Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice




Acasa » referate » management
REFERAT MANAGEMENT - “Analiza Bugetului Comunei Floresti - CLUJ'

REFERAT MANAGEMENT - “Analiza Bugetului Comunei Floresti - CLUJ'




UNIVERSITATEA „BOGDAN VODA” DIN CLUJ- NAPOCA

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE 

SPECIALIZAREA: MANAGEMENT

REFERAT

Analiza Bugetului Comunei Floresti „




1. INTRODUCERE. PREZENTARE GENERALA A COMUNEI

Comuna Floresti este asezata la poarta de vest a municipiului Cluj-Napoca, pe drumul european E 60 si are in componenta trei sate: Floresti, centru de comuna, Luna de Sus si Tauti.

Se invecineaza la est cu municipiul Cluj-Napoca, la vest cu comuna Gilau, la sud cu comunele Savadisla si Ciurila iar la nord cu comuna Baciu si se intinde pe o suprafata de teren de 7145 ha.

Satul Floresti este atestat documentar din anul 1272, dar urme ale locuitorilor in zona sunt puse in evidenta in paleolitic, neolitic, epoca bleizului, a fierului sau prefeudala (fragmente ceramice sau monede descoperite pe teritoriul comunei urmare a cercetarilor intreprinse in perioada anilor 1930-1980) . Pana in anul 1924, in documentele vremii apare sub numele de Fenesul Sasesc (fosta colonie de sasi) iar dupa 1924 cu numele de Floresti.

Luna de Sus (fosta Lona Saseasca) este atestata documentar in anul 1298 iar satul Tauti este atestat documentar in 1341 .

Accesul in satele Luna de Sus si Tauti se face pe drumurile judetene DJ 106 M, respectiv DJ 107 L.

Comuna este strabatuta de cursul Somesului Mic, a Vaii Lonei si de alte trei paraie: paraul Sanaslaului, paraul Bosorului si paraul Garboului, care constituie si hotarul administrativ cu municipiul Cluj-Napoca.

Sub aspect geomorfologic, comuna prezinta doua unitati principale de relief: zona de ses, de-a lungul culoarului depresionar al Somesului Mic si zona deluroasa, cu altitudini de 500-600 metri, alcatuita geologic in cea mai mare parte din calcare grosiere, tufuri vulcanice si marne.

Clima este integrata in clima temperata a tarii, cu caracteristici specifice locale (temperatura medie anuala +80C, in general mai scazuta fata de bazinul Transilvaniei, datorita culoarului Somesului Mic).

Flora si fauna sunt specifice regiunilor de deal-munte: ierburi multicolore, paduri de stejar, carpen, tei, paltini, aluni, pini, in paduri misunand specii de iepuri, viezuri, lupi, vulpi, caprioare.

De-a lungul vremii, populatia s-a ocupat indeosebi cu cultivarea pamantului (soluri brune de padure in proportie de 70%) si cu cresterea animalelor, mica industrie (ateliere mestesugaresti) aparand in zona la sfarsitul secolului al nouasprezecelea: 1896, uzina de apa pentru alimentarea cu apa potabila a Clujului, fabrica de caramida, spirtarie, mori

Între anii 1947-1949 au fost electrificate satele Floresti si Luna de Sus, electrificarea satului Tauti incheindu-se in 1963.

O dezvoltare deosebita a cunoscut comuna indeosebi din anii 1990 incoace, cand, urmare a evenimentelor din 1989, prin liberalizare, s-a creat posibilitatea infiintarii societatilor comerciale private.

Apropierea de municipiul Cluj-Napoca, infrastructura existenta in zona si deschiderea autoritatilor locale, au constituit „puncte de atractie” pentru numerosi investitori. Astfel, in prezent sunt inregistrate in comuna peste doua sute douazeci de societati comerciale, mici, mijlocii sau mari, contributia financiara a acestora la bugetul local permitand dezvoltarea in continuare a retelelor de drumuri, de alimentare cu apa si canalizare, de alimentare cu gaze naturale.

În prezent, centrul de comuna are realizate retele de alimentare cu utilitati in procent de nouazeci de unitati (gaze naturale, apa potabila, canalizare, telefonie), satul Luna de Sus este racordat in intregime la alimentarea cu apa potabila, gaze naturale si telefonie, iar satul Tauti este racordat in intregime la reteaua de gaze naturale. Sunt in curs de realizare lucrari de extindere a retelei de canalizare in Floresti si in Luna de Sus si de infiintare a retelei de alimentare cu apa potabila in satul Tauti, lucrari suportate in intregime de la bugetul local.

Extinderea limitelor intravilanului in cele trei localitati in ultimii ani a creat posibilitatea aparitiei a noi constructii de locuit sau ateliere, in afara vetrei vechi a satului. Parte din lucrarile de extindere a retelelor utilitare in aceste zone sunt suportate si de cei direct interesati.

Învatamantul si cultele in comuna sunt reprezentate prin cele cinci cladiri ale scolii generale (trei in Floresti si cate una in Luna de Sus si Tauti), trei cladiri care adapostesc gradinitele de stat (doua in Floresti si una in Luna de Sus), respectiv cele cinci biserici ortodoxe, doua romano-catolice si una greco-catolica din comuna. Cultele neo-protestante sunt si ele reprezentate prin cinci biserici (doua in constructie).

În ideea accesarii de fonduri europene (preaderare, aderare) pe programe in curs sau viitoare, au fost pregatite sau sunt in curs de pregatire diverse proiecte tehnice pentru lucrari de alimentare cu apa potabila, canalizare, extindere si asfaltare de drumuri.

Populatia in comuna, in numar de 7850 de locuitori, conform datelor ultimului recensamant, reprezentata de romani, maghiari si tigani (rromi), a reprezentat si reprezinta un model de convietuire frateasca.

Modul de dezvoltare locala din punct de vedere economic, cultural sau administrativ, bogatia si varietatea tezaurului cultural popular lasat mostenire, precum si exemplul de convietuire intre oamenii de diferite religii sau nationalitati, fac ca Florestiul, alaturi de celelalte doua sate componente ale comunei, sa se numere printre localitatile specifice istoriei poporului roman din Transilvania.

2. ANALIZA SWOT

Analiza SWOT este un instrument utilizat in analizarea si organizarea activitatilor de cercetare in general, care permite fixarea catorva reguli in cadrul procesului de analiza si in activitatea de cercetare. Metoda de lucru ofera ajutor pentru a face distinctie intre tinte, probleme, solutii si strategii.

De regula, ea presupune o discutie intre persoanele implicate intr-o activitate anume, pentru pregatirea bazei comune de lucru si are ca scop identificarea punctelor tari si a punctelor slabe, a oportunitatilor si a amenintarilor. Procesul decizional ar trebui sa fie de asa natura incat sa prevada construirea pe punctele tari, sa elimine punctele slabe, sa exploateze oportunitatile si sa indeparteze amenintarile.

În cadrul procesului bugetar, pentru o comunitate locala, se considera ca analiza ar trebui extinsa si asupra starii economice a zonei, pentru ca aceasta este direct implicata atat in realizarea veniturilor bugetare cat si a programarii cheltuielilor.

Astfel, ca puncte tari pentru procesul bugetar al comunei, analizat pentru perioada de dupa anul 2005, se pot aminti:

-bugetul local nu este dependent de bugetul judetean sau national, pentru o functionare optima a serviciilor administratiei locale;

-exista o buna comunicare intre autoritatile publice locale si autoritatile publice judetene, astfel ca proiectele de dezvoltare locala se integreaza in randul proiectelor de dezvoltare regionala;

-sistemul de control al procesului bugetar, atat cel intern cat si cel extern este bine pus la punct si nu s-au semnalat cazuri de incalcare a legislatiei in domeniu;

-gradul de autonomie locala, care depinde in mare masura de producerea veniturilor realizate pe plan local in raport cu alte surse ale bugetelor locale, este unul deosebit de ridicat;

-cotele defalcate de la bugetul judetului pentru echilibrarea bugetului local s-au acordat intotdeauna la timp si nu au fost alocate pe criteriu politic;

-apropierea comunei de municipiu resedinta de judet constituie un avantaj, atat pentru operatiunile financiar bancare cat si pentru posibilitatea comunicarii rapide cu alte zone (transporturi feroviare,aeriene);

- sistem national si international de telecomunicatii foarte bine dezvoltat;

-infrastructura in transporturi bine dezvoltata (drum european, drumuri judetene bine intretinute): infrastructura retelelor utilitare (apa, canalizare, gaze naturale, telefonie) bine puse la punct, ceea ce constituie puncte de atractie pentru investitori si contribuie implicit la cresterea veniturilor locale;

-forta de munca locala calificata, sau care se poate califica usor si rapid, avand in vedere posibilitatile oferite de sistemul de invatamant din municipiu (scoli profesionale, postliceale, cursuri de calificare si policalificare organizate de intreprinderi sau institutii specializate);

-servicii bancare si financiare bine dezvoltate, atat pe plan local cat mai ales in Cluj-Napoca;

-recunoasterea importantei problemelor legate de mediu si acordarea importantei cuvenite normelor de mediu la infiintarea de noi societati comerciale.

Oportunitati. Daca punctele tari si punctele slabe se pot considera ca fiind concepte statice, bazate pe parametrii descriptivi ai unei cercetari, intr-o perioada determinata de timp, oportunitatile si amenintarile au in vedere viitorul, si se refera la alegerile pe care le au de facut persoanele implicate in procesul de planificare. În ceea ce priveste comuna, ca oportunitati legate direct sau indirect de procesul bugetar, putem aminti:

-extinderea limitelor terenurilor intravilane in comuna si dezvoltarea retelelor de drumuri si de utilitati;

-stimulentele acordate societatilor comerciale, atat din partea statului (angajare de personal cu salarii subventionate) cat si din partea locala (planuri de urbanism facute pe cheltuiala primariei, tot concursul in obtinerea actelor de proprietate pentru realizarea tranzactiilor imobiliare);

-posibilitatea de a dispune de fonduri de preaderare sau aderare;

-mediu favorabil pentru aplicarea inovatiilor sau inventiilor;

-cresterea economica constanta a zonei;

-existenta unei rate locale a somajului in limitele normale, cu posibilitatea angajarii fortei de munca locale;

-cresterea nivelului de calitate al politicilor publice locale;

-participarea la proiecte specifice mediului inconjurator: protectia calitatii apei, solului, aerului, colectarea, depozitarea si prelucrarea deseurilor menajere.

Ca puncte slabe, avem:

-comunicarea autoritatilor locale cu cetatenii in materie de elaborare a bugetului a fost foarte slaba neanregistrandu-se pana in prezent cereri pentru dezbateri publice in vederea elaborarii proiectului de buget, sau contestatii, dupa aprobarea lui;

-nu au fost stabilite reguli clare pentru implementarea descentralizarii si fondurile alocate nu au acoperit intotdeauna nevoile: de asemenea, prin diverse norme sau dispozitii (ex: echipamente pentru combaterea gripei aviare) nu a existat o corelare intre sumele estimate si sumele solicitate pentru achizitionarea materialelor;

-dupa descentralizarea noilor servicii nu au fost intreprinse masuri de evaluare sau monitorizare, pentru a se constata daca lucrurile functioneaza normal sau daca este necesara asistenta tehnica in managementul noilor servicii descentralizate;

-nivel ridicat de munca informala, inregistrat la unele societati comerciale indeosebi la cele care se ocupa de cresterea si abatorizarea pasarilor de curte (scad veniturile – cote defalcate din impozitele pe salarii);

-extinderea societatilor comerciale o ia inaintea dezvoltarii retelelor de transport si alimentare cu utilitati in anumite zone ale comunei: se impune rezolvarea infrastructurii locale din fonduri proprii ale societatilor, aceasta ducand la o oarecare scadere a „atractivitatii” pentru investitori, ceea ce poate insemna mai putine venituri locale;

-un interes scazut manifestat de unii manageri in organizarea si dezvoltarea sectoarelor de activitate avand ca rezultat scaderea fortei de munca angajata efectiv in productie (venituri mai mici la bugetul local);

-o degradare a activitatii scolare datorita indeosebi alocarii prin bugetul local a sumelor pentru invatamant (salarii, investitii, reparatii) mai mici decat cele solicitate.

Ca amenintari,in cadrul analizei SWOT , enumeram:

-raspandirea ilegalitatii si cresterea evaziunii fiscale prin neanregistrarea fortei de munca “ la negru”;

-ineficienta administrativa in ceea ce inseamna mai ales combaterea evaziunii fiscale;

-migratia fortei de munca in afara tarii (personal calificat in diverse meserii sau cu studii superioare) ducand in oarecare masura la scaderea veniturilor la bugetul local. Cu unele exceptii, migratia fortei de munca aduce totusi si castiguri la bugetul local, prin investitiile pe care le fac cei plecati dupa reantoarcerea in comuna: case de locuit sau mici afaceri;

-lipsa de corelatie intre legislatia nationala de mediu si legislatia europeana: pericolul unui dezastru ecologic, daca activitatea administratiei locale nu se intensifica in acest domeniu si nu se aloca fonduri suficiente pentru protectia mediului.

3. ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR BUGETULUI LOCAL ÎN PERIOADA  ANILOR 2005 - 2009

În ultima perioada de timp, rolul bugetului de stat si politica bugetara au fost reconsiderate, urmarindu-se degrevarea bugetului de cea mai mare parte a cheltuielilor pentru activitati economice acestea trecand in seama agentilor economici si a autoritatilor locale.

Pentru a realiza o analiza a veniturilor si cheltuielilor bugetare la nivelul comunei Floresti, in perioada 2005-2009 si a trage concluzii asupra dinamicii bugetului local, evidentiind cauzele care au condus la cresterea sau diminuarea lor, voi prezenta in cele ce urmeaza o situatie comparativa a veniturilor si cheltuielilor, tabelara, pentru perioada amintita prezentand cele doua capitole ale bugetului, asa cum au fost evidentiate in contul de executie a bugetului local pentru fiecare an in parte din perioada amintita.

Avem, astfel, pentru capitolul de venituri ale bugetului local :

Contul de executie al bugetului local la 31 decembrie 2005 - venituri

Tabelul 7

Nr.

crt.

Denumire indicator

Cod

Prevederi

initiale

[mii lei]

Prevederi

definitive

[mii lei]

Incasari realizate

[mii lei]

Procent

realizare

Venituri total

Venituri proprii

Venituri curente

Venituri fiscale

Impozite directe

Impozite si taxe de la populatie

Impozit pe cladiri de la persoane fizice (PF)

Taxa asupra mijloacelor de transport PF

Impozit pe teren  de la PF

Alte impozite si taxe de la populatie

Taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat

Impozit pe cladiri si terenuri de la persoane juridice

Impozit pe cladiri PJ

Impozit pe teren PJ

Alte impozite directe

Taxa mijloace de transport detinute de PJ

Alte incasari din impozite directe

Impozite indirecte

Venituri nefiscale

Venituri din capital

Prelevari din bugetul de stat

Sume defalcate din TVA pentru bugetele locale

Cote si sume defalcate din impozitul pe venit

Subventii  (de la bugetul de stat )

Contul de executie al bugetului local la 31 decembrie 2006 - venituri

Tabelul 7.2

Nr.

crt.

Denumire indicator

Cod

Prevederi

initiale

[mii lei]

Prevederi

definitive

[mii lei]

Incasari realizate

[mii lei]

Procent

realizare

Venituri total

Venituri proprii

6.069.635

6.214.635

5.954.087

Venituri curente

5.899.635

6.004.635

5.895.667

Venituri fiscale

5.185.000

5.285.000

4.012.904

Impozite directe

5.170.000

5.270.000

4.901.536

Impozite si taxe de la populatie

1.100.000

748.771

Impozit pe cladiri de la persoane fizice (PF)

600.000

600.000

423.598

Taxa asupra mijloacelor de transport PF

200.000

200.000

132.286

Impozit pe teren  de la PF

100.000

100.000

68.295

Alte impozite si taxe de la populatie

200.000

200.000

124.592

Taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat

120.000

120.000

84.728

Impozit pe cladiri si terenuri de la persoane juridice(PJ)

3.800.000

3.800.000

3.832.698

Impozit pe cladiri PJ

3.700.000

3.700.000

3.766.524

Impozit pe teren PJ

100.000

100.000

66.174

Alte impozite directe

150.000

250.000

235.339

Taxa mijloace de transport detinute de PJ

100.000

200.000

185.968

Alte incasari din impozite directe

50.000

50.000

49.371

Impozite indirecte

15.000

15.000

11.368

Venituri nefiscale

714.635

719.635

982.763

Venituri din capital

20.000

60.000

58.420

Prelevari din bugetul de stat

Sume defalcate din TVA pentru bugetele locale

5.052.083

5.647.338

5.634.326

Cote si sume defalcate din impozitul pe venit

9.608.886

Subventii (de la bugetul de stat)

-

-

-

Contul de executie al bugetului local la 31 decembrie 2007 - venituri Tabelul 7.3

Nr.

crt.

Denumire indicator

Cod

Prevederi

initiale

[mii lei]

Prevederi

Definitive

[mii lei]

Încasari realizate

[mii lei]

Procent

Realizare

Venituri total

Venituri proprii

6.866.000

9.540.000

9.554.767

Venituri curente

6.516.000

9.190.000

9.530.115

Venituri fiscale

5.846.000

7.980.000

8.254.895

Impozite directe

5.580.000

6.530.000

6.665.608

Impozite si taxe de la populatie

1.300.000

1.350.000

1.339.985

Impozit pe cladiri de la persoane fizice (PF)

650.000

700.000

705.040

Taxa asupra mijloacelor de transport PF

300.000

300.000

276.991

Impozit pe teren de la PF

300.000

300.000

328.416

Alte impozite si taxe de la populatie

50.000

50.000

29.538

Taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat

130.000

130.000

18.093

Impozit pe cladiri si terenuri de la persoane juridice

3.800.000

4.700.000

5.211.936

Impozit pe cladiri PJ

3.700.000

4.500.000

4.938.120

Impozit pe teren PJ

100.000

200.000

273.816

Alte impozite directe

350.000

350.000

95.594

Taxa mijloace de transport detinute de PJ

300.000

300.000

77.512

Alte incasari din impozite directe

50.000

50.000

18.082

Impozite indirecte

266.000

1.450.000

1.589.287

Venituri nefiscale

670.000

1.210.000

1.275.220

Venituri din capital

50.000

50.000

24.652

Prelevari din bugetul de stat

Sume defalcate din TVA pentru bugetele locale

6.602.247

6.389.354

6.689.354

Cote si sume defalcate din impozitul pe venit

Subventii (de la bugetul de stat)

-

-

-

Contul de executie al bugetului local la 31 decembrie 2008 - venituri

Tabelul 7.4

Nr.

crt.

Denumire indicator

Cod

Prevederi

initiale

[mii lei]

Prevederi

definitive

[mii lei]

Încasari realizate

[mii lei]

Procent

realizare

Venituri total

Venituri proprii

Venituri curente

Venituri fiscale

Impozite directe

Impozite si taxe de la populatie

Impozit pe cladiri de la persoane fizice (PF)

800.000

800.000

712.590

Taxa asupra mijloacelor de transport PF

350.000

350.000

315.701

Impozit pe teren de la PF

400.000

400.000

303.743

Alte impozite si taxe de la populatie

50.000

50.000

1.658

Taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat

20.000

20.000

-

Impozit pe cladiri si terenuri de la persoane juridice (PJ)

Impozit pe cladiri PJ

Impozit pe teren PJ

500.000

500.000

368.311

Alte impozite directe

250.000

350.000

214.061

Taxa mijloace de transport detinute de PJ

200.000

300.000

209.700

Alte incasari din impozite directe

50.000

50.000

4.361

Impozite indirecte

Venituri nefiscale

695.000

998.000

1.054.792

Venituri din capital

20.000

20.000

546

Prelevari din bugetul de stat

Sume defalcate din TVA pentru bugetele locale

Cote si sume defalcate din impozitul pe venit

Subventii(de la bugetul de stat

-

200.000

200.000

Contul de executie al bugetului local la 31 decembrie 2009 - venituri

Tabelul 7.5

Nr.

crt.

Denumire indicator

Cod

Prevederi

initiale

[mii lei]

Prevederi

definitive

[mii lei]

Încasari realizate

[mii lei]

Procent

realizare

Venituri total

Venituri proprii

Venituri curente

Venituri fiscale

Impozite directe

6.360.000

7.967.730

Impozite si taxe de la populatie

1.550.000

1.493.990

Impozit pe cladiri de la persoane fizice (PF)

800.000

800.000

774.510

Taxa asupra mijloacelor de transport PF

350.000

350.000

351.070

Impozit pe teren  de la PF

400.000

400.000

368.410

Alte impozite si taxe de la populatie

-

-

-

Taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat

-

-

-

Impozit pe cladiri si terenuri de la persoane juridice(PJ)

Impozit pe cladiri PJ

Impozit pe teren PJ

500.000

500.000

335.150

Alte impozite directe

310.000

320.000

185.340

Taxa mijloace de transport detinute de PJ

300.000

300.000

143.090

Alte incasari din impozite directe

10.000

20.000

42.250

Impozite indirecte

Venituri nefiscale

Venituri din capital

-

-

30.050

Prelevari din bugetul de stat

Sume defalcate din TVA pentru bugetele locale

Cote si sume defalcate din impozitul pe venit

Subventii (de la bugetul de stat)

-

-

-

Primaria Floresti Situatii financiare-Contul de executie al bugetului local 2009-anexe.

Prevederile bugetului local pe anul 2010 - venituri

Tabelul 7.6

Nr.

crt.

Denumire indicator

Cod

Prevederi

initiale

[mii lei]

Venituri total

Venituri proprii

Venituri curente

Impozit pe profit,venit,castiguri

2322.87

Cote si sume defalcate din impozitul pe venit

2088.87

Cote defalcate din impozitul pe venit

234.00

Impozite si taxe pe proprietate

868.00

Impozit pe cladiri

560.00

Impozit pe teren

90.00

Taxe judiciare de timbru

210.00

Alte impozite si taxe pe proprietate

8.00

Impozite si taxe pe bunuri si servicii

2102.83

Venituri net fiscale

141.00

Primaria Floresti-Buget local detaliat pe venituri si cheltuieli pe anul 2010-anexe.

Pentru capitolul de cheltuieli, avem, dupa cum urmeaza:

Contul de executie al bugetului local la 31 decembrie 2005 - cheltuieli

Tabelul 7.7 

Nr.

crt.

Denumire indicator

Cod

Prevederi

initiale

[mii lei]

Prevederi

definitive

[mii lei]

Incasari

realizate

[mii lei]

Procent

realizare

[mii lei]

Cheltuieli total

Autoritati publice

2.909.128

3.151.000

2.207.271

Cheltuieli social-culturale

8.946.536

9.783.679

Învatamant

6.661.536

8.220.283

7.366.742

Cultura, religie, sport

1.335.000

1.914.000

1.499.175

Asistenta sociala, alocatii, ajutoare

950.000

1.070.000

917.762

Servicii si dezvoltare publica si locuinte

2.972.011

1.988.146

Actiuni economice

700.000

600.000

570.022

Alte actiuni

250.000

4.930

2.739

Transferuri

517.776

517.776

517.776

Excedent

-

-

-

Deficit

-

-

9.003

Contul de executie al bugetului local la 31 decembrie 2006 - cheltuieli

Tabelul 7.8

Nr.

crt.

Denumire indicator

Cod

Prevederi

initiale

[mii lei]

Prevederi

definitive

[mii lei]

Incasari

realizate

[mii lei]

Procent

realizare

Cheltuieli total

Autoritati publice

2.445.000

3.300.000

3.081.167

Cheltuieli social-culturale

Învatamant

7.842.064

8.538.100

7.195.103

Cultura, religie, sport

895.000

1.075.000

1.034,831

Asistenta sociala, alocatii, ajutoare

2.820.000

4.596.316

3.950.956

Servicii si dezvoltare publica si locuinte

4.000.000

5.850.000

5.127.410

Actiuni economice

1.200.000

1.500.000

1.248.550

Alte actiuni

550.000

550.000

130.407

Transferuri

829.440

829.440

829.440

Excedent

-

-

302.694

Deficit

-

-

-

Contul de executie al bugetului local la 31 decembrie 2007 – cheltuieli

Tabelul 7.9

Nr.

crt.

Denumire indicator

Cod

Prevederi

initiale

[mii lei]

Prevederi

definitive

[mii lei]

Incasari

realizate

[mii lei]

Procent

realizare

Cheltuieli total

Autoritati publice

4.920.000

5.055.000

3.664.441

Cheltuieli social-culturale

Învatamant

8.069.905

Cultura, religie, sport

1.767.200

2.457.200

2.334.165

Asistenta sociala, alocatii, ajutoare

4.050.000

5.067.168

4.802.181

Servicii si dezvoltare publica si locuinte

3.610.000

9.434.000

7.398.215

Actiuni economice

1.500.000

1.150.000

897.067

Alte actiuni

825.000

325.000

310.748

Transferuri

1.309.873

1.174.307

1.174.307

Excedent

-

-

1.935.095

Deficit

-

-

-

Contul de executie al bugetului local la 31 decembrie 2008 - cheltuieli

Tabelul 7.10

Nr.

crt.

Denumire indicator

Cod

Prevederi

initiale

[mii lei]

Prevederi

definitive

[mii lei]

Incasari

realizate

[mii lei]

Procent

realizare

Cheltuieli total

Autoritati publice

5.161.000

5.938.000

4.600.385

Cheltuieli social-culturale



Învatamant

Cultura, religie, sport

1.858.500

2.035.200

1.895.303

Asistenta sociala, alocatii, ajutoare

6.075.000

6.420.000

6.002.387

Servicii si dezvoltare publica si locuinte

9.180.339

9.805.339

6.327.315

Actiuni economice

3.050.000

3.050.000

1.755.739

Alte actiuni

870.000

1.157.525

735.154

Transferuri

595.811

598.286

598.286

Excedent

-

-

1.376.922

-

Deficit

-

-

-

-

Contul de executie al bugetului local la 31 decembrie 2009 – cheltuieli

Tabelul 7.11

Nr.

crt.

Denumire indicator

Cod

Prevederi

initiale

[mii lei]

Prevederi

definitive

[mii lei]

Incasari

realizate

[mii lei]

Procent

realizare

Cheltuieli total

Autoritati publice

6.300.000

7.570.000

5.432.260

Cheltuieli social-culturale

Învatamant

Cultura, religie, sport

1.647.600

4.372.500

3.189.640

Asistenta sociala, alocatii, ajutoare

6.300.000

7.270.000

6.576.490

Servicii si dezvoltare publica si locuinte

9.399.680

Actiuni economice

4.000.000

6.000.000

5.984.400

Alte actiuni

700.000

699.900

267.360

Transferuri

721.920

735.100

735.040

Excedent

-

-

4.243.920

Deficit

-

-

-

Prevederile bugetului local pe anul 2010 – cheltuieli

Tabelul 7.12

Nr.

crt.

Denumire indicator

Cod

Prevederi

initiale

[mii lei]

Total cheltuieli

49.02

5436.20

Transferuri intre unitati ale administratiei publice

51.01

77.50

Alte transferuri

55.01

179.00

Asistenta sociala

57.02

501.80

Burse

59.01

10.00

Active nefinanciare

71.01

855.00

Servicii publice generale

50.02.

1219.50

Active nefinanciare

71.02

195.00

Servicii publice generale

54.02

138.00

Cheltuieli social-culturale

64.02

3256.70

Servicii si dezvoltare publica

69.02

840.00

Transporturi

84.02.

120.00

Din interpretarea valorilor trecute in tabelele veniturilor bugetare pentru anii 2005-2009, rezulta o medie de realizare a lor de 85,34 %, rezultata din valori procentuale anuale crescatoare, cu exceptia anului 2009, ceea ce in aparenta cel putin denota o preocupare constanta a administratiei locale pentru incasarea veniturilor.

Pe capitole si subcapitole se pot trage urmatoarele conclurii:

-impozitele si taxele de la populatie (constructii, teren, mijloace auto) au fost incasate in procente de 88,16 %, dar procentele anuale nu respecta o regula de crestere sau scadere (procente in salturi), cel mai scazut procent fiind inregistrat in anul 2005, pentru toate categoriile de venituri de la populatie. Procentele ridicate din anul 2008 se explica nu numai prin disciplinarea contribuabililor ci si printr-o efervescenta a realizarii de locuinte si a tranzactiilor imobiliare (constructii si teren), inregistrate de organele locale de impunere;

-impozitele si taxele inregistrate si colectate de la persoanele juridice (cladiri si teren) inregistreaza o medie de 105,29 unitati procentuale, valorile mai mici si in scadere fiind inregistrate in anii 2009. Media de peste 100 % denota faptul ca evaluarile initiale ale veniturilor au fost depasite de realitate, prin numarul mare de societati comerciale inregistrate indeosebi in anii 2005 si 2008, pe de o parte, iar pe de alta parte, politica administratiei locale de a pastra valori de impunere constante de la an la an si situate la mijlocul intervalului legal de impunere, a dat rezultate pozitive. Diminuarea procentului de incasare in anii 2008 si 2009 se explica si prin intrarea in lichidare a cinci dintre societatile comerciale inregistrate cu scor mediu de impunere inspre mic, proces de regula cu perioada lunga si nesigura de incasare a datoriilor;

-sumele defalcate din taxa pe valoarea adaugata pentru bugetele locale, distribuite pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de descentralizarea unor servicii, cum ar fi de exemplu invatamantul preuniversitar si gradinitele, au fost realizate in procent de 99,02 %, ceea ce explica nu numai grija organelor judetene pentru sustinerea si dezvoltarea invatamantului, dar si colaborarea buna intre administratia judeteana si cea locala;

-cotele si sumele defalcate din impozitul pe venit (16 % la dispozitia consiliului judetean pentru echilibrarea bugetelor localitatilor) au fost realizate in procent de 74,02 %, ceea ce indica si dificultatile organelor judetene de incasare a acestor venituri si de ce nu, legislatia, putin ingaduitoare.

În tabelul 7.13 sunt trecute procentele pe care le ocupa in fiecare an veniturile proprii fata de veniturile totale, precum si cresterea anuala in procente a veniturilor totale raportate la anul 2005 (prevederi definitive).

Tabelul 7.13

Indicator

An 2005

An 2006

An2007

An 2008

An 2009

Venituri proprii Vp

[ mii lei ]

Venituri totale Vt

[ mii lei ]

Raport Vp/Vt

[ % ]

Procent venituri proprii [ % ]

Procent venituri totale [ % ]

Se remarca din tabel o crestere aproape de trei ori si jumatate a veniturilor totale previzionate in 2009 fata de 2005 (dinamica accentuata a cresterii bunastarii locale “potolita” insa de procentul de incasare – media 88,16 %). În acelati timp se demarca spectaculos pentru ultimii doi ani procentul veniturilor proprii raportate la veniturile totale, explicat prin cresterea la 47 % a cotei defalcate din impozitul pe venit.

În ceea ce priveste analiza cheltuielilor, prin comparatie cu cea a veniturilor, se poate spune ca:

-media aritmetica a cheltuielilor totale pentru perioada 2005-2009 este dee 82,70 %, firesc mai mica decat media veniturilor, diferenta explicand si suma de 4.243.920.000 lei, reprezentand excedentul bugetar inregistrat in anul 2009. Apreciez insa ca diferenta dintre cele doua medii semnifica si o mai slaba preocupare a administratiei pentru derularea programelor propuse pentru fiecare an bugetar, dar si avantajul financiar adus de eliberarea autorizatiei de construire pentru un obiectiv economic important (9.200.000.000 lei pentru anul 2009);

-media realizarii cheltuielilor pentru autoritati publice (77,02 % cu un procent realist inregistrat in anul 2005) indica grija autoritatilor pentru asigurarea salariilor

-media de 87,77 % inregistrata pentru cheltuielile social culturale, nu spune prea mult luata in ansamblu, dar cheltuielile defalcate pe subcapitole sunt totusi mai reprezentative: invatamant, echivalenta cu media generala; sanatate - fara cheltuieli; cultura - sub medie; culte religioase - putin peste medie; ajutoare sociale - mult peste medie; asistenti personali si asistenta sociala - echivalenta cu media. Rezulta de aici ca prevederile legii protectiei sociale sunt respectate atat de administratia judeteana cat si de cea locala, dar cred ca acordarea ajutoarelor sociale se face, legal, cu prea multa usurinta;

-cele 72,70 % unitati procentuale reprezentand media serviciilor dezvoltarii publice si locuintelor, mai mica decat media generala a veniturilor, indica nu numai faptul ca nu se poate cheltui mai mult decat se incaseaza, dar, asa cum am afirmat la media cheltuielilor totale, programele de dezvoltare locala trebuie urmarite cu mai multa grija

-acelasi lucru il denota si media de 55,31 % aferenta altor actiuni: se acorda prea putina atentie protectiei civile, dar se incarca cheltuielile la subcapitolul “alte cheltuieli”, lucru explicabil doar prin faptul ca o serie de cheltuieli ale administratiilor comunale, neevidentiate in mod explicit, sunt necesare.

O dinamica a cheltuielilor este prezentata in tabelul nr. 7.14, similar tabelului cu dinamica veniturilor (cheltuieli definitive).

Tabelul 7.14

Indicator

An 2005

An 2006

An 2007

An 2008

An 2009

Cheltuieli totale Ct

[ mii lei ]

18.450.000

Autoritati publice Ap [ mii lei ]

3.151.000

Servicii si dezvoltare

publica Sp [ mii lei ]

2.972.011

RaportAp/Ct 

% ]

17,07

Raport Sp/Ct

[ % ]

13,10

Procent cheltuieli totale [ % ]

100,00

Din interpretarea datelor din tabel se remarca o tendinta usoara de scadere a cheltuielilor autoritatilor publice, raportata la cresterea cheltuielilor totale si in acelasi timp o crestere mai usoara a cheltuielilor pentru servicii si dezvoltare publica, raportata la aceleasi cheltuieli totale.

Firesc, cresterea cheltuielilor previzionate urmeaza acelasi raport cu cresterea veniturilor previzionate (principiul universalitatii bugetare).

Ca regula generala desprinsa din analiza de mai sus rezulta ca modul de intocmire a bugetelor locale pentru perioada studiata este cel dat de metoda evaluarii directe care asa cum s-a aratat, presupune evaluarea in parte, atat a surselor de venituri, cat si a cheltuielilor estimate.

Deoarece contul de executie pentru bugetul local pentru anul 2010 nu este incheiat (an bugetar in curs), analiza nu poate fi completa ca si in cazul anilor anteriori, dar regula de intocmire este cea descrisa mai sus. Se observa deci ca atat veniturile, cat si cheltuielile urmeaza aproximativ aceeasi tendinta cu cele ale anilor anteriori.

4. FUNDAMENTAREA CHELTUIELILOR BUGETULUI ANULUI 2010

Conform celor prezentate in capitolele anterioare ale lucrarii, fundamentarea cheltuielilor pentru bugetul anului 2010, folosind metode moderne de fundamentare (Buget Baza Zero, Bugetele de Performanta si Bugetul pe Programe si Performante) se poate face plecand de la realizarile bugetelor anilor anteriori si defalcand cheltuielile bugetare pe capitole, metoda aleasa pentru fiecare capitol de cheltuieli aplicandu-se functie de datele anterioare si de posibilitate cuantificarii rezultatelor (efecte sociale,materiale). Precizez doar ca in momentul de fata, necunoscandu-se veniturile anului 2010, fundamentarea cheltuielilor va avea un caracter aproximativ care se va putea corecta la elaborarea efectiva a bugetului anului 2010.

Ordinea de prezentare a capitolelor in partea de fundamentare este aleasa in functie de metoda de lucru folosita, urmand ca o centralizare a rezultatelor sa fie prezentata la sfarsitul calculelor.

1. ÎNVATAMÂNT-capitolul 65, subcapitol 02

Primul capitol pentru care voi folosi metoda Buget Baza Zero (ZBB) este cel al invatamantului (cap.65, subcapitolul 02 din clasificarea bugetara).

Solicitarile celor doua scoli generale (invatamant gimnazial) si ale celor trei gradanite sunt centralizate si prezentate mai jos:

mii lei

-cheltuieli totale

-cheltuieli de personal

-salarii,sporuri,contributii,etc.

-bunuri si servicii

-bunuri si servicii

165,77

-furnituri de birou

-materiale pentru curatenie

-incalzit, iluminat

-apa, canal, salubritate

-transport profesori

-posta, telecomunicatii, radio-tv, internet

-materiale si prestari servicii

-alte bunuri si servicii de intretinere

-reparatii curente

-obiecte de inventar

-deplasari, detasari

3,50

-alte cheltuieli cu bunuri

58,00

-alte cheltuieli (burse)

11,00

-cheltuieli de capital (mobilier, aparatura, birotica, active corporale)

Se observa ca solicitarile scolilor pentru anul 2010 reprezinta in general o crestere cu pana la 10 % a articolelor bugetare din anul 2009, cu axceptia cheltuielilor de personal (crestere cu 5 % ) si a reparatiilor curente (crestere cu 57 %).

Pentru alocarea efectiva a sumelor de bani s-a tinut cont de procentul de realizare a cheltuielilor in anii 2005-2009 (aprox. 92 %) si de faptul ca prin intrarea in functiune a corpului nou de scoala, prin dezafectarea celor doua scoli vechi, cheltuielile pentru intretinere se pot reduce (centrala termica cu randament crescut fata de sobele de teracota din scolile vechi). De asemenea, activitatea de intretinere a gradinitelor de catre o organizatie nonguvernamentala, inceputa in 2009 cu sanse reale de continuare in 2010 conduce la degrevarea cheltuielilor specifice alocate pentru invatamant de la bugetul propriu al comunei.

Cheltuielile de capital au fost diminuate, avand in vedere ca mobilierul pentru scoala noua a fost achizitionat in cursul anului 2009.

Alocarea pentru cheltuielile de personal s-a facut la nivelul solicitat, deoarece acest tip de cheltuieli este finantat prin transfer special din bugetul statului si le acopera integral.

Ca atare, proiectul de buget si nota de fundamentare privind cheltuielile finantate pentru invatamant din bugetul local, pentru anul 2010, sunt prezentate in tabelele 8.1, respectiv 8.2.

Proiect de buget pe anul 2010 – capitolul 65.02, invatamant 

Tabelul 8.1

Denumire

indicator

Cod

indi-

cator

Buget

aprobat

[mii LEI]

Buget

solicitat

[miiLEI]

C07/C0

% ]

Buget

aprobat

[mii LEI]

Ba/Bs

% ]

Nivel

alocare

Cheltuieli totale

Inferior

Cheltuieli de

personal

Solicitat

Bunuri si servicii

482,70

763,57

Inferior

Alte cheltuieli

(burse)

10,004

11,00

10,00

Inferior

Cheltuieli de

capital

20,00

16,00

14,00

Inferior

Nota de fundamentare pe anul 2010 - capitolul 65.02, invatamant

Tabelul 8.2

Denumire indicator

Cod

indicator

Buget

aprobat

[mii LEI]

Buget

solicitat

[mii LEI]

Buget

aprobat

mii LEI

Ba/Bs

Nivel

alocare

Cheltuieli totale

Inferior

Cheltuieli curente

Inferior

Cheltuieli de personal

Solicitat

Bunuri si servicii total

482,70

Inferior

Bunuri si servicii

150,70

Inferior

Furnituri de birou

4,00

Inferior

Materiale pentru curatenie

12,00

Inferior

Încalzit, iluminat

50,50

Inferior

Apa, canal, salubritate

10,50

Solicitat

Transport

Inferior

Posta, telecomunicatii

Solicitat

Materiale si prestari servicii

Solicitat

Alte bunuri si servicii intretinere

Inferior

Reparatii curente

Inferior

Obiecte de inventar

Solicitat

Deplasari, detasari

Inferior

Alte cheltuieli cu bunuri

Inferior

Alte cheltuieli

Inferior

Burse

Inferior

Cheltuieli de capital

Inferior

Active nefinanciare (mobilier, birotica )

Inferior

Rezulta ca la capitolul „invatamant”, alocarile s-au facut la nivel inferior fata de solicitari, cu exceptia cheltuielilor de personal, fara ca propunerile facute de scoala sa fie foarte mult afectate, cu exceptia bunurilor si serviciilor (asigurate partial in anul 2009 de organizatia nonguvernamentala).

2. AUTORITATI PUBLICE - capitolul 51, subcapitolul 02

Procedura este similara capitolului de invatamant, cu observatia ca propunerile pentru articolele bugetare se fac direct de catre executivul primariei, cu urmatoarele observatii:

-cheltuielile de personal se vor intocmi tinand seama de nivelul de salarizare real (din fisa de personal), de procentul de majorare sau scadere a salariilor estimat pentru anul 2010 si de necesarul de personal pentru serviciul tehnic ce se va infiinta la primarie;

- procentul de reaalizare a cheltuielilor cu bunuri si servicii pentru anii 2005 - 2009 este cuprins intre 87 si 95 % , asa ca se va trata fiecare articol bugetar in parte;

-cheltuielile de capital se vor majora pentru a se putea ridica in rosu” cladirea primariei.

Nota de fundamentare si proiectul de buget pentru capitolul autoritati publice” sunt prezentate in tabelul 8.3, respectiv tabelul 8.4.

Nota de fundamentare - capitolul 51.02, autoritati publice si actiuni externe

Tabelul 8.3

Denumire indicator

Cod

indicator

Buget

aprobat

[mii LEI]

Buget

solicitat

[mii LEI]

Buget

aprobat

[mii LEI]

Ba/Bs

Nivel

alocare

Cheltuieli totale(01+70)

-

Solicitat

Cheltuieli curente(10+20)

Solicitat

T1:Cheltuieli de personal

Solicitat

T2:Bunuri si servicii

Inferior

Bunuri si servicii

Solicitat

Furnituri de birou

Inferior

Materiale pentru curatenie

Inferior

Încalzit,iluminat

Solicitat

Apa,canal,salubritate

Inferior

Carburanti si lubrifianti

Solicitat

Piese de schimb

Solicitat

Posta,telecomunicatii,radio

TV

Solicitat

Materiale si prestari de servicii cu caracter functional

Solicitat

Alte bunuri si servicii pentru intretinere

Inferior

Reparatii curente

Inferior

Obiecte de inventar

Solicitat

Pregatire profesionala

Solicitat

Cheltuieli de capital

Solicitat

T10: Active nefinanciare

Solicitat

Constructii

Solicitat

Mobilier, aparatura birotica

Solicitat

Proiect de buget pe anul 2010 - capitolul 51.02, autoritati publice si actiuni externe

Tabelul 8.3

Denumire

indicator

Cod

indicator

Buget

aprobat

[mii LEI]

Buget

solicitat 2010

[mii LEI]

C10/C09

Buget

aprobat

[mii LEI]

Ba/Bs

Nivel

alocare

Cheltuieli totale

Solicitat

Cheltuieli de personal

Solicitat

Bunuri si servicii

Inferior

Cheltuieli de capital

Solicitat

Active nefinanciare

Solicitat

Din compararea datelor din tabele rezulta ca la suma totala, cu nivel de alocare solicitat, s-a facut o compensare intre cheltuielile cu bunuri si servicii si cheltuielile de personal, pe de o parte, si cheltuielile de capital, pe de alta parte.

3. ALTE SERVICII PUBLICE GENERALE, capitolul 54.02.50, reprezentand cheltuieli judiciare si extrajudiciare derivate din actiuni in reprezentarea intereselor precum si alte cheltuieli cu bunuri si servicii, ramane la nivelul de alocare al anului 2009: cheltuieli totale: 138,00 mii LEI.

4. TRANSFERURI DIN BUGETELE LOCALE PENTRU INSTITUTIILE DE ASISTENTA SOCIALA, capitolul 56.02.07, ramane la nivelul de alocare al anului 2009: cheltuieli totale: 77,50 mii LEI.

5. CULTURA, RECREERE SI RELIGIE, capitolul 67.02, reprezentand cheltuielile legate de sustinerea bibliotecii, a casei de cultura, a locdasurilor de cult si a activitatii sportive (salarii, bunuri si servicii, achizitionare carti, sustinere renovare biserica monument istoric, etc.) ramane la nivelul de alocare al anului 2009: cheltuieli totale: 269,80 mii LEI.

6. ASIGURARI SI ASISTENTA SOCIALA , capitolul 68.02

Avand in vedere modificarea unor articole din legea 416/2001, privind protectia sociala (modalitatea de plata, ore munca prestata in folosul comunitatii) si numarul crescut de solicitari pentru asistenti personali si persoane cu handicap, propunem modificarea nivelului de alocare fata de anul 2009, asa cum se evidentiaza in tabelul 8.5.

Proiect de buget pe anul 2010 - capitolul 68.02, asigurari si asistenta sociala

Tabelul 8.5

Denumire indicator

Cod

indicator

Buget

aprobat

[mii LEI]

Buget

solicitat

[mii LEI]

Buget

aprobat

[mii LEI]

C10/C09

Ba/Bs

Nivel de

alocare

Cheltuieli totale

-

Solicitat

T1:Cheltuieli de

personal

Solicitat

T7: Transferuri

Solicitat

T8: Asistenta sociala

Solicitat

T9: Alte cheltuieli

Solicitat

Dupa cum rezulta din tabel, nivelul de alocare este cel solicitat pentru fiecare articol, dar suma efectiv alocata (totala) pentru anul 2010, mai mica decat cea din anul 2009, este obtinuta prin transferari de sume intre articolele bugetare ale aceluiasi capitol: au crescut cheltuielile de personal si transferurile (mai multi asistenti personali angajati, mai multe persoane cu handicap beneficiare a ajutoarelor), dar au scazut sumele acordate beneficiarilor legii 416/2001, ca urmare a hotararii de consiliu din luna mai 2009, care prevede ca pentru lunile mai-septembrie, sumele de bani acordate se reduc cu un procent mediu de 15%, ca urmare a posibilitatii realizarii de castiguri individuale in agricultura (munci ocazionale). De mentionat faptul ca reducerea sumei la codul 57 se face doar prin diminuarea cotei alocate din veniturile proprii, fara sa fie afectate cotele defalcate ale bugetului judetean.

Pentru celelalte doua capitole, reprezentand locuinte, servicii si dezvoltare publica (cap.70.02) si cel reprezentand transporturile (cap.84.02), voi folosi celelalte doua metode de fundamentare a cheltuielilor bugetare, avand in vedere faptul ca avem de a face cu programe ale caror rezultate se pot coantifica.

Capitolul 70.02, locuinte, servicii si dezvoltare publica, cuprinde cheltuielile referitoare la bunuri si servicii ce tin de iluminatul public, apa, canal in colonia de rromi si alte cheltuieli cu bunuri si servicii si pentru care se pastreaza nivelul de alocare al anului 2009 (sumele mai mici pentru extinderea retelei de iluminat public se vor compensa cu sumele majorate reprezentand consumul de curent, celelalte articole pastrandu-si nivelul de alocare constant).

Cheltuielile celor doua capitole pentru anul 2009, sunt repartizate dupa cum urmeaza:

Capitolul 70.02

locuinte, servicii si dezvoltare publica:

cheltuieli totale

840,00 mii lei

bunuri si servicii

280,00 mii lei

cheltuieli de capital

560,00 mii lei

Capitolul 84.02

transporturi:

cheltuieli totale

120,00 mii lei

bunuri si servicii

70,00 mii lei

cheltuieli de capital

50,00 mii lei

Centralizand capitolele discutate, avem tabloul cheltuielilor estimate pentru anul 2010.

mii lei

Nr.crt. 

Capitol

An 2009

An 2010

TOTAL

NOTA: Totalul veniturilor anului 2010 a fost obtinut prin estimarea mediei anuale de crestere a veniturilor de 115 %.

Cu precizarea ca nivelul alocarilor pentru anul 2010 poate fi stabilit si prin aplicarea altor metode moderne de fundamentare a cheltuielilor, pentru lucrari ale caror performante se pot cuantifica, doresc sa prezint in continuare metoda Bugetelor de Performanta. Pentru aceasta, se poate pleca de la experienta reala a lucrarilor de canalizare executate in cursul anilor 2008 si 2009 (aceleasi conditii, aceeasi societate executanta).

Lucrarile de investitii propuse pentru anul 2010 vizeaza continuarea lucrarilor de canalizare in satul Floresti si in satul Luna de Sus si extinderea retelei de apa potabila in satul Floresti si in satul Tauti.

Studiile de fezabilitate sunt facute si de asemenea sunt realizate si proiectele tehnice ale lucrarilor. În aceste conditii, finantarea se va face doar pentru lucrarile de executie propriu-zise.

Fiecare lucrare in sine (extindere retea apa potabila, respectiv canalizare) presupune saparea santurilor, asezarea patului de nisip, a conductei principale, executia racordurilor laterale pentru fiecare casa in parte, pentru ambele tipuri de lucrari, teava de racord lateral fiind instalata pana la intrarea in curte. Racordarile pentru canalizare se pot face in caminele de vizitare sau direct la conducta principala, cu sistemul de racordare cu „sea” iar racordarea la conducta principala de apa potabila se face prin sudura in masa plastica.

Situatia centralizatoare a lucrarilor este prezentata in tabelele 8.6 si 8.7.

Lucrari de canalizare

Tabelul 8.6

Nr.

crt.

Denumire

obiectiv

Activitate

Indicatori

Valoare

[mii LEI]

Lungime

conducta

[ m ]

Numar de

racorduri

[ buc ]

Consum

pietris

[ m3 ]

str. T. Vladimirescu

Introducere

conducte

str. Cuza - Voda

Introducere

conducte

str. Muncitorilor

Introducere

conducte

str. A. Muresanu

Introducere

conducte

str. Labut

Introducere

conducte

str. Gilaului

Introducere

conducte

Total general

-

Conducta apa potabila

Tabelul 8.7

Nr.

crt.

Denumire

obiectiv

Activitate

Indicatori

Valoare

[mii LEI]

Lungime

conducta

[ m ]

Numar de

racorduri

[ buc ]

Consum

pietris

[ m3 ]

Str. Colonia de sub Deal

Introducere

conducta

Str. Florilor

Introducere

conducta

Str. Principala

Introducere

conducta

Str. Bara

Introducere

conducta

Str. Mica

Introducere

conducta

Total general

-

În conditiile in care activitatea a fost supravegheata de dirigintele de santier iar aprovizionarea cu materiale s-a facut direct din comuna, s-a ajuns pentru fiecare dintre lucrari la noua situatie:

Lucrari de canalizare

Tabelul 8.8

Nr.

crt.

Denumire

obiectiv

Activitate

Indicatori

Valoare

[mii LEI]

Lungime

conducta

[ m ]

Numar de

racorduri

[ buc ]

Consum

pietris

[ m3 ]

Total prevazut

Introducere

conducta

Total realizat

Introducere

conducta

Conducta apa potabila

Tabelul 8.9

Nr.

crt.

Denumire

obiectiv

Activitate

Indicatori

Valoare

[mii LEI]

Lungime

conducta

[ m ]

Numar de

racorduri

[ buc ]

Consum

pietris

[ m3 ]

Total prevazut

Introducere

conducta

Total realizat

Introducere

conducta

Rezulta din tabelele de mai sus ca cu aproximativ aceeasi bani si aceeasi cantitate de pietris se pot instala in plus 105 m de conducta de canalizare, respectiv 15 racorduri si 55 m de conducta de apa potabila, respectiv 5 racorduri, toate acestea insemnand o extindere a lucrarii cu aproximativ 4,00 %. Exista deci posibilitatea ca in aceste conditii de lucru (lungimile de conducte si numarul de racorduri sunt stabilite in proiecte), suma totala alocata la capitolul 70.02 pentru anul 2010 sa fie de 280,00 mii LEI (bunuri si servicii) plus 1002,80 mii LEI (cheltuieli de capital) adica un total de 1288,80 mii LEI (suma de 1002,80 mii LEI este mai mica cu 4 % fata de suma de 1043,00 mii LEI care ar fi trebuit alocata pentru lucrari in conditii de neeconomicitate).

Pentru capitolul 84.02, transporturi, reprezentand de fapt asfaltare de drumuri comunale, cu retele ale utilitatilor complete, am ales un program de asfaltare a unor strazi din satul Floresti, pentru care exista de asemenea studiul de fezabilitate si proiecte tehnice intocmite.

Datele de identificare pentru programul de asfaltare se regasesc in cele ce urmeaza:

- situatia actuala: strazi pietruite cu retele de gaze naturale, apa potabila,canalizare si rigole pluviale realizate;

-durata estimata a programului: 2008-2010;

-institutia coordonatoare responsabila: Consiliul local Floresti;

-beneficiar: locuitori ai comunei;

-indicatori de impact: numar de gospodarii pe strada, corelate cu modul de zonare a satulu (4 zone: central, lateral, periferic, vatra noua). Mod de calcul al coeficientului de impact: numarul de gospodarii se inmulteste cu coeficientul de zona: (central:1,00; lateral:0,95; periferic:0,90; vatra noua:0,85). Indicele de impact poate fi cuprins intre 1 si 20.

-costul aproximativ al lucrarii: conform proiectelor individuale.

Situatia de lucrari (date culese din nota de fundamentare a investitiei) este prezentata in tabelul 8.10.

Asfaltare strazi, capitolul 84.02

Tabelul 8.10

Nr.

Proiect

Denumire

proiect

Perioada

de

realizare

Localizarea

Valoarea

estimata

[mii LEI]

Institutia

responsa-

bila

Sursa de

finan -

tare

Indice

de

impact

Asfaltare str.

T. Vladimirescu

Str.T. Vladi-

mirescu

Coef. 0,95

Consiliul

Local

Floresti

Buget

local

Asfaltare str.

Cuza - Voda

Str.Cuza -

Voda

Coef. 0,95

Consiliul

Local

Floresti

Buget

local

Asfaltare str.

Horea

Str. Horea

Coef. 0,90

Consiliul

Local

Floresti

Buget

local

Asfaltare str.

Gh. Doja

Str.Gh. Doja

Coef. 0,95

Consiliul

Local

Floresti

Buget

local

Asfaltare str.

Muncitorilor

Str. Munci-

torilor

Coef. 0,90

Consiliul

Local

Floresti

Buget

local

Metoda cost-avantaje este prezentata in tabelul 8.11.

Asfaltare strazi – metoda cost-avantaje (capitolul 84.02) 

Tabelul 8.11

Proiect

Cost

[ mii LEI ]

Avantaje

( Impact )

Cost / impact

Top

Matricea cost-avantaje, final, este prezentata in tabelul 8.12

Asfaltare strazi - matricea cost-avantaje (capitolul 84.02)

Tabelul 8.12

Proiect

Cost

[ mii LEI ]

Avantaje

( Impact )

Cost / impact

Top

Cel mai avantajos proiect este cel cu numarul 104, asfaltarea strazii Gh.Doja, acesta trebuind sa aiba cele mai mari sanse de alocare a resurselor banesti.Cu costul de 168,50 mii LEI mai ramane disponibila pentru al doilea proiect suma de 97,80 mii LEI, din necesarul de 232,00 mii LEI. Exista in acest caz doua solutii: metoda imprumutului pentru a continua lucrarile in cursul anului 2010, in ordinea de clasare a proiectelor, sau renuntarea la clasamentul intocmit si angajarea lucrarii pentru strada Horea, costul proiectului de 261,35 mii LEI fiind foarte aproape de suma disponibila: 266,30 mii LEI.

CONCLUZII SI PROPUNERI

Structura sistemului bugetelor locale din tara noastra corespunde orientarii spre economia de piata in conditiile existentei unei relatii inca strinse cu bugetul de stat, proprie perioadei de tranzitie. În tara noastra, rolul bugetelor locale in cadrul sistemului bugetar national este inca mic, in comparatie cu cel al bugetelor locale din tarile dezvoltate, dar chiar daca in Romania nu se poate vorbi pe deplin de o autonomie locala, asa cum prevede Legea 215 din 2001 a administratiei publice locale, se constata totusi un proces de continua crestere a acestui rol.

În vederea fundamentarii corecte a bugetului local al unei comunitati, trebuie avut in vedere ansamblul veniturilor, in primul rand, realizind o analiza a structurii acestora, a dinamicii lor, de aici plecind la analiza cheltuielilor publice, a modului si scopului pentru care se cheltuiesc banii publici.

Organizarea bugetelor locale corespunde organizarii administrativ - teritoriale a tarii in judete, municipii, orase si comune, fiecare dintre acestea intocmindu-si bugetul in conditii de autonomie. La nivel ierarhic superior, pe plan local se realizeaza o centralizare a bugetelor (la nivel de judet se intocmeste bugetul centralizat al judetului ce cuprinde bugetul propriu al consiliului judetean si bugetele municipiilor, oraselor si comunelor).

Bugetele locale reprezinta instrumente de planificare si de conducere a activitatii financiare a unitatilor administrativ teritoriale, structura acestora reflectind gradul de autonomie fata de puterea centrala.

De asemenea bugetele locale reflecta fluxurile formarii veniturilor si efectuarii cheltuielilor, modalitatea de finantare a cheltuielilor pe destinatii si de acoperire a deficitelor.

Trecind de la aspectele teoretice la cele practice ale fundamentarii bugetului unei localitati, consider ca este folositoare intocmirea unei fise a localitatii, in care sa se regaseasca atit date ce tin de echiparea teritoriului (lungimea strazilor si a drumurilor, nemodernizate si modernizate, lungimea simpla a retelelor de apa potabila, canalizare, gaze naturale, cu repartizarea pe strazi, actualizate periodic – date ce pot folosi la stabilirea lucrarilor de investitii), cit si de populatie (populatie totala si populatie activa), invatamint (gradinite, scoli, cu planurile de constructie din care se determina gradul de echipare tehnica, lucrari necesare pentru igienizare, etc.) cultura si arta (biblioteca, camine culturale), investitii (constructii pentru populatie, constructii pentru persoane juridice).

Lucrarea fisa a localitatii – nu doar o fisa de date statistice – poate fi o oglinda a lucrarilor realizate, dar si a celor care pot fi prevazute la cheltuielile bugetare. Fisa poate fi totodata si o modalitate de alocare a sumelor pentru diversele capitole de cheltuieli bugetare, care sa tina cont de criterii statistice, pentru a preveni influentele politice.

Un alt aspect care poate rezulta din fisa vizeaza cotele defalcate din impozitele pe salarii: ele se vireaza localitatilor pe raza carora sint inregistrate societatile comerciale. O initiativa legislativa care sa permita virarea sumelor colectate de la diversele societati comerciale spre localitatea de domiciliu a angajatilor ar incuraja ocuparea fortei de munca locala si ar aduce mai multe venituri la bugetul local.

Cu un grad de detaliere mai cuprinzatoare, aceeasi fisa ar putea fi mobilul creearii unei diversitati a surselor pentru o crestere a veniturilor, cu acceptul consiliului local.

Din analiza bugetului local al comunei in perioada 2005 – 2009, se desprind urmatoarele concluzii:

- veniturile proprii ale comunei au inregistrat in intervalul amintit o crestere de peste unsprezece ori (cresterea veniturilor totale se cifreaza la 334,83 %) ceea ce denota o prosperitate economica binevenita;

- pe seama majorarii veniturilor cresc cheltuielile serviciilor si dezvoltarii publice (investitii mai mari) dar se remarca o scadere a cheltuielilor administratiei publice, justificata nu numai de o mai judicioasa programare a lor, dar si prin pastrarea in limite constante a numarului de angajati;

- incasarea veniturilor la persoanele fizice (procent mediu 88,15 %) denota lipsa personalului de urmarire a incasarilor dar si o organizare mai putin eficienta a serviciului economic la nivelul primariei;

- incasarea veniturilor persoanelor juridice (procent mediu 105,29 %), la fel ca si cresterea veniturilor locale, este benefica pentru comunitate, dar pe de alta parte reflecta si necoordonarea dintre serviciul de urbanism si cel economic, pentru ca din situatia certificatelor de urbanism si a autorizatiilor de construire emise se poate face o estimare destul de corecta a veniturilor pe o perioada de sase luni – un an si ca atare, un raport mai judicios al cheltuielilor posibile;

- fundamentarea bugetului pentru anii trecuti s-a facut prin metoda evaluarii directe, fara sa se tina prea mult seama de estimarile pentru perioada de trei ani, facute odata cu elaborarea proiectului de buget si fara sa se prevada lucrari cu continuitate in ani (cu exceptia scolii generale noi). Cu alte cuvinte, pina in prezent nu s-au intocmit liste de proiecte - investitii de capital - care sa se implementeze pe o perioada de mai multi ani si pentru care sa se faca previzionari realiste ale costurilor proiectelor si ale sumelor planificate de finantare. Chiar daca exista studii de fezabilitate si proiecte tehnice intocmite pina in prezent, din anumite motive, mai mult sau mai putin obiective, nu li s-a dat curs, ceea ce explica si excedentul bugetar de la sfirsitul anului 2009;

- nu s-a semnalat dorinta populatiei locale de a participa la intocmirea proiectului de buget, dar nici dupa aprobarea si afisarea bugetului nu au fost inregistrate observatii privind capitolele de venituri sau de cheltuieli;

- s-a stabilit o colaborare buna intre autoritatile locale si cele judetene privind realizarea cheltuielilor ocazionate de descentralizarea unor servicii (in mod deosebit invatamintul, cu realizarea de 99,02 %);

Dezvoltarea infrastructurii in transporturi si edilitara, forta de munca in zona calificata si apropierea de municipiul Cluj – Napoca (servicii bancare si financiare bine dezvoltate) au atras si atrag in continuare investitori, ceea ce inseamna venituri crescute. Exemplul municipiului si al altor citorva comune apropiate, cu potential economic si financiar ridicat, determina o noua viziune in abordarea fundamentarii anuale a bugetului de venituri si cheltuieli.

Metodele moderne de fundamentare a bugetului (buget baza zero, bugetele pe performante si bugetele pe programe si performante) aduc o serie de avantaje, prin implicarea directa a managerilor in procesul de luare a deciziei bugetare, prin participarea la procesul de elaborare a bugetului a tuturor nivelurilor de decizie, prin eficientizarea muncii organizatiilor si prin limitarea influentei factorului politic.

Metoda Buget Baza Zero a permis ca urmare a unei analize temeinice atit a bugetelor anilor trecuti, cit si a propunerilor pentru noul an bugetar facute pentru capitolele de cheltuieli referitoare la invatamint, autoritati publice si actiuni externe, asigurari si asistenta sociala, alocarile anului 2010 sa fie inferioare anului 2009 (cheltuieli de personal, unele servicii) sau cel mult egale (alte servicii) sau sa permita transferari de fonduri intre diferite articole bugetare (ex: cresterea numarului de asistenti personali).

Plecind de la experienta anilor 2008 si 2009, metoda bugetelor pe performante sau a bugetelor pe programe si performante, permit alocarile de fonduri pentru lucrarile de investitii ale caror performante se pot cuantifica.

Cu precizarea ca sumele alocate cheltuielilor de investitii au crescut urmare a alocarilor inferioare pentru anumite capitole, amintite mai sus, lipsa unei proiectii si a unei strategii pe termen lung, se face simtita, ca de altfel si lipsa de experienta si de specialisti pregatiti in domeniu.

Un domeniu neabordat in lucrare este cel al imprumuturilor (finantate prin contractare de datorie), care sa elimine dezavantajele finantarii din surse proprii: fonduri insuficiente pentru necesarul de capital, principiul echitatii finantarii publice, cheltuieli de capital repartizate inegal.

Discutiile purtate cu consilierii comunali, pe marginea legii finantelor publice locale (OG nr. 45 din 2004, art. 57 si 58) au convins si urmeaza adoptarea hotaririi de consiliu pentru contractarea unui imprumut bancar in vederea executarii de lucrari edilitare in cursul anului 2010.

BIBLIOGRAFIE

1. Cecilia Iliescu -Finante publice, Ed. a –II a Risoprint Cluj-Napoca , 2008

Anamaria Popa

2. Ioan M. Bota - Floresti - Cluj: straveche vatra de istorie romaneasca, Ed.

Societatii culturale Pro Maramures Dragos Voda, Cluj –

Napoca, 2000

3. Ioan Talpos - Finantele Romaniei, vol. I, Ed. Economica Sedona,

Timisoara 1996

4. Inceu Adrian Mihai - Elemente de finante publice, Ed. Presa Universitara

Dan Tudor Lazar Clujeana, Cluj-Napoca, 2000

Florin Marius Pop

5. Tatiana Mosteanu - Buget si trezorerie publica, Ed. Universitara, Bucuresti,

2009

6. Iulian Vacarel -Finante publice, ed. VI-a , Ed.Didactica si Pedagogica,

Bucuresti 2007

7. *** -Codul fiscal 2009- noul cod fiscal (Legea nr.571/2004

actualizata pana la 1 ianuarie 2010)

8. *** - Legea finantelor publice locale nr. 273/2006 Monitorul

Oficial al Romaniei. Nr. 618/18 iulie 2006

9. *** - Legea 215 / 2001 a administratiei publice locale, cu

completarile si revizuirile ulterioare, Monitorul Oficial al

Romaniei 204 / 23 aprilie 2001

*** - Legea nr. 500 din 2002 privind finantele publice,

Monitorul Oficial al Romaniei Nr. 597 / 13 august 2002

*** - O.G. 45 / 2004 privind finantele publice locale, Monitorul

Oficial al Romaniei Nr. 431 / 19 iunie 2004

-Legea nr. 11 din 26 ianuarie 2010-Buget de Stat pe 2010

*** -O.U.G. 34 din 11 aprilie 2009 cu privire la rectificarea

Bugetara pe 2009 si reglementarea unor masuri financiar

Fiscale

14. *** -Legea nr.330 din 2009 legea unica de salarizare, Monitorul

Oficial al Romaniei Nr.762 / 09 noiembrie 2009



Ioan M. Bota Floresti – Cluj, straveche vatra de istorie romaneasca, Ed. Societatii culturale PRO MARAMURES

DRAGOS VODA, Cluj – Napoca, 2000.

Ioan M. Bota: Floresti-Cluj,straveche vatra de istorie romaneasca, Ed. Societatii culturale PRO MARAMURES DRAGOS VODA ,Cluj-Napoca 2000.








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




Planificarea satisfacerii clientilor
Normarea in asigurarea calitatii
PROIECTE DE DEZVOLTARE A ORGANIZATIEI PRIN INVESTITII
Motivatia in cadrul S.A. 'Apa-Canal Chisinau'
NEVOIA DE DEZVOLTARE A MANAGEMENTULUI PUBLIC ARGUMENTE SOCIO-ECONOMICE PRIVIND DEZVOLTAREA MANAGEMENTULUI PUBLIC
DEFINIREA UNEI STRATEGII
PERFECTIONAREA SISTEMULUI DECIZIONAL
COSTURILE CALITATII




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu