Cotarea

COTAREA

Cotarea este operatia de adaugare la desen a notatiilor referitoare la lungimea obiectelor, distantele sau unghiurile reciproce, raze de racordare sau alte notatii tehnologice. Sistemele de cotare difera de la o tara la alta, sau chiar de la o companie la alta, dar si AutoCAD-ul se adapteaza la cerintele fiecarui utilizator. Pentru a deschide o sesiune de cotare se folosesc comenzile DIM sau DIM1.

Comenzile DIM sau DIM1 schimba modul de lucru, fara sa produca modificari in baza de date a AutoCAD-ului. In acest mod de lucru, dialogul cu sistemul decurge astfel:

• se introduce o comanda de dimensionare (HOR, VER, ALI, ROT, DIA, RAD, etc.)
• sistemul raspunde:
  First extension line origin or RETURN to select:
• raspunsuri valide:
• un punct - acesta specifica inceputul primei linii de extensie
• RETURN - indica faptul ca se va alege o entitate de tip LINE, ARC sau CIRCLE, care urmeaza sa fie masurata.

De acum se va executa un subprogram, al carui rezultat va fi crearea unui bloc (asemanator celor obtinute cu BLOCK).

IMPORTANT! Se va evita spargerea cotei in entitatile componente (comanda EXPLODE).

Explodand o cota (cu EXPLODE), obtinem entitati de tip POINT (punctele selectate), LINE (linii de extensie si de cota), TEXT (textul cotei) si SOLID (sagetile). Acestea sunt partile componente ale cotei.
Sa le analizam pe rand:

Liniile de extensie

Daca linia de cota trebuie sa se afle in afara obiectului masurat, se traseaza dinspre obiect spre linia de cota liniile de extensie. Ele sunt perpendiculare (de obicei) pe linia de cota. In modul de lucru DIM, liniile de extensie se pot trasa manual sau automat.

Trasarea manuala:
- daca am desemnat punctul de origine al primei linii de extensie (vezi dialogul inceput mai sus), urmatorul mesaj va fi:

Second extension line origin:

- acum trebuie sa introducem punctul din care pleaca a doua linie de extensie.

Trasarea automata:
- daca am raspuns cu Enter la prima cerere (vezi tot dialogul inceput mai sus), urmeaza ca AutoCAD-ul sa traseze automat liniile de extensie. Apare mesajul:

Select object to dimension:

Aceasta inseamna ca trebuie sa alegem, prin punctare, o entitate de tip LINE, ARC sau CIRCLE.
Atentie! Selectarea prin punctare este diferita de cea facuta cu comanda SELECT. Acum nu mai sunt permise optiunile Window, Last sau Crossing. Rezultatul selectarii va fi o entitate insotita de punctul prin care a fost selectata; daca entitatea este arc sau cerc, din acest punct va pleca linia de cota.
Daca s-a ales o linie, capetele ei vor fi luate ca origini pentru liniile de extensie (AutoCAD-ul e in stare sa afle singur aceste capete, uitandu-se in propria sa baza de date).

Linia de cota

Dupa specificarea originilor liniilor de extensie, AutoCAD-ul va solicita:

Dimension line location:

adica vrea sa-i precizam prin ce punct sa treaca linia de cota.
La capetele liniei de cota va pune sageti. Acestea sunt (in cazul unei cote 'explodate') entitati de tip SOLID; standardele difera in ceea ce priveste forma simbolurilor folosite la capetele liniilor de dimensionare. AutoCAD-ul este foarte flexibil in acest domeniu, permitand desenarea unui 'bloc de sageti' arbitrar, care defineste simbolul dorit. Marimea simbolului se poate, de asemenea, ajusta.

Textul

este un sir de caractere care de obicei indica masuratoarea actuala (adica dimensiunea pe care o cotam). Se poate folosi masuratoarea facuta automat de AutoCAD, sau se poate introduce un text nou. Mesajul afisat este:

Enter dimension text <valoarea implicita>:

Daca se foloseste textul implicit, se poate cere AutoCAD-ului sa adauge in mod automat tolerante; se poate adauga si un alt sufix sau prefix. Daca la cererea de mai sus se raspunde cu Enter, textul cotei va fi cel dintre paranteze. Pentru text nul, se raspunde cu un spatiu. Pentru a introduce un prefix sau sufix, se foloseste perechea de paranteze <>.

Textul cotei este desenat in stilul curent. Textul implicit poate include grade, diametre si alte simboluri speciale.
La introducerea oricarui text (deci si in modul DRAW) se pot folosi caractere speciale. Pentru aceasta se introduce prefixul %% urmat de un caracter, in felul urmator:

• %%o = supraliniere (overscore)
• %%u = subliniere (underscore)
• %%d = semnul 'grade' (degrees)
• %%p = semnul 'plus/minus' pentru tolerante
• %% = semnul 'fi' pentru diametre (circles)
• %% nnn = caracterul special cu codul ASCII nnn, unde nnn este un numar in baza 10.

O sesiune de cotare se deschide cu comanda DIM. Comanda DIM1 permite trasarea unei singure cote. Abandonarea unei sesiuni de cotare se face cu Exit sau apasand tasta Esc.

Stilul de cotare poate fi configurat prin apelarea comenzii Dimstyle:

In aceasta caseta de dialog selectati stilul dorit si apasati butonul Modify pentru a-l modifica. Dupa inchiderea casetei de dialog vor fi automat actualizate toate cotele desenate cu stilul respectiv.

In primul rand trebuie sa adaptati dimensiunile textului si ale sagetilor la dimensiunile (scara) desenului. Se mai pot modifica de asemenea culorile liniilor de cota si de extensie, culoarea textului, dispunerea textului, precizia valorii afisate automat, forma sagetilor etc.