Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice




Acasa » referate » informatica
Examen pentru certificarea calificarii profesionale informatica - DISPOZITIVE MEDIA

Examen pentru certificarea calificarii profesionale informatica - DISPOZITIVE MEDIA




Grupul Scolar “George Bibescu” Craiova

Examen pentru certificarea calificarii profesionale




DISPOZITIVE MEDIA

ARGUMENT

Ce inseamna “media”?

In viata cotidiana aveti de multe ori ocazia sa intrati in contact cu multe medii de transmitere a informatiilor cum ar fi: ziare si reviste (imagini si text), televizorul si combina muzicala (video si audio). Multimedia nu face altceva decat sa combine toate aceste medii, in computerul dumneavoastra.

Astazi multimedia a devenit mai mult decat o obisnuinta, a devenit o necesitate si o moda. Majoritatea computerelor asamblate contin placi de sunet si CD-ROM-uri (sau DVD-uri), unele chiar accesorii mai complexe (acceleratoare grafice, tunere TV etc). Instaland aceste componente pe un calculator destul de performant veti putea avea toate informatiile in biroul dumneavoastra, de la simplele texte si imagini, pana la animatii, sunete si aplicatii interactive.

Am ales ca subiect aceasta tema de proiect deoarece mi s-a parut foarte interesant si vast. Sunt de parere ca aceasta tehnologie moderna este accesibila tuturor prin intermediul calculatorului care a deschis o lume noua in domeniul invatamantului si al divertismentului.

Capitolul 1

SUNET SI MUZICA

Inregistrarea si transmiterea sunetelor a devenit posibila in urma cu aproape o suta de ani, insa in ziua de astazi s-a ajuns la limite nemaiimaginate.

Muzica care era stocata in trecut pe placi si pe casete audio nu avea nici pe departe o calitate suficienta, reproducerea si inregistrarea ei fiind deasemenea scumpe. Astazi, folosind multimedia, sase ore de muzica de inalta calitate pot fi stocate pe un CD-ROM obisnuit (de 650 MB). Acesta facilitate consta in formatul care poarta numele de MP3, destinat in special comprimarii pieselor muzicale, prin eliminarea sunetelor de inalta frecventa, care nu sunt perceptibile de urechea umana si o arhivare de tip ZIP. Astfel, dupa eliminarea a mai mult de 85-90% din fisierul wave initial, melodia pare a ramane aproape neschimbata. Programele care convertesc muzica in format MP3 se gasesc oriunde la preturi foarte scazute, prin intermediul lor facilitandu-se „pirateria” de muzica pe Internet.

Desi este cea mai des folosita, muzica nu este singura utilizare a tehnologiilor avansate pentru inmagazinare a sunetelor: reproducerea diferitelor sunete (din natura, produse de anumite aparate etc.), vorbirea dintre doua sau mai multe persoane, sunete produse de computer pentru a atentiona utilizatorul in legatura cu anumite actiuni (de obicei primejdioase).

O utlizare foarte frecventa a sunetelor este in materie de efecte speciale. In filme, de obicei actiune si SF, unde se doreste obtinerea unor zgomote mai ciudate sau speciale, care sunt foarte greu sau imposibil de realizat folosind metodele clasice, ele se proceseaza pe computere performante, cu ajutorul unor programe dedicate. Folosind cateva dintre programele ieftine sau gratuite, care le puteti obtine deseori de pe Internet, puteti realiza propriile efecte speciale sau piese muzicale, fara prea mari eforturi. Daca pe vremuri pentru a scoate pe piata un album de succes trebuia sa cheltuiesti cateva zeci de mii de dolari, astazi totul se poate rezolva mult mai simplu cu doar cateva sute de dolari: iti faci rost de un program frumos pentru muzica (tehno-house, hip-hop, dance, depinde de stilul pe care il preferi), inveti cum se utilizeaza, faci cateva teste si incepi sa lucrezi din greu la micul tau proiect muzical. Dupa ce l-ai terminat, il poti expune gratuit la o galerie

on-line, beneficiind astfel de toata reclama de care ai nevoie pentru a te promova.

1.1. PLACA DE SUNET

Placa de sunet (PS) este una din componentele care ne permit sa transformam calculatorul intr-un sistem multimedia conceput pentru a satisface nevoia de divertisment sau pentru a pune in valoare capacitatile creatoare in domeniul muzical ale utilizatorului.

   Placa de sunet este fie de sine statatoare (separata - 'standalone'), fie cel mai frecvent este inclusa (integrata) in placa de baza. Placile de sunet separate sunt de obicei 'interne', adica se monteaza intr-un slot PCI de pe placa de baza, insa exista si placi 'externe' care se conecteaza la portul USB.

   Componenta principala a unei placi de sunet separate este procesorul audio (numit DSP - 'digital signal processor') si cu cat acesta este mai puternic cu atat  placa va fi mai performanta. In cazul PS integrate procesorul central (CPU) al calculatorului indeplineste de obicei si functia de DSP si de aceea performanta generala a sistemului scade intr-o mai mica sau mai mare masura atunci cand procesorul central este suprasolicitat, de exemplu in cazul jocurilor.

    Placile de sunet integrate presupun de obicei generarea sunetului prin conlucrarea intre procesorul central, controlerul audio din cipsetul SouthBridge de pe PB si codecul (codor/decodor - 'coder/decoder') aflat sub forma unui mic cip pe PB. Codecul este conceput pe baza standardului AC'97 pus la punct de compania Intel si este produs de mai multe companii. Cel mai utilizat codec este cel produs de Realtek si se gaseste in mai multe versiuni si anume ALC650, ALC655 si ALC658, ultima varianta fiind cea mai buna. Alti producatori sunt VIA (codecul VT1616) si Analog Devices (codecul AD1985). Compania Intel a introdus in anul 2004 standardul 'Intel High Definition Audio', menit sa inlocuiasca standardul AC'97. Noul standard permite obtinerea unui sunet de calitate mai buna si aduce o serie de imbunatatiri tehnologice, printre care tehnologia multi-flux ('multi-stream') care face posibila prelucrarea simultana a sunetului provenit de la mai multe dispozitive sau aplicatii prin alocarea de canale separate. Placile de sunet integrate urmeaza insa tendinta generala a componentelor de calculator in sensul cresterii performantei si de aceea tot mai multe solutii integrate aparute recent includ un procesor audio dedicat (NVIDIA APU / Soundstorm sau VIA Envy24PT) care preia o parte din munca procesorului central si in plus ofera o calitate mai buna a sunetului.

    Placile de sunet separate sunt clasificate in functie de calitatea sunetului generat si de comportamentul in jocuri in: placi cu performanta de varf (profesionale), placi cu performanta medie (semiprofesionale) si placi cu performanta obisnuita. Placile semiprofesionale sunt construite in jurul unor procesoare audio cum sunt EMU10K2, Cirrus Logic CS6424 sau VIA Envy24HT, primul procesor fiind prezent in placile produse de compania Creative, iar ultimele doua procesoare gasindu-se in ofertele a diversi producatori de PS. Placile cu performanta obisnuita sunt de obicei construite in jurul procesoarelor audio produse de compania C-Media, insa aceste placi se bazeaza in principal pe procesorul central pentru generarea sunetului si mai putin pe DSP-ul integrat, deci cumpararea lor se impune doar daca nu avem o PS inclusa pe placa de baza sau aceasta s-a defectat.

    Placile de sunet integrate sunt clasificate in functie de calitatea sunetului generat si de comportamentul in jocuri in: placi cu performanta medie (semiprofesionale) si placi cu performanta obisnuita. Placile integrate cu performante mai bune sunt bineinteles cele care dispun de un procesor audio dedicat, insa chiar si solutiile care nu includ un astfel de procesor sunt satisfacatoare, data fiind puterea procesoarelor centrale care este suficienta in marea majoritate a situatiilor, ea nefiind folosita la maxim decat in anumite cazuri (de ex. jocuri foarte solicitante pentru CPU).

    Daca folosim calculatorul pentru aplicatii multimedia obisnuite (ascultarea de muzica in format MP3 si vizionare de filme) si pentru jocuri, nu este nevoie sa mai cumparam o placa de sunet separata, cea inclusa face fata cu succes unor astfel de sarcini in conditiile in care avem un CPU puternic (cu frecventa de ceas de peste 1 GHz). Putem chiar sa folosim la nivel de amator programele de creare de muzica si de editare audio (mixare).

    Cei care sunt mai pretentiosi in privinta calitatii sunetului sau doresc sa se ocupe de prelucrare audio la nivel semiprofesionist sau profesionist au la dispozitie o gama larga de placi de sunet al caror pret variaza de la cateva zeci la cateva sute de EUR. Cei mai cunoscuti producatori de astfel de placi sunt Creative, M-Audio, Philips, Terratec, Hercules si Yamaha.

1.2. BOXELE

    Boxele sunt o componenta esentiala a unui calculator folosit pentru aplicatii multimedia, dar in cazul lor putem face o mica economie. Tinand cont de faptul ca stam foarte aproape de ele nu este nevoie ca boxele sa aiba o putere foarte mare. Un set de doua boxe cu puterea de 3 W (2 x1,5 Wati RMS) este suficient pentru ascultarea de muzica sau pentru jocuri, chiar si la aceasta putere mica nefiind nevoiti sa dam volumul la maxim. Foarte multi producatori de boxe exprima puterea acestora in Wati PMPO, aceasta nefiind decat o strategie folosita in scopuri de marketing. Este bine ca boxele sa aiba si un reglaj pentru bass si de asemenea o mufa pentru conectarea castilor.

Cei care sunt mai pretentiosi (si au resurse financiare) isi pot cumpara boxe de putere mare si eventual sisteme care cuprind ansambluri compuse din patru sau cinci boxe (numite 'sateliti') si un dispozitiv special de redare a basilor ('subwoofer'). Aceste ansambluri alcatuiesc asa-numitele sisteme 5.1 (5 sateliti + 1 subwoofer), 6.1 sau 7.1. Satelitii se aranjeaza in jurul calculatorului in asa fel incat utilizatorul sa experimenteze senzatia de 'imersiune' in atmosfera sonora generata de o piesa muzicala sau de un joc. In acest caz trebuie, bineinteles, sa fie cumparata si o placa de sunet separata (cu performante cel putin de nivel mediu - semiprofesional) pentru a se asculta cu adevarat un sunet de calitate.

1.3. CASTI AUDIO

Castile audio sunt de putere mai mica decat boxele si se folosesc atunci cand nu vreti sa deranjazati pe altii cu sunetul din computer sau cand vreti sa faceti o auditie fara sa fiti deranjat de zgomotele din jur. La casti, difuzoarele, de mica dimensiune, se plaseaza pe urechi, acoperindu-le, un suport simplu tinandu-le fixate pe cap. Aceasta postura va poate limita miscarile, mai ales daca se intampla sa aveti un cablu prea scurt intre casti si mufa de iesire a semnalului audio din computer. Nefiind componente vitale, computerul poate functiona perfect si fara casti sau boxe, dar ele sunt absolut necesare daca vreti sa folositi facilitatile sonore ale computerului.

Este recomandata cumpararea unui capset ('headset'), care este un ansamblu format din casti si microfon, acesta din urma aflandu-se in varful unui brat mobil montat pe una din casti. In cazul in care sesiunile de utilizare a castilor sunt lungi (zeci de minute sau ore) trebuie sa cumparam casti care sa fie dotate cu o protectie (un colac din burete acoperit cu piele sau plastic) pentru urechi, in asa fel incat sa nu avem dureri cauzate de presiunea castilor pe pavilioanele urechilor. Tinand cont de faptul ca ansamblul casti-microfon va fi manipulat de multe ori este de asemenea recomandat sa fie luata in calcul la cumparare si soliditatea constructiei lui. In acest sens este bine ca piesele de legatura dintre 'potcoava' (elementul care se sprijina pe cap) si casti sa fie solide, mai ales ca aceste elemente sunt solicitate ori de cate sunt aranjate castile in cazul folosirii in mod succesiv de catre mai multe persoane. Firele care intra in casti nu trebuie sa fie expuse la vedere (neprotejate), evitandu-se astfel agatarea lor accidentala, iar firul care se conecteaza la mufa placii de sunet trebuie sa fie suficient de lung pentru a permite o pozitie confortabila a utilizatorului in fata calculatorului.

1.4. MICROFONUL

Microfonul este o componenta care va fi folosita din ce in ce mai mult in conditiile in care va lua amploare taifasul in mod multimedia prin internet (MediaTaifas = audio-video chat, videochat), folosit ca un substitut gratuit (daca nu luam in seama abonamentul lunar la internet prin cablu sau ADSL) pentru convorbirile telefonice locale, dar mai ales interurbane sau internationale. Microfonul este insa foarte util si pentru softurile (de ex. MS Office XP sau 2003) care folosesc tehnologia de recunoastere vocala ('voice recognition') pentru dictarea de documente sau pentru lansarea de comenzi (deschidere de fisiere, editare, salvare, etc.) prin voce.

Capitolul 2

IMAGINE SI TEXT

Cele doua medii sunt intalnite peste tot, pornind de la publicatiile foarte vechi si pana la enciclopediile computerizate, interactive, de ultima ora. Imaginile au fost folosite ca mediu de prezentare a informatiilor cu mult inainte de inventarea primelor scrieri, sub forma artei preistorice.

Imaginile si textul sunt cele mai simple, dar tot odata si cele mai cunoscute si folosite medii, textul transmitand informatia propriu-zisa, imaginea fiind o completare, reprezentata prin scheme, grafice, fotografii, ilustratii, desene etc.

Primele texte memorate de sisteme computerizate au fost scrise in format ASCII, un sir de caractere, care au o marime, font si stil constant. Odata cu dezvoltarea PC-urilor s-au realizat editoare de texte avasate care aveau mult mai multe facilitati si optiuni. Imaginea sta la baza realizarii filmelor si animatiilor, care nu sunt altceva decat imagini afisate la o rata foarte ridicata (20-30 pana la 50 de frame-uri/ sec), creand iluzia miscarii.

Desi din punct de vedere tehnologic si social suntem la limita dintre real si virtual, aceste doua medii clasice vor fi folosite pentru un timp foarte indelungat.

2.1. PLACA VIDEO

Placa video este componenta care pregateste imaginea generata de computer pentru afisare pe monitor. O putem localiza urmarind unde se conecteaza, in spatele cutiei computerului, cablul video care vine de la monitor. In multe cazuri, placa video e o componenta distincta, care se monteaza pe placa de baza, intr-un slot adecvat. Unele placi de baza, insa, includ astfel de componente chiar in arhitectura lor, caz in care placa video nu mai este o componenta distincta, dar mufa ei iese tot in spatele cutiei, pentru atasarea cablului pentru monitor.

Placa video include circuite de memorie RAM care alcatuiesc asa-numita memorie video. O placa video foarte performanta poate avea, de pilda, 64-128 MB RAM. In memoria video este pastrata toata informatia din imaginea computerului. Imaginea de pe ecranul monitorului este alcatuita din puncte (sau pixeli) care sunt aranjate pe linii si coloane. Prin analogie cu punctele unei coli de harti, fiecare pixel poate fi 'scris' (cu cerneala de o anumita culoare) sau 'sters' (caz in care are culoarea hartiei).

In memoria video se stocheaza, deci, informatiile despre fiecare pixel: starea lui ('scris' sau 'sters'), culoarea cernelii si culoarea hartiei. Cu cat afisarea se face la o rezolutie mai mare (adica la o densitate mai mare de puncte pe ecran), cu atat imaginea contine mai multi pixeli. Pe de alta parte, cu cat este mai mare numarul de culori folosite (adancimea de culoare), cu atat informatia de culoare este mai complexa si necesita un volum mai mare de memorie. Limitele in care pot varia acesti parametri difera de la o placa video la alta. Rezulta, deci, ca performantele video ale computerului sunt direct proportionale cu volumul de memorie video si cu performantele tehnice ale placii video.

In timpul executiei programelor, ori de cate ori apare necesitatea unei modificari a imaginii de pe ecran, fie si numai pentru afisarea unei litere noi, procesorul determina - prin calcule specifice - ce puncte trebuie modificate pe ecran, si efectueaza modificarile adecvate in memoria video. Placa video reface imaginea de pe ecran cu o frecventa fixa (numita si refresh rate - 'frecventa de reimprospatare'), care poate varia de la o placa la alta intre 50 Hz si 90 Hz sau mai mult. Unele placi video performante preiau o parte din sarcina procesorului, de a determina modificarile necesare pe ecran in anumite situatii, ceea ce permite procesorului sa se ocupe de alte sarcini. Totusi, performantele unei placi video nu pot fi exploatate decat folosind si un monitor corespunzator. Unele placi video mai performante dispun si de module care permit trimiterea imaginii catre televizoare sau alte dispozitive video.

In concluzie, placa video este vitala pentru afisarea imaginii pe monitor, iar calitatea ei este foarte importanta daca folositi computerul pentru aplicatii grafice, video, multimedia, animatie, jocuri si tot ce inseamna operarea intensiva cu imagini.

2.2. MONITORUL

2.2.1 GENERALITATI

Monitorul este dispozitivul pe care se pot vedea rezultatele executiei programelor. El contine un ecran realizat intr-o tehnologie de televiziune digitala de inalta performanta, iar pe ecran se afiseaza imagini alcatuite dintr-o retea fina de puncte de culoare rosie, verde si albastra (sistemul RGB). Memoria video contine permanent informatiile care determina starea fiecarui punct (daca este aprins sau stins si la ce intensitate luminoasa), iar placa video le transmite cu o frecventa mare catre monitor, care prezinta imaginea pe ecran.



Monitoarele se deosebesc dupa tipul de afisare a imaginilor in monitoare cu tub catodic si monitoare cu afisare prin cristale lichide. Dimensiunea diagonalei ecranului este masurata in inch (15 inch, 17 inch, 19 inch, etc.)

2.2.2. Monitoare CRT

Monitoarele cu tub catodic (Cathode Ray Tube - CRT) au drept componenta principala un tub de sticla (vidat de aer) de forma piramidala, unde baza piramidei este reprezentata de ecranul monitorului. In varful 'piramidei' (la interior) se afla un dispozitiv numit tun de electroni care emite permanent un fascicul de electroni. Acest fascicul este dirijat si focalizat de un dispozitiv special si el ajunge in final intr-o portiune a suprafatei interne a bazei 'piramidei' interactionand cu un strat de fosfor care va emite lumina. Cu ajutorul acestei lumini (care poate avea diferite intensitati) se formeaza imaginea pe care o vedem noi pe ecran. Fasciculul de electroni trebuie sa se miste in permanenta pe suprafata de fosfor pentru ca ecranul sa isi pastreze luminozitatea. Din aceasta cauza, se spune ca fasciculul de electroni baleiaza ('matura') ecranul si in consecinta imaginea de pe ecran se 'reimprospateaza' periodic.

2.2.3. Monitoare LCD

Monitoarele cu afisaj prin cristale lichide (Liquid Crystal Display - LCD) folosesc interactiunea dintre curentul electric si moleculele de cristale lichide pentru a produce imaginea.

Aceste monitoare au insa dezavantajul ca uneori reimprospatarea imaginii are o latenta sesizabila si de aceea nu sunt recomandate de obicei pentru jocurile pe calculator. Monitoarele LCD au cateva avantaje fata de cele CRT si anume : calitatea imaginii este mult mai buna decat cea furnizata de monitoarele CRT, sunt extrem de subtiri (plate) fiind ideale pentru birourile companiilor si au un consum de energie extrem de redus (ca urmare nici nu degaja caldura). Ele au insa si dezavantaje cum este faptul ca imaginea nu mai este vizibila daca ne deplasam in lateral cu un anumit unghi fata de centrul ecranului. De asemenea, monitoarele LCD sunt mai fragile decat monitoarele CRT. Marele lor dezavantaj este insa pretul, ele fiind de obicei de cel putin doua ori mai scumpe decat monitoarele CRT.

Capitolul 3

FILM SI ANIMATIE

Filmele video si animatiile sunt doua medii asemanatoare, care in ciuda diferentelor minore se contopesc intr-unul singur. Ele au la baza aceeasi tehnologii: redarea cadrelor asemanatoare la o rata ridicata pentru a creea iluzia miscarii. Filmele si animatia sunt deseori insotite de sunet, pentru a parea mai reale. Rata de cadre (frames) folosita cel mai des in multimedia este 25-30 fps (frames per second). Cu cat numarul de cadre pe secunda este mai mare cu atat calitatea filmului creste, dar si resursele necesare redarii filmului trebui sa fie mai puternice.

Diferenta dintre filme video si animatie specificata mai sus nu este mare: filmele sunt provenite din realitate si sunt inregistrate cu ajutorul camerelor video digitale, in timp ce animatiile sunt create cu ajutorul unor aplicatii software specilizate (3D MAX, Fractal Design Poser, Lightwave, Cinema 4D XL, RayDream Studio etc.) sau sunt rezultatul muncii manuale, cu creionul si hartia (in cazul desenelor animate mai vechi). Anumite secvente din filmele noi sunt rezultatul prelucrarii computerizate a imaginilor inregistrate in realitate.

Utilizatorii computerelor si ai multimediei prefera de obicei filmele si animatiile ca medii de transmitere a informatiilor pentru ca ele stimuleaza simultan, in timp real, atat vazul cat si auzul, fiind foarte usor de perceput. Acesta este motivul pentru care articolelor importante din enciclopediile noi le sunt adaugate, pe langa text, poze si sunete animatii sau filme.

Filmele necesita un spatiu de stocare enorm, motiv pentru care cercetatorii au incercat sa realizeze formate de comprimare a acestora. Astfel au luat nastere primele formate care reduceau o mare parte din marimea animatiei prin eliminarea informatiei nefolositoare, dar odata cu acesta si calitatea ei, cum ar fi MPEG si DAT. Aparitia DVD-urilor a determinat realizarea unui format de o calitate mai ridicata, numit MPEG 2. Ultima metoda de comprimare a informatiei audio/video este numita MPEG 4. Desi raportul dintre calitate si marime al filmelor salvate in acest format din urma este optim, el nu a avut parte de o promovare spectaculoasa. Se asteapta in curand aparitia ultimului format de compresie: MPEG 7.

3.1. CAMERE VIDEO DIGITALE

De cand revolutia digitala si-a pus amprenta asupra industriei camerelor video, in urma cu cativa ani, camerele de format MiniDV si Digital8 au crescut in popularitate. Si formatul MicroMV este destul de popular.
Doi factori au contat
in rapida crestere in popularitate a acestor formate digitale: tehnologia si caracteristicile s-au imbunatatit in continuu, in acelasi timp camerele video au devenit tot mai convenabile din punct de vedere al pretului. In timp ce MiniDV si Digital8 sunt ambele foarte versatile, fiecare isi datoreaza popularitatea unui alt motiv. Sa incepem cu similaritatile. Ambele, MiniDV si Digital8, pot oferi o calitate a imaginii extraordinara - cel putin de doua ori mai buna decat VHS si 8mm, si aproape la fel de buna ca si DVD. In plus, deoarece ambele formate sunt digitale, atat MiniDV cat si Digital8, va permit sa copiati filmele pe calculator pentru a fi editate.

De ce calitatea digitala este mai buna?

Pana in prezent, caseta video - care este un sistem analog - permitea inregistrarea imaginilor si sunetului ca semnale electrice cu variatie continua. Inregistrarile analogice au un dezavantaj major: interferenta si timpul pot afecta semnalele electrice inregistrate pe caseta. Probabil ati observat acest lucru ruland casete mai vechi. Inregistrarile digitale nu au aceste variatii de semnal pe care le au inregistrarile analogice si sunt imune la majoritatea problemelor de semnal aparute la sursele analogice.

Conectarea cu calculatorul

O optiune ce ii va interesa pe multi utilizatori este posibilitatea de a conecta camera video digitala la un calculator pentru a putea copia imagini digitale sau filme digitale pe calculator, iar de aici pe e-mail si pe Internet. Datorita faptului ca aceste camere video digitale se pot conecta la un calculator, trebuie sa vedeti daca in pachetul de baza al camerei exista si softul necesar de editare, sau daca acesta trebuie cumparat separat. De asemenea, asigurati-va sa aveti toate accesoriile necesare. Daca aveti un PC, puteti conecta camere video compatibile prin portul digital Firewire (IEEE1394) pentru un transfer rapid (400 Mbps).

Componentele unei camere video digitale

Lentilele: Aceasta este componenta camerei video care capteaza lumina si focalizeaza. Lentila trebuie sa capteze destula lumina pentru a inregistra o imagine buna si sa focalizeze in mod adecvat.

Dispozitiv de captare (pickup device): Lumina este focalizata din lentile in dispozitivul de captare. La toate camerele video de astazi, acest dispozitiv realizeaza conversia luminii in semnale electrice. Aceste semnale sunt transmise catre video recorder.

Video Recorder: Dupa ce se realizeaza conversia luminii in semnale electrice. Aceste semnale sunt tratate ca orice semnale video de catre Video Recorder care le inregistreaza pe caseta video. Acesta este aproape identic cu un aparat video VCR, exceptand faptul ca nu contine un tuner TV sau un cronometru.

Microfon: Toate camerele video au un microfon care inregistreaza sunetul si il sincronizeaza cu inregistrarea video.

Playback Video: In afara de functia de inregistrare, fiecare camera video are o functie de playback video, aceasta va permite sa vizualizati informatiile inregistrate printr-un ocular, pe un televizor, sau sa fie copiate pe un aparat video VCR. Aceasta functie va permite sa derulati inregistrarea. Toate camerele video vin cu cabluri sau adaptoare ce va permit sa le conectati direct la televizor pentru playback.

Bateria: Fiecare camera video este alimentata de o baterie. Din moment ce camerele video sunt folosite in locuri unde nu exista acces la prize de alimentare, ele trebuie sa functioneze pe baza de baterii. Bateriile camerelor video sunt reincarcabile, in mod normal putand fi utilizate de-a lungul mai multor ani (la utilizare normala), inainte de a fi nevoie sa fie inlocuite. Orice camera video are in dotare si un adaptor AC. Atunci cand aveti acces la surse de curent nu sunteti obligat sa folositi baterii pentru a filma.

Camere cu ecran LCD

Majoritatea camerelor video au ecrane plate LCD ( Liquid Cristal Display) in loc de ecrane CRT (Cathode Ray Tube).

. Avantajul este ca puteti aparea in inregistrare intrucat puteti vizualiza ce se inregistreaza rotind in unghiul dorit ecranul LCD. Daca tineti camera la nivelul solului si urmariti ecranul LCD va puteti plimba si simultan inregistra imagini. In multime puteti tine camera deasupra capului, puteti roti ecranul in pozitia dorita si puteti urmari ce se inregistreaza - lucru imposibil la o camera cu un ocular obisnuit. In plus, puteti revedea inregistrarile imediat pe ecranul LCD pentru a sti daca a iesit bine filmul.

3.2. TUNERE TV

Pentru cei mai multi utilizatori de calculatoare care doar isi doresc un televizor si pentru care diagonala acestuia are o importanta secundara, achizitionarea unui aparat propriu-zis devine un nonsens.

Este indiscutabil mai convenabila cumpararea unei placi TV al carei pret in general nu depaseste 70-80 USD si care ofera si o serie de avantaje fata de televizoarele obisnuite. O placa de tuner TV nu poate fi completa daca nu permite si captura programelor urmarite in orice format video dorit, atat timp cat dispui de codecul necesar cat si de puterea hardware necesara codarii.

In cazul in care veti folosi codarea 'default' MPEG2, va trebui sa aveti pregatit spatiul liber suficient pe hard disk (aproximativ 1,5 GB pentru o ora de film pentru o rezolutie de 320x240 si in jur de 4Gb pentru o rezolutie de 720x576). Folosind optiunile de configurare ale TV/FM se poate limita captura de film la o anumita dimensiune in MB sau in secunde.

Chiar daca 99% dintre cei care cumpara aceasta placa o fac pentru tuner-ul TV, functiile de tuner FM ale acesteia sunt si ele demne de mentionat. Functiile de inregistrare se regasesc si in cazul tuner-ului FM, melodiile putand fi salvate in format WAV, MP3 sau WMA.

Filmul constituie o uriasa cantitate de date chiar si pentru un computer. Cel putin 10 secunde de imagini video, necomprimate, de pe televizor, cer 300 MB de spatiu de stocare care insumeaza cel putin 200 de floppy-disk-uri, de exemplu. De aceea este bine sa ai la indemana un codec bun cand vrei sa creezi o imagine video care sa se potriveasca cu un CD-ROM sau sa fie afisata pe Internet. Codecul trebuie sa iti asigure o codare in timp real a semnalului TV, adica sa fie capabil sa prelucreze ,de exemplu, 25 cadre pe secunda in cazul semnalului PAL (standardul european de codare a semnalului TV).

Pentru a vizualiza programele TV, este suficient un calculator ce ruleaza la 300 Mhz si are un minim de 32Mb RAM. Pentru a putea folosi insa un TV tunner pentru captura, calculatorul tau trebuie sa aiba un spatiu de stocare destul de mare si putere de procesare, cel putin 128 MB de memorie RAM, un procesor de 600 de MHz si 2 GB spatiu pe hard disk.

3.3. VIDEOPROIECTORUL



Pe perete sau pe panza, imaginea generata de un proiector poate face ca prezentarea dumneavoastra sa fie mult mai atragatoare, mai interactiva si cu un impact mai puternic asupra auditoriului. Ori cel mai important fapt in cadrul unei prezentari este sa il faceti pe cel care asculta sa va inteleaga.

Videoproiectorul poate fi insotit si de telecomanda. Aceasta prezinta diferite butoane, majoritatea fiind iluminate din spate, pentru o mai buna vizibilitate in spatiile intunecoase. Tot din telecomanda pot fi controlate si functiile mouse-ului (cu pointing stick), in acest mod conectarea realizandu-se tip USB. Cablul USB trebuie insa sa il achizitionati separat pentru ca nu este livrat in pachet. Meniul este in 12 limbi, nu si in romana, usor insa de utilizat. Echipamentul soseste cu o multime de cabluri si adaptoare. Pretul unui acest dispozitiv difera in functie de model si calitate, se poate preta si la utilizatorii de acasa, chiar daca pe piata exista in acest moment si modele ceva mai ieftine, modele ce pot satisface nevoile acestor tipuri de utilizatori.

Capitolul 4

DISPOZITIVE DE STOCARE

4.1. HARD DISK-UL

 Hard disk-ul (sau hard drive-ul) este principala componenta de stocare non-volatila a datelor intr-un sistem. Compus din elemente electronice si mecanice, hard disk-ul stocheaza datele pe suport magnetic in mod non-volatil, in conditii normale. Principalii sai parametri sunt viteza de accesare si transfer a datelor si capacitatea. Alegerea unui hard-disk depinde mult de tipul de aplicatii care vor rula predominant pe acel sistem (de exemplu, un PC pe care se vor face capturi de material video, va necesita un hard-disk in primul rand de capacitate mare, in timp ce un server de fisiere va avea nevoie de hard disk-uri rapide - de obicei sub forma unei solutii RAID

De retinut si ca hard disk-ul ramane si azi una dintre cele mai lente componente ale sistemului, operatiile de cautare/citire/scriere efectuate la nivelul hard disk-ului fiind mult mai lente decat in cazul memoriei RAM. Interfata de lucru a hard disk-ului poate fi IDE SATA sau in cazul hard disk-urilor externe, USB

Atunci cand achizitionati un hard-disk, trebuie sa vizati, in primul rand, o garantie cat mai lunga. Fara indoiala, capacitatea este factorul definitoriu pentru un hard disk obisnuit - cu totii ne dorim un hard disk cat mai mare. Conteaza foarte mult si viteza globala de lucru a acelui hard disk, data de viteza de acces si de rata de transfer. Daca aveti nevoie de o viteza sporita pentru hard disk sau de o mai mare siguranta a datelor folositi o matrice RAID, eventual pe o placa de baza cu controller RAID incorporate.

4.2. UNITATI OPTICE

Unitatile optice variaza foarte mult in functie de sisteme. Majoritatea producatorilor tind sa ofere informatii legate numai de tipul de unitate optica aflata in componenta sistemului.

Tipuri de unitati optice

Multiplicare CD/DVDExista doua tipuri de medii optice de stocare folosite de calculatoare in prezent: Compact Disc (CD) si Digital Versatile Disc (DVD)

Compact discurile pentru stocare de date deriveaza din compact discurile audio. Exista doua variante, cele de 650 MB si cele de 700 MB. Pot contine date, audio, sau ambele pe acelasi disc. Majoritatea programelor software pentru calculatoare sunt distribuite pe CD-uri. DVD a derivat din formatul compact digital video. DVD este in principal folosit pentru stocarea de date in format video, si nu pentru distributia de software.

Cititoarele de DVD sunt de asemenea compatibile si cu formatul CD.
Mediile optice pot fi read-only (ROM) - adica pot fi doar citite - sau inscriptibile (desemnate cu R, RW sau RAM). Mediile read-only permit numai citirea datelor de pe disc, ele nu mai pot fi rescrise. Mediile inscriptibile pot fi scrise cu date, muzica sau fisiere video.

CD writer-ele sunt standardizate si sunt compatibile cu aproape toate echipamentele existente pe piata. La DVD writer-e exista in prezent o problema legata de formatele care pot fi suportate de unitate. In prezent pe piata exista formate DVD R DVD R DVD RW si DVD RW Principalul dezavantaj este ca nici un format nu este suportat de toate DVD player ele de pe piata. Exista pe piata si unitati combo Acestea sunt CD writer-e care pot citi si medii DVD (figura de mai sus).

Cresterea vitezelor de transfer

Toate unitatile optice sunt caracterizate de un multiplu care reprezinta viteza maxima cu care poate opera unitatea in comparatie cu standardul original CD sau DVD. Aceasta viteza maxima nu este mentinuta pe toata durata citirii mediului optic. Pentru ca totul sa fie si mai complicat, unele unitati optice au mentionate viteze multiple.

Cum putem sti la ce se refera fiecare?

Unitatile read-only sau ROM pot fi caracterizate de doua viteze. Pentru o unitate CD-ROM in general se specifica o singura viteza- viteza maxima de citire. Uneori se mai specifica si o a doua viteza- viteza de citire a unui CD audio la conversia datelor de pe acesta in format digital MP3. Unitatile DVD-ROM au specificate doua sau trei viteze in mod normal. Prima viteza este viteza maxima de citire a datelor de pe DVD, a doua viteza este viteza maxima de citire a datelor de pe CD. La fel ca la unele CD-ROM-uri, uneori mai este specificata si o treia viteza, cea de citire a unui CD audio la conversia datelor de pe acesta in format digital.
Unitatile optice de scriere au specificate si mai multe viteze. De obicei, CD writer-ele au specificate trei viteze. Prima este viteza maxima la scrierea pe medii optice CD-R (medii ce pot fi scrise o singura data). A doua viteza este cea maxima la scrierea pe medii optice CD-RW (medii ce pot fi rescrise). Dar viteza maxima de scriere va fi limitata de viteza maxima pe care o suporta mediul optic. Ultima viteza este cea maxima de citire a unui CD. DVD writer-ele mai au inca o viteza in plus specificata fata de CD writer-e, aceasta este viteza de scriere a unui mediu DVD.
Care unitate optica este cea mai buna alegere?

Mai jos este un tabel in care sunt listate tipurile de aplicatii utilizate pe un sistem si unitatile optice recomandate.

Tipuri de aplicatii

Tip unitate optica

Viteze minime

Procesare text
Navigare Internet
Muzica digitala
Jocuri
Filme pe DVD
Oricare de mai sus

Editare video digital

CD-ROM
CD-ROM
CD-writer
CD-writer
DVD-ROM
CD- writer /DVD Combo

DVD writer

24x
24x
24x/10x/24x
40x/12x/40x
4x/24x
24x/10x/24x/4x



Orice

4.3. MEMORIA FLASH

Memoria flash este o tehnologie considerata revolutionara la aparitia sa avand ca noutate cateva proprietati care clasau acest tip de memorie printer cele maicautate. Proprietatile erau legate de viteza cu care stoca informatiile, spatiul disponibil stocarii de informatii si usurinta cu care se lucreaza cu acest tip de memorie. Memoria flash este incorporata sau folosita in diferite dispozitive. Cel mai utilizat dispozitiv este Memory Stick-ul sau USB Flash, deoarece sunt folosite pentru stocarea de date pe si de pe calculator, acesta fiind mai nou intalnit oriunde si oricand. Ofera un timp de acces pentru citirea datelor foarte rapid si o mai buna rezistenta la socurile cinetice decat hard disk-urile. Aceste trasaturi explica popularitatea memoriei flash pentru aplicatii ca de exemplu stocarea pe dispozitive baterie-putere. Memoria flash este o forma de memorie non-volatila pentru calculator care poate sa fie stearsa electric si reprogramata.

O alta ispita a memoriei flash este faptul ca este aproape indistructibila de un mediu fizic obisnuit fiind in stare sa reziste la presiuni intense si la apa fierbinte.

Capitolul 5

CONCLUZIE

Cu cat mediile de transmitere a informatiilor sunt mai complexe si mai interesante pretentiile asupra componentelor hardware sunt mai ridicate.

Cele mai putin pretentioase medii sunt si cele mai banale, textul si imaginea. Ele pot fi vizionate fara probleme prea mari pe un computer foarte vechi, 386 sau 486 (cu anumite retineri cu privire la calitatea imaginii).

Sunetele si filmele sunt putin mai pretentioase. Necesita un procesor Pentium 166 MHz MMX, 32 MB RAM, o placa de sunet si un CD-ROM 24x.

Daca doriti anumite facilitati, cum ar fi jocurile cu grafica foarte avansata, va trebui sa investiti ceva bani intr-un accelerator grafic destul de puternic. Cele mai cunoscute sunt Vodoo 3 (2000 si 3000). Exista multe altele, mai mult sau mai putin puternice, alegerea trebuie facuta doar in functie de cerintele dumneavoastra.

Un alt set de facilitati interesante sunt reprezentate de captura video. Puteti alege un tunner TV, care permite directionarea semnalului din cablu direct in computer, cu o multime de facilitati incluse (gasirea automata a posturilor, telecomanda). In caz ca doriti sa inregistrati propriile filme, o mini-camera de filmat digitala, care poate fi folosit pentru capturarea filmelor sau o fotografiilor digitale este ideala.

In concluzie, ceea ce nu se putea o data face fara calculator, acum se face cu mare usurinta daca se imbina profesionalismul clasic cu tehnica contemporana

BIBLIOGRAFIE

Informatica, Tudor Sorin, Editura LS Infomat, Bucuresti 2002

Bazele Informaticii, Marius Daniel Mares, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti 2000

Informatica Generala, Tr. Surcel, Gh. Sofronie, C. Baron, Editura  Teora

Manual pentru clasa a IX-a de informatica, Mega Bucuresti 2000. Editura LS INFOMAT.

PC pas cu pas, Cerchez Emanuela, Serban Marinel, Editura Polirom

Tehnologia informatiei, Editura All, Bucuresti 2000

-referat.clopotel.ro/referate-Informatica-20.html  -www.x-referate.ro/c-referat-dispozitive-media.html

CUPRINS

ARGUMENT..1

Capitolul 1- Sunet si muzica..2

Placa de sunet.. 3

Boxele.. 4

Casti audio. 5

Microfonul 6

Capitolul 2- Imagine si text. 7 Placa video.7 2.2. Monitorul. 9 2.2.1. Generalitati.. 9 2.2.2. CRT.  9 2.2.3. LCD.  9

Capitolul 3- Film si animatie.11

Camere video digitale12

Tunnere Tv..14

Videoproiectorul15

Capitolul 4- Dispozitive de stocare16

Hard disk-ul  16

Unitati optice.  17

Memoria flash………………………………………….………..……….  18

Capitolul5-CONCLUZIE.20

BIBLIOGRAFIE21








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




Sumatoarele paralele pe principiul selectarii prin transport a sumei
ARBORI BINARI DE CAUTARE
Tipul de date abstract sir
Clasificarea informatiei
Sistem informational si sistem informatic
CICLUL DE VIATA A SISTEMULUI INFORMATIONAL
Sinteza unui dispozitiv secvential de inmultire a numerelor binare reprezentate in complement de doi prin procedura James Robertson
Raport de Cercetare - Promovarea aplicatiilor de vedere artificiala




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu