Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice

Acasa » referate » marketing
ANALIZA CONCURENTILOR in cadrul firmei Pepsi - Lucrare de atestat

ANALIZA CONCURENTILOR in cadrul firmei Pepsi - Lucrare de atestat

GRUP SCOLAR ECONOMIC-ADMINISTRATIV

"MIRCEA VULCANESCU"

Lucrare de atestare a competentelor profesionale nivelul III

"ANALIZA CONCURENTILOR"

in cadrul firmei Pepsi

Bucuresti

Argument

Am optat pentru tema " Analiza concurentilor " deoarece am vrut sa ma implic in ceva ce este de actualitate si implica efort uman de creativitate, respectiv imaginatie dar si cautarea sistematica a ideilor. Pentru analizarea concurentilor de pe piata este nevoie de idei novatoare pentru a investi in produs si a fi mereu cu un pas inainte concurentilor sau tertilor concurentii. Cu alte cuvinte, o inventie este utila doar in masura in care isi dovedeste relevanta comerciala, altfel ea ramane un simplu exercitiu de creatie.

Marketingul este cel care probeaza semnificatia comerciala a unei inventii si contribuie, pe parcursul procesului de dezvoltare a produsului nou, la exploatarea potentialului de care dispune ideea. Concurenta firmei Pepsi are ca obiective:

sesizarea schimbarii prin scanarea continua a mediului de marketing (clienti, concurenti );

▪ evaluarea si interpretarea schimbarilor si tendintelor sesizate;

▪ sugerarea de idei utile in inovare, venind de pe piata;

▪ armonizarea sinergetica a relatiilor intre clienti, tehnologie, intreprindere si societate;

▪ generarea de noi schimbari in cadrul mediului, prin feedback-ul pe care il alimenteaza;

Pe pietele concurentiale, firmele performante isi sustin cresterea si mentin profitabilitatea pe termen lung prin dezvoltarea si lansarea cu success a unui sir continuu de produse si servicii noi. Inovarea care sa cunoasca un real succes de piata constituie deci o permanenta provocare pentru managementul organizatiei.

Cu alte cuvinte, ei trebuie sa inteleaga felul in care sa pozitioneze strategic produsul nou pe piata, luand decizii care privesc integrarea efectiva a functiilor organizatiei, in primul rand a celor de cercetare-dezvoltare si marketing.

Cap.I Prezentarea generala a scocietatii comerciale

I.1. Istoricul Pepsi in lume

Poate una dinte cele mai cunoscute campanii din lume, Pepsi, nu a avut chiar o istorie plina de succes, asa cum am putea fi inclinati sa credem.

Pepsi Cola incepe cu o farmacie in New Bern, Carolina de Nord, si un farmacist numit Caleb Bradham. Scopul lui Bradham a fost sa creeze o bautura carbogazoasa care sa fie atat delicioasa, cat si sanatoasa, sa ajute la digestie si sa ofere mai multa energie. Cea mai populara bautura a lui a fost cea numita "Bautura lui Brad", facuta din apa minerala, zahar, vanilie, uleiuri rare, pepsin si nuci de cola.

"Bautura lui Brad' a fost mai tarziu numita Pepsi Cola in 1898 datorita pepsinului si nucilor de cola folosite in reteta. In 1898, Caleb Bradham a cumparat, numele de marca "Pepsi Cola" pentru 100 USD de la un competitor din Newark, New Jersey. Noua marca a folosita in 1931, presedintele Loft Candy, Charles G. Guth, care a reformulat bautura populara, a cumparat Pepsi Cola.

In 1965 Donald M. Kendall, presedintele si directorul executiv al Pepsi-Cola a fondat PepsiCo, Inc. Produsele majore ale noii companii erau Pepsi-Cola Company - Pepsi-Cola (aparute in 1898), Pepsi Diet (1964) si Mountain Dew (introdus de Tip Corporation in 1948).

Bauturile racoritoare Pepsi-Cola sunt disponibile in aproape 150 de tari si teritorii din intraga lume.

In 2003, PepsiCo a creat PepsiCo International. Afacerea a unit toate unitatile producatoare de snacksuri, bauturi si mancare, acest efort fiind menit sa conduca spre o crestere mai accelerata si sa imbunatateasca profitabilitatea din intreaga lume. Mai mult decat atat, marca Pepsi-Cola a sarbatorit 100 de ani.

Putini oameni stiu ca Pepsi are o lunga istorie de promovare a brandurilor proprii cu ajutorul celebritatilor, ceea ce compania a facut, cu success, chiar din 1922.

In 2005 Pepsi Football s-a evidentiat cu o noua reclama, "Surf", avandu-i in centru pe David Beckham, Thierry Henry, Roberto Carlos, Raul Gonzales, Ronaldinho, Fernando Torres si Rafael Van Der Vaart.

Gustul Spiritului Tanar este comunicat prin intermediul tuturor initiativelor si activitatilor Pepsi, introducand ideea de tinerete, creativitate, modernitate, descoperire si putere, toate fiind intalnite in propozitia "Dare for More". In 1908, Pepsi a devenit una din companiile care au inlocuit vechile carute trase de cai cu vehiculele motorizate pentru livrari.

. In 1985, Pepsi a facut prima excursie cu o nava spatiala, transportat intr-o "cutie spatiala" special creata. Pepsi a fost un deschizator de drumuri pentru produsele Cola - Pepsi Blue (culoarea albastra) si Pepsi Gold (culoarea aurie).

. Pepsi s-a bucurat de o lunga perioada de asociere a imaginii cu cea a celor mai mari fotbalisti si cantareti din lume, care au reprezentat cu succes pozitionarea brandului "Dare for more".

I.2. Scurt istoric Pepsi in Romania

Batalia purtata de cei doi colosi pe segmentul bauturilor racoritoare de tip Cola a consemnat anul acesta, in Romania, o spectaculoasa rasturnare de situatie. Dupa ce a reusit sa creasca volumul vanzarilor cu aproape 40 de procente, timp de sase ani consecutiv, Pepsi a preluat locul intai pe piata romaneasca. O pozitie confirmata de Raportul Canadean pentru primul trimestru din 2006. Canadean este o companie care realizeaza studii de marketing si data management la nivel global in industria bauturilor, studiile fiind bazate pe cifre reale de vanzari raportate de industrie.

Marca Pepsi-Cola este prezenta pe piata din Romania din anul 1966. Sistemul de franciza a debutat in 1991, prin acreditarea Quadrant Amroq Beverages (QAB) ca imbuteliator autorizat al produselor PepsiCo. QAB produce si distribuie bauturi racoritoare sub marcile PepsiCo, dar si propriile produse Prigat si Roua, in Romania si Republica Moldova.

QAB Romania face parte din grupul Quadrant Amroq Bottling Company Limited (QABCL) si detine doua unitati de productie a bauturilor racoritoare la Bucuresti, si una la Covasna, pentru apa minerala. Compania detine, de asemenea, drepturile de distributie in Republica Moldova, iar cifra de afaceri a fost anul trecut de 178,1 milioane dolari, in crestere cu 48% fata de anul anterior.

PepsiAmericas, al doilea producator de produse Pepsi-Cola din lume, a anuntat, ca a preluat participatia de 51% pe care nu o detinea la grupul Quadrant-Amroq Bottling, producatorul si distribuitorul bauturilor Pepsi in Romania, pentru suma de 98 milioane dolari. Casa de avocatura Musat si Asociatii a asigurat firmei Pepsi consultanta juridica in derularea acestei afaceri.

Directorul general al PepsiAmericas, Robert C. Pohlad, a declarat ca achizitia este in concordanta cu strategia privind cresterea companiei si va spori prezenta grupului pe o piata care inregistreaza un avans semnificativ. Compania preconizeaza ca achizitia se va reflecta in mod pozitiv in veniturile consemnate in acest an. PepsiAmericas activeaza in domeniul distributiei si comercializarii de bauturi nealcoolice in SUA, Europa Centrala si Insulele Caraibe. Vanzarile companiei au crescut in primul trimestru al acestui an cu 2,3%, la 878,5 milioane dolari, de la 829,4 milioane dolari in primul trimestru din 2005.

Evolutia bauturilor racoritoare sub marcile PepsiCo in Romania este parte integranta dintr-o evolutie de exceptie a companiei la nivel mondial, aceasta inregistrand o rata de crestere mai mare decat orice competitor international timp de 25 de trimestre consecutive. In anul 2005, PepsiCo s-a situat pe locul 3 in lume in topul companiilor din domeniul Food & Beverages, dupa Nestle si Kraft Foods, cu vanzari nete de peste 29 de miliarde US$. Principalele divizii ale PepsiCo sunt: bauturile Pepsi-Cola, snacks-urile Frito-Lay, bautura sport Gatorade, sucurile Tropicana si cerealele Quaker Oats. 16 dintre sutele de branduri ale PepsiCo, genereaza fiecare un profit anual de peste un miliard de dolari americani din piata de retail.

I.3. Gama de produse Pepsi

Acestea fac parte din cea mai extinsa gama de produse de tip Cola din Romania, reunite sub marca PEPSI-COLA (Pepsi, Pepsi Max, Pepsi Light, Pepsi Twist Lemon, Pepsi Twist Light Lemon si Pepsi X).

Tot sub umbrela PepsiCo, pe piata bauturilor non-carbonatate, au fost lansate bautura sport nr. 1 in lume Gatorade si Lipton Ice Tea prezent in Romania in 3 variante - Lipton Ice Tea Lemon, Peach si Green.

Gama sortimentala existenta pe piata Pepsi este:

Pepsi light-max-Cola-twist Lemon-twist Light-X

Mountain Dew
7UP (light,ice)
Gatorade
Everness
Pepsi blue-gold-cappuccino

Compania Qab este unicul importator al bauturilor racoritoare din gama Pepsi. Trendul ascendent al vanzarilor de Diet Pepsi si Mountain Dew a permis grupului PepsiCo sa-si mareasca volumul productiei cu 0,4 procente.

I.4. Asocierea cu Lipton Ice Tea

Lipton este o marca Unilever Produsele Lipton Ice Tea sunt dezvoltate pe plan international sub umbrela Pepsi Lipton International Ltd., un joint venture intre PepsiCo si Unilever. Produsele Lipton Ice Tea sunt imbuteliate si distribuite in Romania si Republica Moldova de catre Quadrant Amroq Beverages SA, sub licenta Pepsi Lipton International Ltd, precum si propriile produse, sub marcile Prigat Roua Muntilor si Talea.

Cap. II Concurenta

O trasatura de baza a economiei de piata o reprezinta concurenta, motiv pentru care aceasta este cunoscuta si sub numele de economie concurentiala.Experienta si dezvoltarea concurentei este o experesie a manifestarii liberei initiative,inteprinzatorii dezvoltand activitatile pe care le considera ca fiind profitabile.Tendinta oricarui inteprinzator este aceea de a actiona singur in cadrul piete, o astfel de situatie prezentand avantaje pe multiple planuri. Ea este insa contracarata de reducerea treptata, pe masura apartiei a noi interpinzatori,a posibilitatilor de a fi singuri pe piata,prin ocuparea "niselor" libere din cadrul acesteia.In consecinta, situatia de monopol este efemera, firmele actionand practic intr-o piata concurentiala.

Economia romaneasca, aflata in plina tranzitie, nu face exceptie de la o astfel de evolutie. Numeroase firme, din diferite domenii de activitate, care detineau pozitii de monopol, s-au trezit treptat, in situtii delicate, in special datorita aparitiei concurentei.

Aceste situatii demonstreaza ca studierea concurentei reprezinta, altauri de investigarea pietei, unul dintre obiectivele centrale ale cercetarilor de marketink. Ea are la baza cunoasterea continutului si obiectivului concurentei, a formelor acestuia,precum si a tipologiei concurentilor.

II.1. Comportamentul anticoncurential

O serie de firme desfasoara lupta de concurenta intr-o forma brutala, savarsind acte si fapte care au ca efect restrangerea, impiedicarea sau denaturarea concurente, avand, deci, un comportament anticoncurential. In acest mod firma se plaseaza intr-o pozitie dominanta pe piata care-I permite obtinerea unor avantaje, afectand grav interesele celorlati agenti, ale consumatorilor si ale societatii in ansamblu.

Efectele negative ale unui astfel de comportament sunt combatute in majoritatea tarilor prin acte normative care au drept scop protectia, mentinerea si stimularea concurentei si a unui mediu concurential normal.In atingerea acestui scop, un rol important revine agentilor economici afectati.Ei au posibilitatea, pe de o parte,sa sesizeze institutiile abilitate in supravegherea concurentei, iar, pe de alta parte, sa-si fundamenteze politica de marketing astfel incat sa concretizeze asemene actiuni.

Sunt considerate acte si fapte anticoncurentiale cercetarilor economice si practicile anticoncurentiale:

a)Cercetarea economica.Orice act juridic prin care un agent ori grupare de agenti economici realizeaza o influinta determinate asupra unui sau mai multor agenti economici constituie o concentrare economica. Cercetarile economice sunt interzise numai atunci cand,avand ca efect crearea sau consolidarea unor pozitii dominante, conduc sau ar putea conduce restrangerea ,inlaturarea sau denaturarea semnificativa a concurentei.Ele sunt admise numai atunci cand conduc la efecte favorabile asupra eficentei economice, ameliorarea productiei, progresul ethnic, imbunatatirea servirii consumatorilor etc.

b)Practici anticoncurentiale.Intelegerile exprese sunt tacite, deciziile de asociere, practicile concentrate si folosirea abuziva a unei pozitii dominante detinute pe piata, prin care agentii economici deterima restrangerea, impiedicarea sau denaturarea concurentei sunt considerate practice anticoncurentiale.

Astfel de practici sunt interzise atunci cand urmaresc:

fixarea concertata, in mod direct sau indirect, a preturilor, tarifelor, rabaturilor, adaosurilor si a oricaror conditii comerciale inechitabile;

limitarea sau controlul productiei, distributiei, dezvolatarii tehnologice sau investitiilor;

impartirea pietelor de desfacere sau a surselor de aprovizionare pe orice criterii;

aplicarea unor conditii inegale la prestatii echivalente partenerilor comerciali,provocandu-le dezavantaje in pozitia concurentiala;

conditionarea incheierii unor contracte de acceptare a unor clause care prin natural or nu au legatura cu obiectul acestor contracte;

participarea,in mod concertat,cu oferte truncate la licitatii sau orice orice alte forme de concurs de oferte;

eliminarea de pe piata a oricaror alti concurenti,limitarea sau impiedicarea accesului pe piata si a libertatii exercitarii concurentei de catre alti agenti economici;

intalegerea de a nu cumpara de la sau de a nu vinde catre anumiti agenti economici fara o justificare rezonabila.

Practicile anticoncurentiale sunt admise atunci cand contribuie in mod semnificativ la ameliorarea productiei sau distributiei, promovarea progresului ethnic sau economic, inbunatatirea calitatii produselor si serviciilor,intarirea pozitiilor concurentiale ale inteprinderilor mici si mijlocii, practicarea in mod durabil a unor preturi mai reduse etc.

II.2. Formele concurentei

In cadrul luptei de concurenta,inteprinderile pot viza aceleasi nevoi de consum sau nevoi diferite, adresandu-le produse identice, asemanatoare ori substantial diferite.In functie de acestea, concurenta se plaseaza in situatii variate.

Concurenta cea mai evidenta are loc, de regula, intre inteprinzatori care apar pe piata cu bunuri identice sau diferiantiate nesemnificativ, destinate satisfacerii acelorasi nevoi. De aceea, ea este cunoscuta sub denumirea de concurenta de marca. In aceasta situatie sunt, de pilda, producatorii de bere, paine si produse fainoase, zahar, orez, benzina etc.

Inteprinderile se pot concura insa si prin oferirea de produse similare, care satisfac in masura diferita de aceeasi nevoie; in acest caz, competitia se realizeaza prin diferientierea calitativa a produselor. De regula, astfel de produse sunt substituibile in consum. Producatorii lor alcatuiesc impreuna o industrie, iar concurenta dintre ei se numeste concurenta la nivel de industrie. Intr-o astfel de postura apar firmel din industria automobilelor, industria alimetara, aparate electrice etc.

In ambele situatii, in care inteprinderile se adereseaza deci acelorasi nevoi, cu produse similare (sau identice), are loc o concurenta directa.

In sfarsit, toate inteprinderile actionand in cadrul pietei si disputa practic aceleasi venituri ale consumatorilor. Concurenta dintre ele are la baza categoria de nevoi carei I se adreseaza produsul, fiacre dispunandu-si inaintea in satisfacerea acesteia. Concurenta, privita in acest mod, se numeste concurenta generica.

Competitia dintre inteprinderile care se adreseaza acelorasi nevoi sau unor nevoi diferite prin oferirea de produse (servicii) diferite, poarta denumirea de concurenta indirecta.

In economia de piata,concurenta este o necesitate obiectiva, face parte din "regulile de joc" ale pietei. Functionarea ei stimuleaza preocuparea pentru cresterea, difersificarea si imbunatatirea calitativa a ofertei de marfuri, pentru adaptarea ei la cote reale, favorizeaza rationalizarea costurilor ca mijloc de sporire a profitului.

Teoretic, concurenta ideala (numita concurenta perfecta) presupune existenta in cadrul pietei a urmatoarelor conditii: atomicitatea (existenta unui numar mare de vanzatori si cumparatori, interventiile individuale ale acestora neputand determina o schimbare a cererii sau ofertei globale), transparenta perfecta a pietei (respective cunosterea precisa de catre comparator si vanzator a tuturor elemntelor pietei), omogenitatea produsului (existent ape piata a unor produse identice, echivalente).

In realitate, aceste conditii sunt indeplinite doar partial, ceea ce insemna ca piata cunoaste, de fapt, o concurenta imperfecta. Ea se manifesta in urmatoarele forme:

Concurenta pura, caracteristiaca situatiei cu multi ofertanti, actionad in cadrul bunurilor de masa (minereuri, combustibili, cereale etc).

Concurenta monopolista presupune prezenta mai multor ofertanti actionand in cadrul pietei unor produse care prin natural or, pot fi differentiate intr-o anumita masura (calitate, gabarit, performante, model, culoare etc). Situatia concurentiala are ca efect o anumita aliniere a preturilor cu diferentieri corespunzatoare impuse de diferentele dintre produse.

Concurenta oligopolista este caracterizata situatiilor de piata cu putini ofertanti (vanzatori). Numarul redus al concurentilor creeaza premisele unei competitii aspre, datorita posibilitatilor de conoastere a pozitiei detinute de fiecare in cadrul pietei.

Atunci cand firmele ofera aceeasi marfa, diferentiindu-se doar prin servici sau preturi (ca urmare a costurilor mai reduse) avem de-a face cu un oligopol pur. Firmele care ofera produse partial differentiate, in special prin calitate, modele sau servicii, actioneaza in cadrul concurentei de tip oligopol diferentiat.

In toate cazurile prezentate mai sus, concurenta are ca " actori" ofertantii marfurilor, presupunandu-se ca ei vizeaza (si isi disputa) un mare numar de cumparatori. In unele cazuri, insa, ofertantii - in numar mai mare sau mai mic - se confrunata cu un singur comparator. Piata cunoaste, in acest caz, o situatie de monopson; intr-adevar, la produse ca: echipament militar, vapoare, avioane, locomotive etc., cumparatorul poate fi statul, un concern etc. Obtinerea comenzilor, respective vanzare-cumparare, se realizeaza, de regula, pe calea licitatiilor care semnifica, de asemenea, un gen de concurenta. Cand atat ofertantul (vanzatorul) cat si beneficiarul (cumparatorul) detin fiecare o situatie de monopol, respective nu au concurenta; aceasta situatie este cunoscuta sub denumirea de monopol bilateral, care nu lasa nici un spatiu pentru manifestarea concurentei.

Competitia desfasurata in cadru legal,avand la baza perfectionarea propriei activitati,este cunoscuta sub numele de concurenta loiala.

Mai frecvent utilizate sub urmatoarele practice:

denigrarea concurentior prin punerea in circulatie a unor afirmatii inexacte despre activitatea acestora;

obtinerea de avantaje ca urmare a confuziei care poate fi create intre activitatea proprie si a concurentilor (confuzie de marci), cunoscuta si sub denumirea de concurenta parazitara;

incalcarea legilor, in special a celor fiscale, si obtinerea pe aceasta baza a unor costuri mai reduse si posibilitatea practicarii unor preturi mai joase (concurenta ilicita, frauda fiscala);

practicarea unor preturi joase, cu sacrificarea propiului profit(dumping).

In tara noastra, in present, desi concurenta neloiala este sanctionata printr-o lege speciala, datorita mecanismului de actiune insuficient pus la punct, sistemul de protectie practic nu functioneaza. De aceea, in continuare, sunt necesare clarificari privind definirea mai exacta a practicilor neloiale si realizarea unui sistem simplu si eficace de sanctionare a concurentilor neloiali.

II.3. Nivelul si tipologia concurentilor

Concurentii actioneaza pe piata utilizand o gama variata de mijloace si tehnici.Cei mai importanti concurenti ai unei firme sunt cei care actioneaza in cadrul aceleiasi piete-tinta si utilizeaza aceeasi strategie. Ei alcatuiesc un grup strategic. Identificarea grupurilor strategice prezinta importanta deosebita pentru orice firma, deoarece concurenta se manifesta atat in interiorul grupurilor,cat si intre grupurile strategice. Fiecare concurrent va cauta sa obtina un avantaj competitive in raport cu ceilalti concurenti prin diferentieri confera neveluri diferite fiecarui concurrent in parte. Ele sunt exprimate prin punerea in evidenta a punctelor tari si a punctelor slabe ale concurentei.

In acelasi timp, un concurent difera de alt concurent prin modul cum actioneaza, cu alte cuvinte prin comportamentu concurential. Din acest punct de vedere, concurentii pot fi : concurenti buni si concurenti rai, concurenti slabi si concurenti puternici.

Concurentii buni sunt considerati concurentii care respecta "regulile jocului",isi limiteaza actiunile la un anumit segment, evalueaza impactul acestora asupra pietei etc.

Concurentii puternici sunt concurentii cu potential ridicat, capabili sa influenteze evolutia pietei, sa riposteze violent atunci cand sunt atacati etc.

Cunoasterea tipului de concurenti care actioneaza pe piata-tinta prezinta importanta deosebita, deoarece permite alegerea concurentilor de atat si evitat. In principiu, se apreciaza ca firma trebuie sa atace concurentii indirecti, pe cei slabi si pe cei rai. In acelasi timp, ea trebuie sa lupte cu concurentii directi, puternici si buni pentru a mentine ridicat nivelul preformantelor sale.

In sfarsit, in evaluarea concurentei, un rol aparte il reprezinta anticiparea reactiei concurentilor. Din acest punct de vederea, al reactiei lor atunci cand sunt atacati, concurentii pot fi : concurenti relaxati(pasivi), concurenti selectivi, concurenti tigru si concurenti imprevizibili.

Concurentii relaxati (pasivi) sunt acei concurenti care reactioneaza cu intarziere si fara hotarare la actiunile altor firme .

Concurentii selectivi reactioneaza numai in anumite situatii concurentiale, atunci cand apreciaza ca actiunile anumitor firme le lezeaza interesele.

Concurentii tigru reactioneaza violent la orice actiune initiate de alte firme.

Cap.III Strategia de piata

III.1.

Concluzie

In concluzie concurenta este o rivalitate comerciala, o lupta dusa cu mijloace economice intre industriasi, comercianti monopoluri, tari etc. pentru acapararea pietei, desfacerea unor produse, pentru clientela si pentru obtinerea unor castiguri cat mai mari sau o intrecere, rivalitate intr-un domeniu de activitate.

Analizand pozitia concurentei dintre Pepsi si Cola in ceea ce priveste promovarea noilor produse si metodele de acaparare a noilor clientii, ajungem la concluzia ca este o lupta acerba intre cei doi gigantii ai bauturilor racoritoare, cu o istorie de peste 100 de ani, cand in Carolina de Nord un farmacist numit Caleb creeaza o bautura care sa fie si sanatoasa si delicioasa pentru consumatorii.

Cu un an mai devreme in 1985 aparuse Cola, o bautura racoritoare americana facuta din frunze de cacao decocainizate, mai tarziu dovedindu-se a fi cel mai puternic concurent al firmei Pepsi.

Cu trecerea timpului, Pepsi a devenit una dintre cele mai cunoscute bauturi, fiind vanduta in peste 200 de tari nelipsindu-si prezenta din restaurante, magazine si masini de vanzare.

Timpul a facut ca Pepsi si-si modernizeze metodele de atragere a clientiilor recurgand la diferite strategii cum ar fi: o sticla de Pepsi de 2,5 L la pret de 2 litri sau la o sticla de Pepsi cumparata o punga de cips-uri etc.

In prezent Pepsi este lider la vanzarile de baururi racoritoare ajungand in 2005 la o cifra de afaceri de 829,4 milioane de dolari, crescand cu 2,5 % mai mult decat in primul trimestru.

In Romania Pepsi este prezent din anul 1966, diversificand gama de produse si asociandu-se cu Lipton Ice. Succesul pe piata se datoreaza: activitati de marketing creative, inovatii in ambalaje si arome, lansari de noi produse si categorii, o continua investitie in modernizarea fabricilor si a liniilor de productie

CUPRINS

Argument. pag 1

Cap.I Prezentarea generala a scocietatii comerciale.pag 2

I.1. Istoricul Pepsi in lume pag 2

I.2. Scurt istoric Pepsi in Romania ..pag 3

I.3. Gama de produse Pepsi.. ..pag 5

I.4. Asocierea cu Lipton Ice Tea.. .pag 5

Cap. II Concurenta .pag 6

II.1. Comportamentul anticoncurential. .pag 6

II.2. Formele concurentei. .pag 8

II.3. Nivelul si tipologia concurentilor.. .pag 12

Cap.III Strategia de piatapag 14