se formeaza datorita coborarii lente (subsidentei) suprafetei totpografice si genereaza cursuri meandrate, baltiri, inmlastinari, iar raurile au un caracter divagant (ratacitor). Principalele campii de acest fel sunt: Campia Titu, Campia Buzaului, Campia Siretului Inferior.

c)          Campiile tabulare au o origine lacustra, sunt inmar parte terasate datorita migrarii orizontale si adancirii raurilor mari (Jiu, Olt, Arges, Dunare) si sunt acoperite cu loess (crovuri, gavane, padine) devin mai accentuate mai numeroase si caracteristice. Principalele campii tabulare sunt: Campia Olteniei (la vest de Olt) cu Campia Bailestilor si Campia Burnazului, Campia Boianului, Campia Gavanu-Burdea, Campia Burnazului, Campia Vlasiei, Campia Baraganului cu Baraganul Calmatuiului, la nord si Baraganul Ialomitei la sud si Campia Brailei.

In sudul si estul Campiei Romane se afla Lunca Dunarii, influentata de actiunea directa a fluviului.

Subdiviziunile majore ale Campiei Romane sunt: Campia Olteniei, sectorul Olt-Arges, Campia Bucurestilor, Baraganul, Campia Estica, la care se adauga Lunca si Baltile Dunarii; fiecare subdiviziune majora are o serie de subdiviziuni mai mici, care vor fi mentionate in caracterizarea subunitatilor regionale ale Campiei Romane.



Clima si hidrografia

Campia Romana are un climat cu medii temice anuale ridicate (10-11 gr.C), inscriindu-se in zona cu cele mai ridicate valori din tara, dar cu precipitatii reduse (450-600 mm/an) si secete frecvente.

Se constata o accentuare  a continentalismului climatic de la vest la est, vizibil mai ales in privinta precipitatiilor, care scad  de la 600 mm la mai putin de 500 mm in Baragan.

Continentalismul temic accentuat este dat de diferenta  dintre temperaturile medii ale lunilor extreme, care, pe aliniamentul Faurei-Urziceni-Bucuresti-Alexandria au valori de 26 gr.C.

Pe cuprinsul Campiei Romane se manifesta trei feluri de influente: submediteraneene in Campia Olteniei (cu ploi de toamna si ierni blande), de tranzitie de la influentele oceanice si submediteraneene la cele de ariditate in partea centrala (cu precipitatii ce scad cantitativ spre est si temperaturi mai ridicate iarna) si de ariditate in Baragan (cu un continentalism accentuat, ierni reci, vericalde si secete).

Campia Romana este strabatuta in principal de raurile din grupa sudica, precum si de cateva din grupa estica, toate culese de Dunare si avandu-si izvoarele in Carpati si Subcarpati si numai cateva in  campie (Desnatui, Calmatui).

Principalele rauri sunt (de la vest la est): Jiul, Oltul cu afluentul Oltet,Vedea (cu Teleormanul), Arges cu afluentii sai Neajlov, Sabar si Dambovita (cu Colentina), Calmatuiul, Ialomita cu afluentul ei Prahova.

Din grupa estica mentionam Siretul (raul cu cel mai mare debit -222 mc./sec, dintre cursurile interioare, cu afluentii: Buzau, Putna) si Prutul (85 mc./sec).

Intrucat apele raurilor au in majoritatea cazurilor provenienta pluviala (in foarte mica masura nivala sau subterana), acestea se caracterizeaza prin mari variatii de debit, unele chiar secand vara (Calmatuiurile, Vedea s.a.), consecinte ale climatului continental.

In Campia Romana exista numeroase lacuri, cum ar fi lacuri de lunca (mai ales in Lunca Dunarii), lacuri sarate sau cu apa dulce (in Baragan), limanuri fluviatile, iazuri, lacurile de agrement din jurul Bucurestiului si lacurile hidroenegetice (Ostrovu Mare, pe Dunare si lacurile situate pe Olt in aval de Slatina).

Vegetatia, fauna, solurile si rezervatiile naturale

Vegetatia naturala, in cea mai mare parte inlocuita de culturi, apartine la trei mari formatiuni: stepa, caracteristica partii estice (indeosebi in Baragan), cuprinzand pajisti stepice cu graminee (paiusul, colilia, negara, pirul s.a); silvostepa, cu pajisti stepice si palcuri de padure (cuprinzand stejarul pufos si stejarul brumariu); padurile de stejar Svlasia); are o larga dezvoltare vegetatia de lunca cu zavoaie de salcii, plopi, indeosebi in luncile Dunarii, Siretului, Ialomitei.

Fauna cuprinde speciile caracteristice stepei, silvostepei si padurii de foioase. Este pe cale de disparitie dropia, ocrotita de lege si pastrata in cateva rezervatii.

Solurile In Campia Romana predomina cernoziomurile (caracteristice stepei) si cernoziomurile levigate (tipice pentru silvostepa, avand o mare raspandire); ambele tipuri sunt din categori molisolurilor, bogate in humus de mare fertilitate.

Exista si soluri brun-roscate de padure.

De asemenea, se intalnesc saraturi, mai frecvente in Baragan, lacovisti (soluri hidromerfe), indeosebi in luncile Dunarii, Siretului si Buzaului.

Rezervatiile naturale sunt paduriel Comana si Snagov, Lacul Sarat de langa Braila, Dunele Hanu Conachi, Padurea Izvoru, padurile Spataru si Ciornuleasa.

Sectorul Olt-Arges

Este cuprins intre Podisul Getic (in nord), Olt (in vest), Dunare in sud) si Arges (in nord-est si est).

Are o campie piemontana inalta, Campi Pitestilor, si campii tabulare: Boianu, Gavanu-Burdea, Burnaz.

Climatul este submediteranean si de tranzitie.

In afara raurilor situate pe margini (Olt, Arges) exista si rauri mici ce traverseaza campia: Calmatui, Vedea cu Teleormanul, Calnistea (care se varsa in Neajlov. Pe Olt au fost amenajate lacuri hidroenergetice.

Are resurse energetice importante: petrol (Videle, Visina, Glavacioc, Cartojani, Roata, Blejesti, Corbii Mari) si gaze asociate (Videle, Valea Plopilor); este in prezent principala regiune de exploatare a petrolului (Videle si imprejurimi).


Pentru dezvoltarea productiei agricole au fost construite sistemele de irigatii Vitomirsti-Slatina, Olt-Calmatui (cu apa din Olt) si Giurgiu-Razmiresti (cu apa din Dunare).

Orasele principale sunt: Ploiesti, Slatina, Coststi, Draganesti-Olt, Turnu Magurele, Zimnicea, Giurgiu, Videle, Rosiorii de Vede, Mihailesti.

Campia Pitestilor

Relieful Campiei Pitestilor se incadreaza in doua subunitati morfostructurale: Piemontul Getic, subunitate deluroasa, de orogen, si Campia Romana, subunitate de platforma.

Terasele vaii Argesului din Piemontul Cotmeana au inceput sa se contureze in pleistocenul mediu, crearea lor fiind determinata de miscarile eustice , de ridicarile neotectonice si de oscilatiile climatice. In Campia Romana sistemul de terase a aparut in pleistocenul superior.

In ordinea descrescanda a altitudinii, terasele fluviatile din dreapta Argesului, in perimetrul Pitestilor, sunt urmatoarele: terasa Smeura (350 m altitudine medie) ; terasa Trivale-Papucesti (333 m altitudine ) .

Campia Pitestilor si imprejurimile au un clima temperat-continentala de padure, etajul colinar. Acest climat este determinat de advectia aerului maritim continental din vest si acelui continental din nord si est. Terasele Argesului, au un topoclimat de vale cu predominarea timpului calm, moderat. In lunile de iarna nu se inregistreaza temperaturi foarte scazute sau viscole puternice, iar verile sunt mai putin toride.

Temperatura medie anuala a aerului variaza intre 9° - 10° C, media lunii ianuarie fiind de -2,4° C, iar cea a lunii iulie de 20,7° C. Precipitatiile atmosferice depasesc media pe tara osciland intre 680 si 700 mm anual .

Campia Boianului

Campie in S Romaniei, parte componenta a Campiei Romane, cuprinsa intre Platforma cotmeana, la N, raul Vedea, la E, fluviul Dunarea, la S si raul Olt, la V, drenata, de la NV la SE de de Calmatui.

Este formata din campuri interfluviale largi (7-18 km latime), slab fragmentate, cu o usoara inclinare spre SE, acoperite cu depozite groase de loess (20-30 m), afectate de depresiuni de tasare (crovuri sau gavane), unele de dimensiuni foarte mari (200 ha, adancime 4-5 m). Partea de S a Campieie boianului este constituita din terasele si lunca Dunarii avand altitudini mai mici (20-60 m). Altitudinea maxima este de 171 m.

Are culturi de cereale, plante tehnice si legume pe soluri cernoziomice, fertile in conditii de umiditate normala.

Campia Burnazului (Burnasului)

Unitate de campie in S Romaniei, parte componenta a Campiei romane, delimitata de aliniamentul raurilor vedea-Teleorman, la V, Calnistea-Arges, la N si E si Dunare, la S. Este o campie de tip tabular, ce coboara in trepte, de la Nla S, corespunzatoare teraselor Dunarii, cu altitudini cuprinse intre 12 si 90 m, puternic fragmentata de paraie si ogase.

Alcatuita din strate orizontale de argile si nisipuri tertiere, peste care s-au depus nisipuri si pietrisuri cuaternare, acoperite, la randul lor, de o patura groasa de loess (5-30 m). Se intalnesc numeroase crovuri (numite local „padine”), unele de dimensiuni foatre mari. Are culturi de creale si plante tehnice si vita de vie (podgoria Greaca).

Campia Gavanu – Burdea

Unitate de campie in S Romaniei, parte componenta a Campiei romane, cuprinsa  intre Campia Pitestiului, la N – NV, raul Arges, la E, Campia Burnas, la S-SE si raul Vedfea, la V.

Are aspectul unei campii cu caractre piemontan in N si tabular in S, cu altitudini ce coboara treptat de la N-NV catre S-SE, de la 170 la 90 m. Ea apare ca o asociere de campuri interfluviale largi, netede, intersectate de numeroase vai (Vedea, Cainelui, Burdea, Teleorman, Clanita, Calnistea, Glavaicioc, Dambovnic, Neajlov s.a.) cu terase si lunci bine dezvoltate, cu aspect de vai-culoar in care raurile meandreaza puternic.

Este acoperita ce depozite groase dfe loess (5-12 m), in care procesele de tasare au format numeroase crovuri, numite local gavane sau padine, unele ocupate de lacuri (Lacul lui Dintica, Lacul Plopilor, Lacul Tutui s.a.). Pe intreaga suprafata a Campieie Gavanu-Burdea predomina solurile cernoziomice si brun roscate cu o fertilitate ridicata, propice culturilor agricole. Denumirea a fost intodusa de geograful George Valsan.





loading...




Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE CLASA: a X a EDUCATIE MUZICALA - OPERA IN GERMANIA SI RUSIA
 PROIECT DIDACTIC 3-5 ani Limba si comunicare - Strugurele, de Maria Gaitan
 Proiect instalatii electrice - Sa se proiecteze instalatia electrica si de forta a unei microintreprinderi la alegerea studentului
 PROIECT - Ingineria reglarii automate - sistemul de reglare automata a unei actionari cu motor electric

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 LUCRARE DE DIPLOMA - Rolul asistentului medical in ingrijirea pacientului cu A.V.C.
 Relatiile diplomatice dintre Romania si Austro- Ungaria din a doua jumatate a secolului al XIX-lea
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 Lucrare de licenta contabilitate si informatica de gestiune - politici si tratamente contabile privind leasingul (ias 17). prevalenta economicului asupra juridicului
 Lucrare de licenta educatie fizica si sport - studiu asupra imbunataȚirii motricitaȚii in lectia de educatie fizica la clasele a v-a de la &
 Lucrare de licenta ecologie si protectia mediului - aspecte ecologice privind fauna de orthoptere si mantide din parcul national muntii macinului
 LUCRARE DE LICENTA - Asigurarea calitatii la firma Trans

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT INFORMATICA - GESTIONAREA STOCULUI UNEI FARMACII
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 Evidenta a clientilor dar si a serviciilor in Visual Fox pro 9 - Lucrare de atestat
 Lucrare atestat Tehnician in turism - CALITATEA SERVICIILOR TURISTICE




Cantecul pietrei pe muntele de apa
Africa
Particularitati in organizarea micro- si macrosistemelor teritoriale
Caracterul integrativ al geografiei
Aprecieri asupra conexiunilor geografiei cu alte stiinte
Psihozele geografiei
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI VASLUI
STUDIU PRIVIND CADRUL NATURAL SI ANTROPIC EXISTENT IN TARA HATEGULUI




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu