Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice
Acasa » scoala » literatura romana
Cultura și literatura romana in secolul XVI

Cultura și literatura romana in secolul XVI


Cultura și literatura romana in secolul XVI

- limba slavona, alaturi de limba latina și limba greaca, au reprezentat limbile de cultura și de cult din Evul Mediu Romanesc

- limba slavona a fost introdusa mai intai in cancelariile domnești, iar apoi in biserici

- cele mai vechi marturii scrise in limba slavona sunt Inscripția din anul 943, din localitatea Mircea Voda și Inscripțiile de la Murfatlar, din prima jumatate a sec. XI

- limba latina a fost introdusa in Transilvania in sec. XI, extinzandu-se apoi in Moldova și in Țara Romaneasca in sec. XIII

- in ceea ce privește limba romana, aceasta a inceput sa fie utilizata, in scris, incepand cu ultimele decenii ale sec. XV

- primul text scris care s-a pastrat : Scrisoarea lui Neacșu din Campulung - 1521

- in aceasta perioada au mai fost folosite ca limbi diplomatice și de cultura : limbile polona, germana, italiana, greaca și rusa



- primele scrieri religioase in limba slavona :

  • Cateva imnuri și mai multe scrisori cu caracter religios, aparținand calugarului Nicodin, care este copistul celui mai vechi manuscris in limba slavona din țarile romane : Tetraevanghelul (1404-1405)
  • Tot in aceeași perioada, calugarul Filotei compune mai multe imnuri religioase, intitulate Pripeale
  • Cel mai important carturar religios de la inceputul sec XV este Grigore Țamblac, care in perioada 1401-1404, s-a stabilit la Suceava, unde a rostit cateva predici, care s-au pastrat intr-un manuscris slavon. Țamblac a scris in 1402 un text cu caracter istoric și hagiografic, intitulat Mucenicia sfantului Ioan cel Nou, care conține in partea sa finala și o succinta cronica a Moldovei
  • Trebuie sa observam de asemenea ca in limba slavona au fost scrise și unele lucrari cu caracter istoric, precum Letopisețul de cand s-a inceput Țara Moldovei, cronica scrisa la curtea lui Ștefan cel Mare, cronica ce a fost continuata și de catre urmașii lui Ștefan
  • Tot in aceasta perioada apar cronici precum : Povestirea pe scurt despre domnii Moldovei și Cronica moldo-polona
  • Cel mai important text in limba slavona : Invațaturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Theodosie = o adevarata enciclopedie moral-politica, pedogogica, filosofica, redactata in ultimii ani ai domniei sale. Structura operei : in prima parte - mai multe extrase din V.T. și N.T. ; in a doua parte - 13 capitole, texte cu caracter moral și religios. Caracter confesiv, renascentist, umanist. Codul moral promovat aici se bazeaza pe credința creștina. Importante sunt in partea a doua, un discurs funebru, sub forma unei scrisori, capitolele despre relațiile domnitori - supuși, despre judecați etc. Ideea susținuta de autor este ca spiritul de dreptate este cel care trebuie sa-l calauzeasca pe domnitor, iar alegerea domnitorului trebuie sa se faca in funcție de meritele personale.
  • In Moldova, istoriografia in limba slavona este ilustrata de 3 cronici : Cronica Moldovei, inceputa de Macarie și continuata apoi de calugarii Eftimie și Azarie.

- pot fi consemnate și alte scrieri cu caracter diplomatic și istoric, cum ar fi : Scrisoarea lui Ștefan cel Mare catre principii straini (1475) - in limba italiana, Memoriul lui Vlad Țepeș catre Matei Corvin - in limba latina

- in aceasta perioada exista diferite orientari :

  • Orientarea scriitorilor umaniști și renascentiști, care și-au desfașurat activitatea in Europa Centrala/Occidentala. In cadrul acestei orientari se remarca activitatea lui Nicolaus Olahus, autorul lucrarii Hungaria (1536), in care acesta realizeaza și o descriere a provinciilor romanești. In aceasta lucrare demonstreaza, pe baza unor argumente, originea latina a limbii romane și unitatea limbii și a poporului roman
  • O orientare legata de mișcarea religioasa a reformei și consta in trecerea treptata la limba romana, ca limba a culturii și cultului religios

- o alta figura - Despot Voda (Ioan Iacob Heraclide) - care a inițiat la Cotnari o școala in limba latina - Schola latina, la care au fost invitați sa predea carturari importanți a acestei epoci, din Europa

Inceputurile scrisului in limba romana

- unii cercetatori susțin ca apariția scrisului in limba romana se datoreaza unor factori interni, ca urmare a unui stadiu de dezvoltare a societații romanești

- alți cercetatori considera ca in apariția scrisului in limba romana, un rol important l-au avut factorii externi, respectiv influențele mișcarii religioase reformatoare a lui Ian Hus (sec. XV) și influențele luteranismului (sec. XVI)

- chiar daca in secolele XIV - XV limba oficiala de cult, administrativa in țarile romane, era limba slavona, se poate presupune ca și inainte de 1521 s-a scris in limba romana, din necesitați comerciale sau particulare

- de pilda, in 1485, este menționat juramantul omagial al lui Ștefan cel Mare de la Colomeea, juramant care ar fi fost tradus in limba latina din limba romana

- apariția scrisului in limba romana poate fi explicata prin anumite cauze interne, cum ar fi : dezvoltarea economiei de marfuri, dezvoltarea boierimii, decaderea culturii slavone etc.

- in schimb, pt activitatea de traducere a carților religioase din slavona in romana, un rol important l-au avut factorii externi : mișcarea husita și luteranismul

- din sec. XVI provin apoape 200 de texte literare și neliterare, scrise in limba romana, dovada faptului ca limba romana patrunsese in cele mai diverse domenii de activitate : administrativ, politic etc

- inainte de textele tiparite de diaconul Coresi, exista info despre cateva tiparituri in limba romana : Evanghelia și Apostolul (1532), Catehismul luteran (1544) și Evangheliarul slavo-roman (Sibiu)

- textele rotacizante : sunt numite astfel pt ca in cadrul lor se obs fenomenul fonetic al rotacismului (in cuvintele de origine latina, consoana intervocalica n, se transforma in r ; ex : lumina - lumira)

- mai sunt numite și texte maramureșene, datorita faptului ca au fost scrise in Maramureș

- sunt traduceri ramase in manuscris ale unor scrieri religioase : Codicele voronețian, Psaltirea voronețiana, Psaltirea Hurmuzachi, Psaltirea scheiana

- au fost traduse in limba romana datorita influențelor husitismului, luteranismului și calvinismului - mișcari religioase reformatoare care afirmau ideea oficierii serviciului divin in limba poporului

- o serie de cercetatori considera ca aceste traduceri se datoreaza unor cauze interne, adica necesitații instruirii preoților

- primul text scris in limba romana : Scrisoarea lui Neacșu din Campulung catre judele Brașovului Hans Benkner (1521), care face parte din seria celor 120 de scrisori cu caracter neliterar din sec. XVI, scrise in limba romana

- aceasta scrisoare a fost descoperita in arhivele orașului Brașov

- publicata in 1909, de Nicolae Iorga

- dateaza din 29/30 iunie 1521

- in aceasta scrisoare, Neacșu il inștiințeaza pe primarul Brașovului despre pregatirile turcilor pt atacarea Transilvaniei

- are atat o valoare documentara, cat și una literara

- chiar daca in textul scrisorii se mai pastreaza cateva formule de adresare, incheiere in limba slavona, precum și cateva cuvinte de legatura, totuși scrisoarea este redactata intr-o limba romana clara, curata, expresiva, apropiata de limba romana vorbita azi

- lexicul scrisorii : predominant latin

- structura sintactica și morfologica, forma ingrijita, clara de exprimare, indica anumite calitați ale limbii romane, care se vor dezvolta in secolul urmator, dupa cum indica și o experiența a scrisului in limba romana

Importanța tipariturilor lui Coresi

- alaturi de Neagoe Basarab, diaconul Coresi ne apare ca una din personalitațile importante ale culturii romane din sec. XVI

- cele mai multe dintre tipariturile lui Coresi, demonstreaza ca acesta a fost un adevarat intemeietor al culturii și literaturii romane vechi

- tipariturile in limba romana cele mai vechi, apar la Sibiu

- tipograful Filip Moldoveanu tiparește la Sibiu un Catehism luteran (1544) și un Evangheliar (1546-1554)

- activitatea sa este continuata la Brașov de Coresi

- Coresi tiparește un Catehism luteran in limba romana (1559), dupa care va tipari : Evangheliarul (1561), Apostolul (1563), Evangheliarul comentat / Cazania (1564-1581), Molitvenicul (1564), Liturghierul (1570), Psaltirea (1570), Pravila (1570-1580)

- activitatea tipografica a lui Coresi va fi continuata de fiul sau, Șerban Coresi, care va tipari Palia de la Oraștie

- in prefața de la Catehism, Coresi iși justifica activitatea sa de tipograf, considerand ca finalitatea acestei activitați este aceea de a oferi carți pe ințelesul tuturor romanilor

- in activitatea tipografica, Coresi a folosit textele rotacizante, dar aceste texte au fost revizuite, inlocuindu-se unele forme fonetice și lexicale regionale formele lexicale din N-Munteniei și S-E Trans

- prin acest efort de inlaturarea a regionalismelor și a elementelor dialectale, Coresi a facut ca tipariturile sale sa fie ințelese de un cerc mai mare de citittori și sa constituie fundamentul pe care s-a dezvoltat limba romana literara

- fața de limba textelor rotacizante, limba tipariturilor lui Coresi e mai puțin arhaica și se va impune ca limba romana literara

- elementele de progres lingvistic : lipsa rotacismului, utilizarea unor forme morfologice mai simple, limitarea restransa a frazei slavone

- preocuparea lui Coresi pt perfecționarea limbii romane

- Coresi avea conștiința ca se adreseaza tuturor romanilor, iar vocabularul textelor sale este bogat, expresiv, clar

- in prefețele tipariturilor sale,Coresi exprima cateva idei relevante referitoare la forma limbii romane, astfel incat aceste tiparituri pot fi considerate drept fundamentul limbii romane literare





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.