Documente oficiale de confirmare - mosii, danii - in care femeile sunt ,,subiecte" ale acestor tranzactii

Documente oficiale de confirmare - mosii, danii - in care femeile sunt ,,subiecte" ale acestor tranzactii

Acestea sunt probabil cele mai numeroase documente. Reglementarea statutului proprietatii funciare, mai ales atunci cand este vorba de o femeie, apare ca fiind una dintre principalele preocupari in societatea secolelor XIV-XVII. Acest fapt este lesne de inteles daca se are in vedere importanta pe care proprietatea funciara a avut-o in evul mediu dar si in epocile urmatoare. Dupa cum au subliniat medievistii straini, dar si cei romani, in epoca medievala pamantul reprezenta sursa principala a puterii. Proprietatea funciara constituia in fapt baza intregii societati: "Pamantul este sursa puterii, originea averii, cadrul vietii: el constituie sursa prestigiului si semnul prosperitatii pentru sapte oameni din zece pe malurile marii latine, pentru opt din noua in Franta sau in Germania, pentru toti sau aproape toti, mai la nord sau la est"[1]. Tocmai de aceea este explicabil de ce numarul documentelor de acest fel este, dupa cum am afirmat deja, impresionant. Redam aici cateva dintre actele din aceasta categorie. Documentul din 3 octombrie 1324 prin care regele Carol Robert daruieste 2 mosii Elisabetei, fiica lui Ioan  ; documentul din 1 august 1331 prin care capitul din Alba-Iulia adeverea ca Nicolae din Frata a daruit fiicelor sale a IV-a parte din mosia respectiva  ; cel din 9 ianuarie 1487 prin care Stefan cel Mare intareste lui Dragota si surorilor sale o mosie  ; documentul din 10-20 iulie prin care Radu Paisie intareste jupanitei Marga, ginerelui si sotiei acestuia mai multe mosii  si lista ar putea continua. Documentele de aceasta factura ne ofera informatii deosebit de importante referitoare la conditiile in care femeile puteau participa la mosteniri sau la danii si deci aprofundarea analizei poate sa aduca intregiri in ceea ce priveste problema dreptului femeilor de stapanire asupra pamantului. Ele sunt totodata un indiciu pentru dinamica sociala in care au fost angrenate femeile, o dovada a rolului activ pe care femeile l-au jucat in societate. Totodata analiza lor ne permite clarificarea problemei drepturilor de mostenire pe care femeile din Tara Romaneasca, Moldova si Transilvania le-au detinut precum si a conditiilor in care ele puteau participa la mostenire.