Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice
Acasa » scoala » Istorie
Institutii, mecanisme si politici de rezolvare a conflictelor in perioada interbelica

Institutii, mecanisme si politici de rezolvare a conflictelor in perioada interbelica


Institutii, mecanisme si politici de rezolvare a conflictelor in perioada interbelica

Organizarea lumii interbelice Desi la Conferinta de pace de la Paris au participat delegatii din 27 de state, hotararile acesteia au fost adoptate in urma intelegerilor dintre reprezentantii celor patru mari puteri invingatoare, Georges Clemenceau (Franta), David Lloyd George (Marea Britanie), Woodrow Wilson (S.UA.) si Vittorio Orlando (Italia). in cadrul conferintei, s-au semnat tratatele de pace cu statele invinse, prin care s-au fixat noile frontiere, tinand cont de dreptul popoarelor la autodeterminare S-a mai hotarat crearea unui organism international menit sa apere pacea, Societatea Natiunilor, cu sediul la Geneva (Elvetia). In Conferinta de la Lausanne (1923), puterile invingatoare au semnat un nou tratat de pace cu Republica Turcia, stat succesor Imperiului Otoman, si au fost reglementate problema stramtorilor Bosfor si Dardanele si cea a teritoriilor din Orientul Apropiat

Din pacate, in anii urmatori, S.U.A. au adoptat o politica izolationista, respingand ratificarea tratatelor de pace si participarea ca membru al Societatii Natiunilor. Prin Conferinta internationala de la Washington s-au reglementat problemele Extremului Orient si raportul fortelor navale dintre state. Marile puteri isi luau angajamentul de a respecta suvera­nitatea, independenta si inviolabilitatea frontierelor Chinei, dar fiecare va actiona pentru a-si intari influenta in regiune.

2. Evolutia lumii interbelice. incercari de destindere a situatiei internationale. in perioada interbelica s-au incheiat tratate bilaterale intre state, ca acelea dintre Franta si unele tari est-europene, si au fost constituite aliante regionale, precum Mica intelegere (la care au participat Romania, Iugoslavia, Cehoslovacia) si intelegerea Balcanica (alcatuita din Romania, Iugoslavia, Grecia si Turcia). Astfel, se urmarea apararea statu-quo-ului teritorial si a pacii stabilite la Paris in anii 1919-1920. Deoarece cheia stabilitatii internationale o constituiau relatiile franco-germane, la confe­rinta desfasurata la Locarno (1925) s-au incheiat acorduri prin care Germania garanta inviolabilitatea frontierelor sale cu Belgia si cu Franta Franta si S.UA. au propus, la Paris, prin Pactul Briand-Kellogg, eliminarea razboiului din relatiile internationale Docu­mentul va fi semnat apoi de 63 de state (intre care Germania, Italia, Japonia, Polonia, Romania etc), dar nu va avea consecinte practice. in 1934, U.R.S.S. a devenit membra a Societatii Natiunilor. in anii '30 ai secolului al XX-lea, statele revizioniste au distrus climatul de incredere, in anul 1931, Japonia a atacat China. Dupa venirea lui Adolf Hitler la putere in Germania, Conferinta pentru dezarmare de la Geneva (1932-1935), organizata de Societatea Natiunilor, a esuat. Germania si Japonia s-au retras din Societatea Natiunilor in 193 Hitler a reintrodus serviciul militar obligatoriu in 1935, a ocupat zona demilitarizata renana in 1936 si, prin alianta cu Italia si Japonia, a constituit, in 1936-1937, Axa Roma-Berlin-Tokyo. in 1935-1936, Italia a atacat si a ocupat Etiopia. Anul 1938 a evidentiat esecul politicii Societatii Natiunilor hi fata statelor agresoare: Germania a ocupat Austria, realizand Anschluss-x, iar Franta si Marea Britanic au incurajat actiunile ei agresive. Ducand o politica de conciliere fata de Germania, si sperand, prin aceasta, sa poata mentine pacea pe con­tinent, cele doua puteri eropene au acceptat, la Conferinta de la Munchen (1938), ca Hitler sa obtina anexarea regiunii sudete a Cehoslovaciei.







Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.