Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice
Acasa » referate » informatica
Ce este un magazin virtual? Schema aplicatiei "Magazin Virtual" (baza de date)

Ce este un magazin virtual? Schema aplicatiei "Magazin Virtual" (baza de date)


Ce este un magazin virtual



Brusca aparitie si avantul site-urilor de comert electronic schimba lumea afacerilor , amenintand existenta nu mai a unor firme ci a intregi industrii. Unele industrii au fost obligate la restructurari puternice in timp ce alte noi afaceri si alte cai de a conduce vechile afaceri se dezvolta. Acest nou mediu de afaceri este in acelasi timp inspaimantator ca si ofertant de noi oportunitati.


O componenta importanta in definirea comertului electronic o reprezinta mediul in care acesta are loc si anume Internetul. Internetul este o retea mondiala de zeci de mii de computere de mare capacitate, conectate intre ele. Persoane particulare si oameni de afaceri intra pe Internet prin intermediul unui furnizor local de servicii Internet, care ofera astfel accesul la posta electronica (e-mail) si la sistemul de informare ' www' (World Wide Web) precum si la multe alte categorii de servicii informationale. Internetul ofera potentialilor clienti posibilitatea de a 'vizita' afacerea pe 'Web' si sa analizeze ofertele on-line de produse si servicii ale firmelor.




O multitudine de firme utilizeaza Internetul pentru publicitate. Marketingul prin Internet

este  o oportunitate pentru a crea imaginea unei firme si pentru a atrage clientii. Firmele furnizeaza informatii tehnice si utilizeaza pagina de Web ca o platforma pentru mediatizarea noutatilor ce apar in cadrul firmei. Folosind propriul Website ca pe un magazin, ele ofera produse si preiau comenzi.


Desfasurarea comertului electronic

 
Poate din cauza inc

ertitudini si vitezei cu care se schimba aceste mediu, exista foarte putina indrumare strategica disponibila oamenilor de afaceri pentru ai ajuta sa se descurce in acest teritoriu neexplorat. Exista putine lucrari de relevanta si o multime de teorii si curente cu privire la acest nou mediu de afacerii.


In definitia sa simpla un site de comert electronic(magazin on line) este un mijloc electronic folosit pentru a face tranzactii de afaceri. Pe masura dezvoltarii tehnologiei si a folosirii Internetului pe scara larga, site-rulie de magazin on-line au ajuns sa se refere la o gama mai larga de mijloace de afaceri cum ar fi: e-mail, Web-situri informationale, cataloage on-line comenzi de bunuri si serviciu prin Internet, livrarea directa de produse si alegerea caracteristicilor produsului


Luarea deciziei de a crea (sau nu) un site pentru comert electronic


Desi sunt sute de motive posibile pentru crearea unui site de comert electronic, acestea par sa se incadreze in urmatoarele grupe:

' Atragerea unui numar mai mare de clienri

Determinarea clientiJor existent! sa curnpere mai mult

Reducerea costurilor legate de onorarea comenzilor

In urmatoarele sectiuni vom studia fiecare dintre aceste categorii.

Atragerea unui numar mai mare de clienti

Atragerea unui numar mai mare de ctienti reprezinta cel mai atractiv motiv. Cu un site de comert electronic, pana si micile firme pot avea clienti din intreagaj lume. Acest motiv poate fi fn acelasi timp si eel mai periculos, insa, deoarece majoricatea oamenilor creeaza site-uri de comert electronic pornind de la premisa ca site-u! le este imediat accesibil clientilor. Acest lucru nu este adevarat. In lumea exterioara Internetului, trebuie sa stii mai intai ca exista un magazin ca sa poti ajunge la el. Acelasi principiu este valabil si in lumea comertului electronic: oarnenii trebuie sa stie ca site-ul tau exista inainte sa poti spera sa primesti macar o singura comanda.

Abordarea acestei probleme este in mare masura o chestiune de promovare, nu ceva ce tine de site-ul propriu-zis. Printre metodele consacrate de atragere a unui numar mai mare de clienti se numara inregistrarea site-ului web in directoarele de cautare care se bucura de popularitate si in listele de cataloage, optimizarea site-ului in sensul evaluarii acestuia in cadrul motorului de cautare, crearea forumurilor de discutii, trimiterea buletinelor informative s.a.m.d. O simpla cautare in web a unuii ,,indrumar al promnovarii unui site web' va va indica multe resurse utile.

Principalele avantaje ale comertului electronic



Tehnologia Internetului poate fi folosita pentru a transforma modul in care se desfasoara afacerile. Ea poate fi vazuta ca un nou canal de desfacere, dar poate fi perceputa si ca o noua infrastructura, asemenea cailor ferate, oferind o gama infinita de oportunitati pentru noi initiative. Figura alaturata reprezinta caracteristicile principalele ale tehnologiei Internetului si avantaje oferite de acestea pentru comertul electronic si a afacerilor on-line.



INTERACTIVIATE


Dezvoltarea comunicarii in masa de-a lungul secolului a adus o contributie foarte importanta la modul in care informatia era transmisa intre oameni. Inaintea comunicarii in masa transferul informatiei intre oameni avea loc in cea mai mare parte prin intermediul tipariturilor si a comunicarii directe de la om la om. Dupa acea procesul a fost automatiza si a fost posibila transmiterea aceluiasi mesaj catre milioane de oameni instantaneu. Astfel sa nascut mass-media. Marele dezavantaj al comunicarii in masa era ca fiecare individ primea acelasi mesaj indiferent de dorinta sa, gradul sau de cultura, dispozitie etc. Era vizibil ca acest mijloc de comunicare avea mari neajunsuri in cea ce priveste eficienta in a influenta posibili clienti. Metode cum ar fi segmentarea si publicitatea tintita au fost evidentiate pentru a putea face fata neajunsurilor acestui mod de comunicare. Din acest motiv mass-media nu s-a putut substitui niciodata celei mai vechi tehnici de vanzare, vanzarea directa.


Interactivitatea a fost mentionata ca una dintre cele mai importante caracteristici care diferentiaza Internetul de oricare alt mijloc mediatic. Interactiunea dintre grupurile de persoane si organizatii este acum posibila fara nevoia ca un om sa asiste la aceasta interactiune, aceasta putand fi efectuata de computer.



Adaptarea in masa la client (Mass-customization)


Interactivitatea Internetului are ca rezultat un nivel mai mare de implicare din partea utilizatorului. Interactivitatea este un factor esential pentru adaptarea comunicarii la cerintele fiecarui client, sa se produca la o scara foarte mare, aducand astfel costurile acestei adaptari la un nivel rezonabil.



UTILIZATORI CU INItIATIVa


La inceput, Internetul avea o structura democratica. Continutul sau a fost format de catre comunitatile virtuale fie ele academice sau de alta natura si indivizi a caror scop principal era schimbul de informatie. Internetul privit din punctul de vedere a unui canal de comunicare difera de celelalte canale existente la ora actuala prin faptul ca nu poate fi folosit (cel putin nu inca) pentru comunicare in masa (la nivelul la care poate fi folosita televiziunea de exemplu). Faptul ca utilizatorii Internetului, sunt mult mai activi si orientati spre indeplinirea scopurilor comparativ cu utilizatorii altor canale de comunicare, reprezinta o caracteristica importanta pentru agentii economici


Marketing de atragere


Initiativa utilizatorilor de Internet este un avantaj pentru firmele care stiu cum sa o foloseasca, dar poate fi de asemenea un handicap pentru celelalte. Acest lucru impune firmelor sa treaca de la strategiile de impingere a consumatorului (push strategies) la cele de (a)tragere a acestuia (pull strategies). Marketeri trebuie sa ofere consumatorului motive pentru a vizita site-ul lor si de a cumpara din acesta, adica de a folosi strategii de atragere. In contrast cu acestea reclamele de la televizor, radio si ziare, in general incearca sa influenteze decizia de cumpararea a unui produs sau serviciu cea ce se materializeaza intr-o strategie de impingere a consumatorului spre a cumpara produsul respectiv. Un consumator pe Internet nu poate fi fortat sa viziteze un site anume si nici nu va vizita un site mai mult de doua ori daca acest nu ii ofera destule motive pentru ai castiga loialitatea.


Din punctul de vedere a numerosi specialisti, afacerile on-line progreseaza intr-o directie care in curand va rasturna balanta in favoarea consumatorului. Aceste atribute care fac Internetul distinct vor oferi puterea consumatorului (consumer power). Multumita accesului, din ce in ce mai mare la informatie consumatori au potentialul de a fi mai bine informati inainte de a lua decizia de achizitie a unui produs sau serviciu. Gasirea si compararea produselor de pe piata la un moment dat, are loc aproape instantaneu cu ajutorul noilor instrumente digitale, cea ce face ca ofertantii sa concureze direct unul cu celalalt.


Implicarea mare pe care o au cumparatorii on-line si inclinatia de a fi mult mai atenti la cea ce cumpara (datorita riscului inca mare al afacerilor on-line), este un aspect care modifica balanta puterii in favoarea consumatorului. Consecinta unei puteri crescute a consumatorului, este ca metodele traditionale de marketing nu mai sunt de incredere. Practica uzuala prin care vanzatorul isi cauta cumparatorul necesita o ajustare deoarece in cazul comertului on-line , datorita caracterului interactiv al Internetului se ajunge la situatia in care cumparatorul isi cauta un ofertant. O concluzie logica scoate in evidenta faptul ca din aceasta cauza companiile on-line trebuie sa fie din ce in ce mai atractive. Firmele care opereaza in acest mediu trebuie sa concureze intre ele pentru atractivitate.



ACCESIBILITATE NON STOP


Spre diferenta de canalele obijnuite mass-media, Internetul prin disponibilitatea lui nonstop ofera o versatilitate mai mare in folosirea lui ca mediu de afaceri si publicitate.



Pentru produsele cu caracter informatic, cum ar fi de exemplu produsele software, Internetul reprezinta si un canal de distributie (prin descarcarea lor de pe site-ul companiei) mondiala.

Cerere mai mare de produse si servicii


Magazinele on-line pot si trebuie sa fie deschise non stop, in fiecare zi a saptamani. Un motiv major pentru ca oamenii sa tranzactioneze in cadrul Internetului este disponibilitatea foarte mare a acestuia, permitand consumatorului si cumpere cand ii este lui mai prielnic. La aceasta se adauga faptul ca tranzactia se efectueaza intr-un timp foarte scurt, iar urmatorul magazin on-line se afla la cateva cliku-ri distanta. De asemenea disponibilitatea mare a Internetului face posibila si oferirea de servicii post (consultanta tehnica) vanzare nonstop.



ACCES GLOBAL

Internetul este o structura care acopera intreaga lume. La fel ca televiziunea si radioul, rata penetrarii variaza in diferite zone de pe glob datorita diferentelor culturale, economice si politice. In momentul actual, majoritatea accesului la Internet se face printr-o infrastructura deja existenta, cea telefonica.


Prezenta pe piata internationala

Aproximativ 240 milioane de oameni din toata lumea au acces la World Wide Web (WWW). Indiferent de obiectul de activitate, nici o companie nu isi poate permite sa ignore 240 milioane de oameni si potentiali clienti. Cu atat mai mult nici o firma nu isi poate permite sa abandoneze aceasta piata in favoarea concurentei. Pentru a face parte din aceasta comunitate si pentru a arata ca sunt interesati sa-i oferiti produsele si serviciile lor, companiile sunt obligate sa isi extinda afacerea pe Internet, in timp ce firme noi profita de acest avantaj pentru a sari peste anumiti pasi in dezvoltarea afacerilor traditionale, cum ar fi prezenta intai pe piata locala si nationala pentru a ajunge pe cea internationala.


Utilizatorii Web-ului reprezinta probabil cea mai extinsa piata demografica disponibila: studenti, absolventi de liceu sau universitate, cei cu salarii mari sau cei care sunt pe punctul de a realiza venituri mari. Astfel Internetul ofera clienti indiferent de produsul sau serviciul oferit.


Inceperea realizarii unui site de comert electronic

Cuvantul 'e-comert" (comert electronic} a cazut foarte mult in dizgratie in ultimii ani. Doar ideea de a avea un site web pcntru comert electronic era suficienta pentru a desteptain multi oameni de afaceri sperante si asteptari. Acum nu mai este suficient sa spui ,,comertul electronic reprezinta viitorul - treceti on-line sau dati falimem'. Acum e nevoie dc motive convingatoare, realiste si precise pentru a face comert . on-line cu produsele/serviciile firrnei dumneavoastra.

Creearea unui magazine virtual pune accentul pc programare si pe disciplined asociate, cum ar fi crearea, manipularca si accesul la baze de date

Daca dorsti sa creeziu in ziua de azi un site pentru comert electronic, trebuie sa raspunzi mai intai la cateva intrebari dificile:

1 Multe site-uri cie comert electronic importante nu mai sunt de succes. Ce-mi poate oferi comertul electronic in mediul de afaceri din prezent?

2 Majoritatea companiilor care practica comertul electronic par sa fi fost nevoire sa faca investitii masive in aceasta activitate. Cum pot realiza un asemenca site, dispunand de bugetul meu limitat?

3 Chiar si in cadrul site-urilor de comert electronic care s ebucurade succes, pare s afie necesar sa treaca ani pana sa produca profit. Firma rnea nu poate astepta atat de mult. Cum pot castiga bani acum?

Bariere impotriva comertului electronic


Barierele care exista si apar impotriva comertului electronic se impart in doua mari categorii barierele interne, reprezinta acele neajunsuri de care comerciantul se loveste individual si bariere externe formate a acele probleme ale comertului electronic care exista individual de vointa comerciantului si la sacra mare fiind datorate factorilor culturali, economici si politici.



Barierele externe


Identificarea barierelor ce apar in comertul electronic pornesc de la cerintele pe care un consumator trebuie sa le indeplineasca pentru a face comert electronic. Primul lucru pe care consumatorii trebuie sa il indeplineasca este sa detina un calculator. In al doilea rand sa detina o legatura la Internet si in al treilea rand sa fie dispus sa faca comert on-line. Potrivit unui studiu Ernst & Young facut in Septembrie 2002 asupra a 1363 consumatori, 41 de vanzatori si 74 de producatori doar 43% din familiile ce au participat la studiu detin calculator, 52% dintre acestea poseda legatura la Internet si 38 % au cumparat sau sunt dispuse sa cumpere on-line. Aceasta inseamna ca numai 10% dintre cei anchetati pot si sunt dispusi sa cumpere on-line. Acele familii care desi puteau sa cumpere on-line nu erau dispuse sa o faca, au furnizat ca principale motive teama de a divulga informatii despre cartile de credit si nevoia de a vedea produsul inainte de al cumpara.

Barierele interne


Barierele interne , in acest context, reprezinta acele probleme pe care cei care deruleaza comert economic pot si trebuie sa le rezolve. Potrivit aceluiasi studiu Ernst & Young citat mai sus, ingrijorarea consumatorilor pentru securitate, dificultatea in facerea de legaturi cu alte procese de afaceri si lipsa de fonduri sunt principalele probleme cu care se confrunta proprietarii de afaceri electronice.



Schema aplicatiei "Magazin Virtual" (baza de date)


Baza de date Magazin contine urmǎtoare tabele si legǎturile lor:




Arhitectura unui sistem de comert electronic


Pentru a construi un sistem de e-commerce, din punct de vedere arhitectural este nevoie de colaborarea a trei componente (subsisteme electonice/informatice) corespunzatoare urmatoarelor roluri:


- Client. Un echipament, clasic un PC, conectat direct (via un ISP) sau indirect (o retea a unei corporatii) la Internet. Cumparatorul foloseste acest echipament pentru a naviga si a face cumparaturi.


- Comerciant. Sistem informatic (hard & soft), situat de regula la sediul comerciantului, care gazduieste si actualizeaza catalogul electronic de produse disponibile a fi comandate on-line pe Internet.


- Sistemul tranzactional. Sistemul informatic (hard & soft) responsabil cu procesarea comenzilor, initierea platilor, evidenta inregistrarilor si a altor aspecte de business implicate in procesul de tranzactionare.

Pe baza acestor trei componente de baza s-au implementat diverse arhitecturi de comert electronic. Unele combina mai multe componente intr-un singur (sub)sistem informatic, pe cand altele implementeaza separat fiecare componenta in parte.


Pentru definirea arhitecturii, proiectantii de sisteme EC fac o proiectare de ansamblu a sistemului pe baza unei selectii a principalelor cerinte/functii ale unui sistem EC. Detalii cum ar fi, de exemplu, functia de agregare care permite asamblarea articolelor intr-o comanda completa sunt lasate pe seama proiectarii de detaliu. Decizia de a integra aceasta functie de agregare la nivelul componentei client, comerciant sau tranzactionale se va lua in functie de cerintele specifice ale fiecarei implementari in parte. Important este insa ca in cazul unui sistem de EC, ca de altfel in cazul oricarui sistem complex, arhitectura sa fie clar definita la toate nivelele de detaliu.


Exista mai multe optiuni pentru expunerea produselor si trimiterea comenzilor online. Cea mai obisnuita este pagina simpla HTML (pentru expunerea produselor) si un formular electronic de comanda. Daca aveti un numar mic de produse aceasta este varianta de care aveti nevoie. Daca numarul de produse pe care intentionati sa le vindeti este mai mare si clientii cumpara in mod frecvent un numar mai mare de produse aveti nevoie de un sistem de scripturi mai complex.

Majoritatea furnizorilor de web hosting ofera insa pachete speciale de aplicatii pentru comert electronic - sisteme de shopping cart. Aceste aplicatii au o interfata pentru baze de date si utilizeaza instrumente de programare complexe. Pot genera pagini dinamice pentru expunerea produselor, calcularea pretului si a taxelor (inclusiv a celor de expediere). Furnizeaza de asemenea rapoarte complete de urmarire a clientilor si nenumarate optiuni de intretinere si actualizare. Anumite componente permit chiar promotii speciale, promotii incrucisate sau personalizarea continutului in functie de preferintele clientului. Multe dintre aceste aplicatii pot fi utilizate si in site-urile comerciale de tip 'Business to Business' (B2B).

Sistemul de shopping cart pe care il alegeti trebuie sa poata furniza mecanismele pentru colectarea informatiilor necesare expedierii produsului si procesarii tranzactiei (inclusiv facturare, daca este cazul).



Pentru a asigura succesul pe termen lung al unui proiect de e-commerce, arhitectura acestuia trebuie proiectata cu grija tinand cont de toate aspectele de business cu care se va confrunta sistemul, lasand totodata portite care sa permita adaptarea sa in timp, pe masura ce apar noi provocari iar tehnologiile evolueaza.


In acest sens, aplicatia dezvoltata , vine in sprijinul ,celor afirmate mai sus - fiind un sistem complex de shoping chart , implementat prin mai multe module functionale - care asigura o arhitectura flexibila si o manipulare - prelucrare facila a datelor cu care se opereaza in procesul de e-commerce



HTML si URL


'Limbajul' in care sunt descrise paginile WEB se numeste HTML. El este derivat din SGML, si este format din seturi de tag-uri inserate in text, care dau directive asupra modului in care sa se formateze textul. In functie de posibilitatile hard ale sistemului pe care se vizualizeaza pagina, si de posibilitatile browserului, pagina va fi afisata cu mai multe sau mai putine caracteristici de formatare (un browser in mod text nu va putea folosi fonturi de marimi diferite). Tagurile sunt texte cuprinse intre '<' si '>'. Textul va trebui sa nu contina aceste caractere, aparitia lor trebuind inlocuita cu metacaractere inlocuitoare ('&lt;' si '&gt;') la randul lui, '&' trebuie si el inlocuit cu metasecventa '&amp;'. Si alte caractere se pot specifica prin metasecvente (de exemplu caractere care nu sunt in setul standard ASCII).

Numele tagurilor nu sunt 'case sensitive', doar optiunile si argumentele pot face distinctie in anumite cazuri intre literele mari si mici (de exemplu calea intr-un URL care se gaseste in tagul <a>)

Textul este cuprins intre tagurile <html> si </html>. El cuprinde o sectiune de 'head' si una de 'body'. Sectiunea de 'head' contine informatii despre document care nu se vor afisa in pagina (eventual se va afisa pe bara de titlu a ferestrei browserului). Textul din sectiunea de 'body' contine descrierea paginii propriu zise. In cadrul textului caracterul de sfarsit de linie este ignorat, la fel si taburile sau aparitile multiple de spatii (se retine numai unul).

URL (Uniform Resource Location) reprezinta o conventie de localizare a unei resurse informationale. El cuprinde (de la dreapta la stanga) identificarea fisierului referit pe masina pe care se afla, numele masinii pe care se gaseste si modul (protocolul) de accesare a acesteia. De exemplu in URL-ul: http://home.ro/pclaude din exemplu protocolul este http (acces prin portul 80 prin protocolul HTTP), masina este home.ro iar identificarea paginii este 'pclaude' - adica pagina personala a userului pclaude. Serverul HTTP va rezolva acest identificator la calea interna /home/pclaude/public_html/index.html. Se observa ca sarcina localizarii pe server este sarcina serverului, care cunoaste propriul mod de identificare a resurselor sale publice.

Nu toate fisierele de pe un server WEB pot fi accesate prin HTTP. De obicei paginile publice se afla in directoare speciale, identificarea lor facandu-se cu calea relativa la acel director. Daca nu se specifica decat calea relativa a unui director, serverul intoarce un fisier cu nume implicit (de obicei numit index.html). Exista si alte conventii (de exemplu /~user/ reprezinta directorul radacina al informatiilor publice ale userului 'user'. URL-ul este un caz particular de mai putin cunoscutul URI (Uniforme Resource Identifier) care identifica unic pe Internet resursele care se pot accesa prin diferite protocoale

Paginile WEB pot contine imagini (tagul <img>), tabele (tagul <table>) , etc. In sectiunea de 'head' se pot specifica prin tagul '<meta>' informatii despre autor, firma de care apartine si chiar informatii destinate motoarelor de cautare (descriere, cuvinte cheie, etc).

Server de Web


Serverul web este un calculator care gazduieste un site web si care e capabil sa raspunda cererilor de pagini web din partea clientilor. Pentru a realiza acest lucru, server-ul trebuie sa ruleze o aplicatie speciala numita httpd (HyperText Transfer Protocol Demon). Ca servere Web, cele mai intalnite sunt: Apache Server , Microsoft Web Server , Oracle Web Server

In momentul de fata se folosesc foarte multe tipuri de calculatoare si sisteme de operare, majoritatea oferind software server Web de buna calitate. Cele mai cunoscute sisteme de operare pentru calculatoare ce deservesc pagini Web sunt UNIX si Microsoft Windows NT/2000.

Unix este folosit de la crearea Web-ului si majoritatea serverelor Web ruleaza in continuare acest sistem. Windows NT /2000 este mai nou in domeniu, dar si-a castigat rapid popularitatea. Din punctul de vedere al designer-ului Web, server-ul utilizat pentru livrarea unei pagini este in general irelevant, cu anumite exceptii:

. UNIX este dependent de tipul de litera folosit (litera mica sau majuscula), in timp ce Windows NT nu

. UNIX este folosit de mai mult timp si este relativ stabil. Windows NT sufera actualizari majore si de aceea poate avea probleme in acest sens

. Exista foarte multe companii care au baze de date Microsoft Access pe care vor sa le integreze in site-ul lor, acest lucru putandu-se face numai in mediul Windows NT

. Furnizorii de servicii Internet (Internet Service Provider - ISP) percep in general taxe mai reduse pentru servere bazate pe UNIX, pentru ca intretinerea sistemului este mai putin costisitoare dacat Windows NT.


Intre calculatoarele interconectate informatia circula in pachete. Pachetele contin adresa expeditorului si cea a destinatarului, informatia, numele aplicatiei client care a formulat cererea si numele aplicatiei de pe server care va primi cererea. Aceste pachete sunt sunt dirijate pentru a ajunge la destinatie prin anumite mijloace de dirijare precum Internet Protocol (IP). Reteaua Internet dispune de asemenea si de mijloace de corectie a erorilor de transmitere a pachetelor. Un astfel de mijloc este Transfer Control Protocol (TCP) - Protocolul de Control al Transferului.


Site-urile Web reprezinta o serie de pagini Web care sunt interconectate. Site-urile pot contine legaturi catre alte site-uri, lucru care duce la obtinerea unor panze de informatii. Primul document dintr-un site se numeste Home Page (pagina de pornire). Ea contine legaturi catre toate celelalte documente.

Site-urile Web sunt publicate prin transferul fisierelor HTML si al fisierelor multimedia asociate pe servere Web. Protocolul de transfer al fiserelor (FTP) este un standard care permite mutarea, redenumirea sau stergerea fisierelor de pe un calculator la distanta.



1.2 Serverul de Web Apache


Istoric si caracteristici


Unul dintre cele mai utilizate servere de web, Apache Web Server este un efort de a oferi o alternativa viabila necomerciala, in domeniul serverelor de web. Reusita acestui proiect este in mare masura legata de fenomenele initiate prin oameni ca Linus sau Stalman, ce au avut ca rezultat produse extraordinare, puternice si eficiente cum ar fi Linux, Emacs precum si toate pachetele software aparute sub licenta GNU.

Crearea unui proiect de sine statator - The Apache Project este rezultatul reunirii unui mare numar de voluntari, comunicand prin intermediul Internet-ului. Acestia sunt cunoscuti sub numele de Apache Group. In plus, sute de utilizatori din intreaga lume au contribuit la proiect prin cele mai diverse mijloace, de la cod sursa pana la documentatie HTML.

Apache isi are originea din ideile si codul aflat in cel mai popular server HTTP al timpului NCSA . In 1995 cel mai performant server de web era practic cel dezvoltat la NCSA , University of Illinois, de catre Rob McCool. In momentul in care acesta a plecat si nu a mai continuat dezvoltarea serverului sau, au inceput sa apara o multime de programatori ce produceau versiuni modificate si imbunatatite ale acestui server. Un grup de asemenea programatori au decis in februarie 1995 sa se reuneasca intr-un proiect de dezvoltare si imbunatatire a serverului initial. Pornind de la NCSA httpd 1.3 ei au construit, prin adaugarea celor mai bune patch-uri, versiunea Apache 0.6.2 care a fost lansata in aprilie 1995.

Desi NCSA si-a reinceput dezvoltarea serverului in aceeasi perioada, Apache a continuat sa devina cel mai utilizat server de web din comunitatea unix in urmatorii doi ani. Acesta a fost implicat mai departe in cele mai multe sisteme UNIX care contin servere HTTP.

Designul unei noi arhitecturi si rescrierea serverului intr-o maniera extrem de modulara si eficienta a dus la o popularitate crescanda serverului. Apache este, din ianuarie 1997, cel mai utilizat server WWW de Internet. Deasemenea Apache a aratat a fi cel mai rapid dintre serverele de tip free.

Serverul ofera desigur majoritatea facilitatilor gasite in cazul oricarui server de web modern. O indelungata perioada de timp acesta chiar a stabilit standardele in domeniu. Astfel, din punct de vedere al securitatii gasim suport SSL, protectie de tip username/password asupra directoarelor, HTTPS etc.

Server-side includes a fost o inovatie a Apache Group. Suportul modular de adaugire a unor noi facilitati la server, content handlers, persistent connections, online statistics (incluzand aici chiar si broadcastingul de informatie de logging) etc, toate acestea sunt elemente in care Apache a adus elemente mai mult sau mai putin noi.


3 Limbajul PHP (Hypertext Preprocessor)


1.3.1. Introducere


Scurt istoric

PHP a fost conceput in anul 1994 de Rasmus Lerdorf. El folosea versiuni personale de PHP ca sa monitorizeze cine ii vizita pagina sa personala.

Prima versiune de PHP care putea fi folosita de toata lumea a fost disponibila in anul 1995 si a fost cunoscuta sub numele de Personal Home Page Tools. Aceasta consta dintr-un parser foarte simplu care recunostea cateva macro-uri si un numar limitat de utilitati care erau folosite pe paginile personale la acea vreme (cum ar fi guestbook, counter).

Parserul de PHP a fost rescris la jumatatea anului 1995 si s-a numit PHP/FI Version 2. FI vine Form Interpreter, un alt pachet pe care Rasmus l-a scris pentru interpretarea formelor HTML. El a combinat scripturile din Personal Home Page Tools cu Form Interpretor si a adaugat suport pentru mSQL si astfel a aparut PHP/FI. PHP/FI s-a raspandit foarte repede si a devenit foarte popular, deoarece multi programatori au contribuit cu cod la perfectionarea lui.

Sunt greu de dat niste statistici exacte, dar se estimeaza ca la sfarsitul anului 1996 PHP/FI era folosit de aproximativ 15.000 de site-uri web din toata lumea. Pe la mijlocul anului 1997 numarul acestora a crescut la 50.000.

Tot in anul 1997 s-a observat o schimbare in dezvoltarea PHP-ului.

PHP nu mai era proiectul propriu al lui Rasmus, ci era rezultatul eforturilor unei echipe de programatori, deoarece la perfectionarea lui contribuisera multi programatori.

Parserul a fost rescris de Zeev Surasky si Andi Gutmans si noul parser a format bazele PHP Version 3. Mare parte din codul PHP/FI a fost portat in PHP3 si alta parte de cod a fost complet rescrisa.

Ultima versiune, PHP4, foloseste motorul de script Zend ca sa ofere performante mai mari, suporta mult mai multe biblioteci si extensii, si ruleaza ca un modul natural server-ului de web.


Ce este PHP?


PHP (oficial "PHP: Hypertext Preprocesor") este un limbaj de script HTML integrat de tip server-side, deci codul se executa pe server.

Este diferit de scripturile CGI scrise in alte limbaje ca Perl sau C++, in care se scrie mult cod pentru a genera HTML, deoarece se scrie script HTML cu cod de PHP incorporat. Codul PHP este incadrat de tag-uri speciale care ne permit sa intram sau sa iesim din modul PHP.


Ce face PHP?


La o privire de ansamblu, PHP poate sa faca tot ceea ce face alt programe CGI, cum ar fi: culegerea de date, generare dinamica de cuprinsuri pentru pagini, trimite si primeste cookie-uri.

Probabil cea mai puternica si cea mai importanta caracteristica a PHP este suportul pentru o gama cat mai larga de baze de date . Cu PHP este foarte simplu de citit din baze de date si de scris in baze de date.

PHP suporta urmatoarele tipuri de baze de date: AdabasD, dBase, Empress, FilePro, HyperWave, IBM DB2, Informix, Ingres, InterBase, Frontbase, mSQl, Direct MS-SQL, MySQL, ODBC, Oracle, Ovrimos, PostgreSQL, Solid, Sysbase, Velocis, UNIX dbm.

PHP prezinta suport, de asemenea, si pentru alte servicii de retea folosind protocoale cum ar fi: IMAP, SNMP, NNTP, POP3, HTTP si altele mai putin importante. Se pot deschide noduri brute de comunicatie in retea care interactioneaza folosind alte protocoale de comunicatie.



Cand PHP incepe sa interpreteze un fisier, el doar o sa afiseze textul pe care il intalneste. Asa ca daca avem un fisier cu extensie .html si schimbam extensia in .php fisierul o sa fie corect interpretat in continuare.

Daca dorim sa introducem declaratii PHP la un anumit punct din fisier, trebuie sa indicam intrarea in "modul PHP". Aceasta se face prin mai multe metode:

1. <? echo ('this is the simplest, an SGML processing instructionn'); ?>

<?= expression ?> This is a shortcut for '<? echo expression ?>'


2. <?php echo('if you want to serve XHTML or XML documents, do like thisn'); ?>


3. <script language='php'>

echo ('some editors (like FrontPage) don't

like processing instructions');

</script>


4. <% echo ('You may optionally use ASP-style tags'); %>

<%= $variable; # This is a shortcut for '<%echo ..' %>


PHP permite si folosirea unor structuri mai avansate:

<?php


if ( boolean-expression )


else



Separarea instructiunilor se face la fel ca in Perl sau in C, terminand fiecare declaratie cu caracterul ;.

Tag-ul de inchidere implica de asemenea sfarsitul unei declaratii, deci urmatoarele doua expresii sunt echivalente:

1. <?php echo 'This is a test'; ?>


2. <?php echo 'This is a test' ?>


Serverul de baze de date MySQL


Scurta descriere


MySQL este un server de baze de date SQL (Structured Query Language) foarte rapid. O baza de date reprezinta o colectie de date organizate dupa anumite criterii. Pentru a accesa, adauga sau procesa date continute in baza de date este nevoie de un sistem de administrare a bazelor de date precum MySQL.

MySQL este foarte rapid, dar si usor de invatat. In plus, este si gratuit; pachetul MySQL este disponibil la www.mysql.com sub forma unei arhive zip care trebuie despachetata intr-un folder, de regula - C:/MySQL. MySQL a fost dezvoltat pentru a lucra cu baze de date foarte complexe. Conectivitatea, viteza si securitatea il fac foarte potrivit pentru accesarea bazelor de date in Internet.

Server-ul MySQL poate fi gestionat manual cu urmatoarele linii de comanda:

. mysqld.exe - porneste server-ul

. mysqladmin.exe - opreste server-ul

. mysql.exe - afiseaza consola MySQL

Server-ul MySQL permite lucrul cu mai multi utilizatori, existand in mod predefinit utilizatorul:

user: root

password: ''


Comenzi uzuale in MySQL


O baza de date este formata din mai multe tabele, acestea fiind divizate in inregistrari (records), inregistrari ce pot fi considerate liniile tabelului. O linie a unui tabel este impartita in mai multe campuri, care pot stoca diferite tipuri de date


Gestionarea tabelelor pentru a crea o baza de date la consola MySQL


create database nume_baza; - creeaza baza de date

use nume_baza; - comanda folosirea unei anumite baze de date

drop database nume_baza; - sterge o baza de date

show databases; - afiseaza bazele de date existente pe server

create table nume_tabel; - creeaza un tabel atunci cand baza de date este deschisa

show tables; - afiseaza tabelele din baza de date curenta

drop table nume_tabel; - sterge un tabel din baza de date

desc nume_tabel; - arata informatii despre structura unui tabel


Primary key este o instructiune folosita pentru definirea cheii primare. Aceasta creeaza un index pe baza coloanei al carei nume a fost specificat. Aceata coloana este considerata ca fiind cea mai importanta, des folosita, fiind vazuta drept cheia de sortare a tabelului. Primary key este o coloana de tip AUTO_INCREMENT.


insert into nume_tabel values ('val_1', 'val_2',..); - adauga date in tabel

select * from nume_tabel; - afisarea datelor dintr-un tabel specificat.




Politica de confidentialitate


creeaza.com logo mic.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.