Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice
Acasa » referate » marketing
Intocmirea unui Plan de Afacere, si structura fondului funciar al exploatatiei agricole pe care se bazeaza planul de afacere

Intocmirea unui Plan de Afacere, si structura fondului funciar al exploatatiei agricole pe care se bazeaza planul de afacere




-TEMA PROIECTULUI-

Intocmirea unui Plan de Afacere, si structura fondului funciar al exploatatiei agricole pe care se bazeaza planul de afacere



CUPRINS

Capitolul 1. Planul de afacere

1.1.Agentul economic

Prezentarea societatii

Afacerea propusa

Obiectivele urmarite

1.2.Piata

Clientii

Produsele obtinute

Segmentul de piata

Concurenta

1.3.Organizarea si conducerea societatii

Procesul de productie

Conducerea societatii

Personalul firmei

1.4.Previziuni financiare

Necesarul de finantare

Veniturile previzionate

Cheltuielile de productie anuale

1.5.Anexele planului de afaceri

Conditii de creditare

Tabelul de rambursare

Situatia veniturilor si cheltuelilor

Fluxul de numerar

Capitolul 2. Structura fondului funciar si a exploatatiei agricole

2.1.Marimea si structura categoriilor de folosinta

2.2.Alegerea culturilor

2.3.Intocmirea asolamentului

Capitolul 3. Organizarea procesului de producere agricola

3.1.Proiectarea productiei medii

3.2.Calcularea dozelor de ingrasaminte

3.3.Intocmirea fiselor tehnologice

3.4.Planul de asigurare a mijloacelor de productie

Planul de asigurare cu seminte

Planul de aprovizionare cu ingrasaminte chimice

Planul de aprovizionare cu insecticide si erbicide

3.5.Calculul necesarului de motorina

3.6.Calculul necesarului de tractoare si masini agricole

Capitolul 4. Calcularea necesarului de forta de munca si intocmirea planului de munca

4.1.Necesarul de forta de munca pe luni calendaristice

4.2.Determinarea necesarului de muncitori permanenti

4.3.Graficul necesarului de muncitori permanenti

Capitolul 5. Organizarea lucrarilor de combaterea buruienilor, bolilor si daunatorilor

Capitolul 6. Determinarea pragului de rentabilitate

BIBLIOGRAFIE

cap.1. planul de afaceri

„moara pentru cereale”

1.1 Descrierea agentului economic

Prezentarea societatii

Acest plan de afaceri este intocmit de catre firma MORARUL S.R.L., pentru obtinerea unui credit bancar necesar achizitionarii unei mori de cereale, ce va fi pusa in functiune in comuna Stauceni, judetul Botosani.

S.C. MORARUL S.R.L., cu un capital subscris de 12 milioane de lei a fost infiintata la 15 iulie 2000 si este inmatriculata in Registrul Comertului cu numarul 002148.

Firma are sediul in orasul Botosani, Strada Savenilor nr.27 si este proprietatea lui Murariu Petronela- Ioana.

In primii 3 ani de functionare, firma a desfasurat activitati de comert en-detail cu produse agroalimentare, prin intermediul unui magazin proprietate, situat in centrul orasului Botosani.

Rezultatele financiare se prezinta astfel: o cifra de afaceri medie de 40 milioane lei lunar, o rata a profitului brut lunar de 20%, rata lichiditatii fiind foarte buna; firma a contactat un credit comercial pe termen scurt, care a fost integral rambursat in anul 2003, iar in prezent nu are nici un credit in derulare.

In prezent firma are un numar de 8 salariati.

Moara va produce faina de grau din graul achizitionat de catre firma si va oferi servicii de morarit pentru producatorii agricoli din zona.

Valoarea totala a investitiei este de 250 milioane lei, din care:

50 milioane lei vor fi asigurati din surse proprii si vor fi destinati amenajarii terenului si spatiului, precum si asigurarii utilitatilor necesare desfasurarii activitatii;

200 milioane lei vor fi asigurati printr-un credit bancar, care va fi utilizat pentru achizitionarea utilajului de morarit. 

Activitatea proiectata va asigura un grad bun de lichiditate (rata curenta a lichiditatii va fi de 1,18 in primul an si va creste pana la 22,16 in al cincilea an de functionare; rata rapida a lichiditatii va creste de la 0,93 in primul an pana la 21,40 in anul al cincilea de functionare). Capacitatea de acoperire a dobanzii este foarte buna: de la minim 4,32 in primul an, aceasta va creste pana la 32,96 in anul al cincilea.

Investitia, in valoare de 250 milioane lei va putea fi acoperita integral din profitul net pana la sfarsitul celui de-al doilea an de activitate. Rata de recuperare a investitiei va fi de 93,87%, ceea ce demonstreaza ca proiectul are o profitabilitate buna de-a lungul perioadei analizate. Activitatea prevazuta va aduce un profit net raportat la vanzari de 8,26% in primul an, ajungand pana la 16,33%.

Rata interna de rentabilitate este de 65,06%, iar valoarea neta actualizata a investitiei este de 168,3 milioane lei pe perioada de cinci ani analizata. Comparand rata interna de rentabilitate cu dobanda acordata creditelor pentru proiecte de investitii de catre banci in prezent – circa 45% - putem considera proiectul rentabil.

La sfarsitul perioadei de 5 ani pe care s-a facut analiza proiectului de investitii, activitatea va genera un surplus de numerar de 900 milioane lei, care va fi utilizat pentru dezvoltarea afacerii.

Estimarea acestor rezultate s-a facut in conditiile unor marje largi de siguranta, si anume:

utilizarea capacitatii de productie in proportie de numai 75% in primul an de functionare si 95% in urmatorii ani;

nivel minim al veniturilor considerate si cheltuieli maxime luate in calcul;

un regim de lucru de numai 8 ore pe zi, 5 zile pe saptamana;

preturi de vanzare si uium pentru servicii de macinat cu cel putin 10% sub nivelul mediu al celor practicate in momentul actual pe piata.

Exista perspective de extindere a acestei afaceri in amonte si in aval fata de activitatea de morarit:

in amonte – cultura cerealiera (grau si porumb), asigurandu-se materia prima;

in aval – productie de paine si alte produse de panificatie, asigurandu-se desfacerea fainii.

1.1.2. Afacerea propusa

Pentru a reinvesti profitul acumulat in acesti 3 ani de activitate intentionam sa dezvoltam activitatea firmei in domeniul productiei agro-alimentare.

Ne propunem - in prima etapa - sa punem in functiune o moara de cereale in localitatea Stauceni, judetul Botosani.

In a doua etapa intentionam sa extindem activitatea productiva in domeniul productiei de paine si alte produse de panificatie. Prezentul plan se refera numai la prima etapa a proiectului nostru si anume la punerea in functiune a morii de cereale.

Moara va functiona:

in regim de productie – va produce faina de grau si porumb din cereale achizitionate, faina urmand a fi vanduta en-gros;

in regim de prestari servicii – va macina cereale pentru locuitorii din zona, cu plata in natura.

1.1.3.Obiectivele urmarite

Consideram ca aceasta afacere are reale sanse de reusita deoarece, asa cum vom demonstra in continuare, exista o cerere in crestere pentru produsele si serviciile pe care le vom oferi: pozitia geografica asigura o baza larga de aprovizionare cu materii prime, comuna fiind situata intr-o zona cerealiera si exista posibilitati de desfacere datorita retelei relativ dezvoltate de drumuri si cai ferate.

Exista perspective largi de dezvoltare a afacerii atat in amonte – prin arderea unor suprafete de teren agricol si cultivarea graului si porumbului – cat si in aval – prin punerea in functiune a unor linii de panificatie, patiserie, paste fainoase

Piata

Clientii

Clientela pe care o vizam se imparte in patru categorii:

A)     Pentru activitatea de productie, clientela va fi formata din:

a)       Brutariile satesti si orasenesti din zona, precum si firme de comert en-gros.

Acesti clienti vor cumpara faina en-gros pe baza unor contracte ferme. Am primit pana acum cereri de oferta de la 3 firme de comert en-gros din Stauceni si Botosani. Am contactat si brutaria sateasca existenta intr-o comuna vecina, care si-a exprimat interesul pentru aprovizionarea cu faina de la moara noastra. In Stauceni exista doua brutarii de stat, care acum se aprovizioneaza de la unica moara a orasului si carora le-am transmis oferta noastra care – asa cum vom arata mai jos – este mai avantajoasa decat cea a morii existente.

b)       Populatia din orasul Stauceni.

O parte din productia de faina va fi desfacuta en-detail prin magazinul firmei. Din experienta de pana acum, consideram ca la cererea existenta, vanzari de o tona de faina pe luna vor putea fi realizate cu usurinta.

B)      Pentru activitatea de prestari servicii de morarit, clientela va fi formata din producatorii agricoli locali, care poseda importante cantitati de grau si porumb, pe care doresc sa le prelucreze pentru valorificare pe piata taraneasca si pentru consumul propriu.

In comuna Tocileni exista 8.000 de locuitori, iar in comunele vecine, pe o raza de 10 Km, inca 15.000 de locuitori.

C)      Pentru vanzarea taratei, care este un produs secundar, am contactat fabrica de nutreturi combinate situata intr-o comuna vecina, la 10 Km distanta de comuna Tocileni.

1.2.2 .Produse oferite

Produsul principal care va fi oferit este faina alba pentru panificatie tip 680. Un alt produs care poate fi obtinut este malaiul obisnuit. Ca produse secundare se vor obtine tarata de grau si de porumb. Moara poate fi reglata si pentru a produce gris.

Firma noastra intentioneaza sa practice preturi cu 10% sub acest nivel pentru desfacerea en-detail, iar pentru desfacerea en-gros, urmatoarele preturi:

- faina alba de grau pentru panificatie - 3450 lei

- malai superior - 3800 lei

- tarata - 1200 lei

- gris - 5300 lei

Important pentru ca faina sa aiba vanzare sigura este ca aceasta sa aiba proprietati bune de panificatie, sa aiba un procent redus de cenusa (deci sa fie alba) si sa fie pastrata in conditii corespunzatoare de umiditate.

Intrucat faina este un produs de baza in alimentatie, este de presupus ca in viitor consumul nu va scade, ci dimpotriva, va creste, pe masura cresterii populatiei si diversificarii productiei de specialitati fainoase.

Serviciile prestate vor consta in macinarea graului si porumbului adus de locuitorii din zona. In prezent, astfel de servicii sunt prestate cu plata in natura, sub forma de uium, de pana la 25% din cantitatea de cereale macinata.

Firma noastra intentioneaza sa practice un nivel de 20% .

1.2.3.. Segmentul de piata:

Moara va fi amplasata in comuna Tocileni, judetul Botosani, o comuna cu 8.000 de locuitori, situata la 15 Km sud fata de orasul Stauceni, intr-o zona propice culturii graului. Comuna beneficiaza de legaturi rutiere si C.F.R. bune cu localitatile invecinate.

In imprejurimi, pe o raza de 10 Km, mai exista 5 comune, cu o populatie totala de cca. 15.000 de locuitori.

In apropiere, la 10 Km distanta, se afla Scaieni S.R.L., care reprezinta un consumator pentru tarata.

Din constatarile noastre, o gospodarie taraneasca macina lunar cca. 30 Kg de cereale pe membru de familie.

Un calcul simplu arata ca aceasta piata are capacitatea de a absorbi un volum de 8280 tone cereale pe an.

(15.000 + 8.000) persoane x 30 Kg cereale/luna x 12 luni/an = 8.280 tone.

Daca am prelucra toata aceasta cantitate de cereale, ea ne-ar aduce o cantitate de 1656 tone cereale din uium (20% x 8280t).

Transformand aceasta cantitate de grau in faina si vanzand-o la pret en-gros, ne-ar aduce un venit de aproximativ 4.000 mil. lei.

(1656t x 70% extractie x 3450 lei/Kg = 3.999.240 mii lei).

Asa cum vom arata in capitolele urmatoare, am prevazut sa prelucram numai 832 tone de grau pe an. Aceasta inseamna aproximativ 10% din cererea existenta pentru aceste servicii.

Prelucrarea acestei cantitati de grau ne va aduce un venit de 1.355,3 mil. lei pe an, incluzand aici si incasarile din vanzarea taratei rezultate.

Din informatiile obtinute de la Directia de Investigatii a Ministerului Agriculturii, reiese ca in judetul Botosani capacitatea de macinare (exprimata in tone/1.000 locuitori) este de 0,47 – deci sub media pe tara, care este de 0,53. De asemenea, capacitatea de panificatie a judetului (exprimata in tone/1.000 locuitori) este de 0,35 – deci sub media pe tara care este de 0,51. De aici deducem ca exista o cerere clara pentru produsele si serviciile pe care le oferim. Aceasta concluzie este intarita si de lipsa de faina din magazine, precum si de cozile la morile de grau si centrele de paine.

1.2.4.. Concurenta

In zona exista doua mori de grau cu tehnologii vechi, situate la 15 si respectiv 20 Km distanta, care lucreaza in regim de prestari de servicii. Aceste mori nu acopera necesarul de morarit din comunele limitrofe. Ambele sunt proprietate de stat, cu toate deficientele organizatorice cunoscute. Producatorii care apeleaza la serviciile acestora sunt nemultumiti de calitatea fainii obtinute, precum si de lipsa de promptitudine a serviciilor lor.

Singura moara care are productie de faina este cea de la Stauceni. Aceasta aprovizioneaza fabricile de paine din oras, fara sa acopere complet necesarul de faina al orasului.

Comparativ cu acesti concurenti, activitatea pe care o organizam va fi mult mai buna, deoarece:

utilajele pe care le vom achizitiona sunt moderne, de productivitate inalta si asigura produse de calitate superioara;

proprietarul se va ocupa personal de conducerea activitatii, ceea ce va duce la promptitudine in prestarea serviciilor, evitarea risipei si a dezordinii, ritmicitate in aprovizionare;

vom oferi conditii de plata mai avantajoase decat concurenta. 

1.3.ORGANIZAREA SI CONDUCEREA SOCIETATII

Procesul de productie

Ciclul de productie consta in urmatoarele etape:

achizitionare grau

triere

decojire

macinare

extractie

maturare (stocare 4-5 zile)

ambalare

livrare

stocul de grau necesar pentru asigurarea ritmicitatii productiei va trebui sa acopere capacitatea de macinare pentru 10 zile, adica 100 tone. In mod corespunzator vor fi dimensionate depozitele de grau si capitalul necesar pentru achizitii. Dupa acumularea unui stoc de faina realizat in 4-5 zile (necesare pentru maturarea fainii), livrarea catre beneficiari se va face zilnic.

In regim de servicii, macinarea graului adus de clienti si livrarea fainii se vor face pe loc, fara perioade de asteptare. Manevrarea sacilor va fi facuta de catre clienti.

UTILAJUL NECESAR

Din studiile efectuate, am ajuns la concluzia ca moara cea mai potrivita este o moara cu 3 valturi, cu o capacitate de prelucrare de 400 kg/ora, asigurand un procent de extractie de 70-80%, care functioneaza la o putere de 22 KW. Pretul estimativ solicitat de producator, inclusiv instalarea si punerea in functiune este de 200 milioane lei. Moara ocupa o suprafata de 14 mp, are o inaltime de aproximativ 5 m si o greutate de 2500 kg. Nu necesita fundatie, fiind o constructie compacta instalata pe un cadru metalic.

Acest utilaj a fost selectat dupa analizarea a trei oferte similare, din urmatoarele considerente:

pretul mai mic fata de produse similare;

conditii de livrare avantajoase – firma producatoare, S.C. Electro S.A., asigura montajul, punerea in functiune si pregatirea unui morar.

SPATII, UTILITATI

Proprietarul detine un teren corespunzator si o cladire care, dupa renovare, poate fi folosita pentru amplasarea utilajului si amenajarea depozitelor.

Terenul necesita amenajari si imprejmuire. Va fi construit un spatiu de parcare suficient de larg ( 900 mp) pentru facilitatea accesului camioanelor si carutelor pana in apropierea morii si va fi imbunatatit drumul de acces pana la soseaua nationala care trece prin comuna, in lungime de 50 m. Aceste lucrari vor fi efectuate cu forte proprii de catre firma.

Bransarea cladirii la sistemul de apa si canalizare al comunei este realizata, bransarea la linia electrica de curent trifazic, existenta in apropierea casei, urmand sa fie facuta.

Pentru estimarea costurilor aferente acestor amenajari am contactat o firma particulara de specialitate. Devizul estimativ pentru aceste lucrari se ridica la 40 milioane lei.

REGIM DE LUCRU

In estimarile din prezentul plan de afaceri am pornit de la premisa – pesimista - ca se va lucra intr-un singur schimb de 8 ore, timp de 5 zile pe saptamana.

1.3.2. Conducerea firmei

Firma va fi condusa de proprietar si de un administrator.

Proprietarul va coordona intreaga activitate, va angaja si controla personalul, se va ocupa direct de problemele de productie, precum si de contractare pentru aprovizionare si desfacere.

Mentionez ca proprietarul este tehnician specialist in morarit si industrie alimentara, avand o experienta de 15 ani intr-o moara din localitatea Stauceni.

Administratorul va tine evidentele contabile si va supraveghea activitatea de achizitie si desfacere. Pentru aceasta functie am si contactat o persoana din comuna, care are calificare de contabil si o experienta de 8 ani de magazioner gestionar, iar in prezent este somer. Acesta va fi retribuit cu un salariu brut de 2 milioane lei lunar.

1.3.3.Personalul

Moara va fi deservita de 5 angajati, dupa cum urmeaza:

1 electromecanic;

2 morari;

2 muncitori necalificati (pentru insacuire si incarcare)

Personalul va fi selectat dintre locuitorii comunei, instruit si testat la locul de munca. Cu fiecare va fi incheiat un contract individual de munca.

Pentru cele doua posturi de morari (pe care le consideram pozitii cheie pentru asigurarea calitatii prestatiei si a productiei) am contactat deja doua persoane calificate si cu experienta in domeniu.

1.4.PREVIZIUNI FINANCIARE

1.4.1. Necesarul de finantare

Apreciem ca intreaga investitie necesita un fond de 250 milioane lei din care:

40 milioane lei pentru amenajarea spatiilor si terenului firmei – se pot acoperi din surse proprii;

10 milioane lei pentru achizitionarea unei cantitati de grau suficiente pentru un proces fluent de productie (pret de cumparare grau: 1200 lei/Kg.) – din surse proprii;

200 milioane lei pentru achizitionarea utilajului – din credite bancare.

1.4.2. Venituri si cheltuieli

Estimand ca vom obtine un venit de circa 1355,3 milioane lei/an la un grad de utilizare a capaciatii de productie de 100%. In calcule am luat insa in consideratie un grad de acoperire a capacitatii de productie de numai 75% pentru primul an si de 95% pentru urmatorii ani.

In estimarea veniturilor am pornit de la urmatoarele date:

Regim de lucru: - 8 ore/zi

- 260 zile/an

Capacitatea de productie nominala:

- 400 Kg. grau/ora

Randament (procent de scoatere):

- 70% faina

- 25% tarata

Pret de vanzare:

- faina - 3450 lei/Kg

- tarata - 1200 lei/Kg.

Pentru simplificare, in estimarea veniturilor am luat in consideratie numai productia de faina de grau si tarata aferenta - care vor reprezenta 50% din volumul fizic de cereale prelucrate – plus incasarile provenite din vanzarea fainii si taratelor obtinute din uiumul de 20% retinut pentru serviciile de morarit.

Deci cantitatea anuala de grau prelucrat va fi:

400 Kg./h x 8h x 260 zile/an = 832 tone/an

Volumul vanzarilor:

Faina productie proprie:

832 t/an x 50% x 70% proc. scoatere x 3450 lei/Kg. = 1.004.640 mii lei

Tarata productie proprie:

832 t/an x 50% x 25% proc. scoatere x 1200 lei/Kg. = 124.800 mii lei

Faina din uium:

832 t/an x 50% x 70% x 3450 lei/Kg. x 20% uium = 200.928 mii lei


TOTAL 1.355.328 mii lei.

Cheltuieli

Estimam ca pentru realizarea veniturilor sus-mentionate vom cheltui o suma de circa 925 milioane lei/an la o capacitate de productie utilizata de 100%.

In estimarea cheltuielilor de productie am inclus urmatoarele:

Achizitie grau pentru 50% din capacitatea nominala de prelucrare:

Grau achizitionat de la producatori individuali sau asociatii:

400 Kg./h x 8 ore/zi x 260 zile/an x 50% x 1300 lei/Kg. x 50% din total aproviz. = 270.400 mii lei.

Grau achizitionat de la ROMCEREAL

400 Kg./h x 8 ore/zi x 260 zile/an x 50% x 1100 lei/Kg. x 50% din total aproviz. = 228.800 mii lei.

TOTAL = 499.200 mii lei.

Salarii directe:

2 morari x 1.700.000 lei/luna x 12 luni/an = 40.800 mii lei

2 muncitori necalificati x 1.000.000 lei/luna x 12 luni/an = 24.000 mii lei

1 mecanic x 1.500.000 lei/luna x 12 luni/an = 18.000 mii lei

TOTAL SALARII DIRECTE : 82.800 mii lei

C.A.S. + somaj, etc. (32%): 26.496 mii lei

TOTAL : 109.296 mii lei

Utilitati

- energie electrica necesara pentru consum moara si iluminat:

23 KW/h x 8h/zi x 300 zile/an x 650 lei/KW = 35.880 mii lei

- apa, canalizare: 2000 mii lei

TOTAL : 37.880 mii lei

Salarii indirecte:

1 administrator x 2.000.000 lei/luna x 12 luni/an = 24.000 mii lei

C.A.S. + somaj, etc. (32%): 7.680 mii lei

TOTAL : 31.680 mii lei

Cheltuieli desfacere-transport:

250 curse/an x 140 mii lei/transport = 35.000 mii lei

TOTAL : 35.000 mii lei

Alte cheltuieli:

Reparatii-intretinere si piese de schimb 10.000 mii lei

Cheltuieli administrative 10.000 mii lei

Asigurari  12.000 mii lei

Amortizarea - liniara 50.000 mii lei

Rata la credit – cu dobanda 130.000 mii lei

TOTAL : 212.000 mii lei

Am prevazut ca intregul profit sa fie reinvestit, acesta reprezentand inca o rezerva pentru dezvoltarea activitatii.

Indicatorii financiari ai investitiei prefigureaza o situatie financiara favorabila, ceea ce ne permite sa consideram proiectul fezabil si profitabil.

1.5.Anexele planului de afaceri

Conditii de creditare

Credit

Dobanda

Numar rate pe an

Perioada de gratie

Numar de ani pentru credit

Valoare rate de rambursat

Tabelul de rambursare

Numar

Sold

Dobanda

Rata de

Rest de

Dobanda

rambursare

credit

Scadenta

rambursat

rambursat

cumulata

Situatia veniturilor si cheltuelilor

SPECIFICARE

Anul I

Anul II 

Anul III

Anul IV

Anul V

I

II

III

IV

Venituri

Ch. de productie

Profit brut

Impozit pe profit

Dobanzi scadente

Profit disponibil

Profit cumulat

Fluxul de numerar

SPECIFICARE

Anul I

Anul II

Anul III

Anul IV

Anul V

I

II

III

IV

Resurse financiare

Credite

Vanzari

Total intrari numerar

Investitii

Chelt. operationale

Chelt. Financiare

Rata de credit

Total iesiri numerar

Surplus de numerar

Capitolul 2. Structura fondului funciar si a exploatatiei agricole

2.1.Marimea si structura categoriilor de folosinta

S.C. MORARUL S.R.L., cu un capital subscris de 12 milioane de lei a fost infiintata la 15 iulie 2000 si este inmatriculata in Registrul Comertului cu numarul 002148.

Firma are sediul in orasul Botosani, Strada Savenilor nr.27 si este proprietatea lui Murariu Petronela- Ioana.

Moara se invecineaza cu terenuri particulare, forta de munca este asigurata de pe raza comunei, cat si din comunele invecinate. Ferma este bransata la reteaua electrica si cea de apa-canal. Suprafata fermei este proprietate privata

Structura fondului funciar

Nr. crt.

Categorii de folosinta

ha

% din total

% din agricol

Suprafata totala

Teren agricol

Arabil

Pasuni

Fanete

Vii

Livezi

Alte folosinte

2.1.2. Alegerea culturilor

Orz. Orzul se numara printre cele mai vechi plante luate in cultura.

Sunt mentiuni ca el s-a cultivat din epoca de piatra , odata cu primele inceputuri ale agriculturii.

In alimentatia omului orzul detine inca un loc insemnat in zonele unde cultura are o pondere mai mare .

Sanse de reusita mai buna o are cultura orzului ( fata de celelalte cereale ) in unele zone cu conditii de vegetatie extreme , cum sunt cele de dincolo de Cercul Polar cele de la mare altitudine , sau cele din nordul Africii .

Chiar si in aceste zone se cauta inlocuirea din alimentatie a painii din orz , care are calitati slabe , datorita lipsei glutenului , cu painea de grau sau cu painea din amestec de fainaa din grau si orz.

In stabilirea plantelor pentru premergatoare se au in vedere forma de orz cultivata si scopul culturii.

Dupa orz , deoarece elibereaza terenul foarte repede ( a doua decada a lunii) , se pot insamanta culture duble pentru furaj , (porumb, sorg) sau pentru boabe ( soia , fasole). Succesul acestor culturi este asigurat daca se seamana in prima parte a lunii iulie si solul are umiditate suficienta.

Sorgul. Sorgul furajer se cultiva in regiunile calde ocupand pe glob, o suprafata de peste 40 de milioane ha.

Sorgul furajer se cultiva pentru boabe , siloz si masa verde. La maturitatea boabelor , tulpinile de sorg sunt suficient de suculente pentru a putea fi insilozate.

Aceasta determina ca, in general, nu se cultiva sorg pentru siloz, ci sa se insilozeze tulpinile ramase dupa recoltarea boabelor. Sorgul se administreaza la iesle la 3-4 ore dupa recoltare, cand plantele s-au ofilit.

Are capacitatea de a otavi de 2-3 ori pe an , in conditii optime de vegetatie. . Ritmul lent de crestere din primele faze de vegetatie si deci, pericolul mare de imburuienare , impune cultivarea sorgului dupa plante care lasa terenul curat de buruieni, de obicei culture prasitoare .

Dupa sorg nu se pot cultiva cereale de toamna , pentru ca are o actiune nefavorabila , epuizand terenul in apa si substante nutritive. Din acest considerent , dupa sorg se vor cultiva numai culture de primavara.

Mustarul. Mustarul alb, mustarul negru si mustarul vanat, sunt specii cultivate pentru semintele lor care contin 30% - 40% ulei nesicativ , mucilagii 20% , substante de natura proteica 25%.

Uleiul este utilizat cu precadere in industria alimentara , pentru fabricarea conservelor, a margarinei.

Turtele rezultate dupa extragerea uleiului sunt utilizate la prepararea mustarului alimentar , iar faina se utilizeaza in medicina.

Este pretentios fata de plantele premergatoare cultura reusind pe terenuri curate de buruieni , dupa prasitoare si cereale paioase.

Nu se cultiva in monocultura si nici dupa mac si crucifere , datorita bolilor ai daunatorilor comune. In asolament , mustarul revine pe acelasi teren dupa minimum patru ani.

2.1.3. Intocmirea asolamentului

Prin asolament se intelege repartitia diferitelor culturi pe sole intr-o exploatatie agricola, iar succesiunea lor in timp si in ciclul stabilit se numeste rotatie.

Asolamentele pot fi clasificate din mai multe puncte de vedere, cum ar fi: dupa numarul de sole, dupa structura culturilor si locul lor de exploatatie, dupa productia principala (culturi pentru boabe, furaje, tehnice, legumicole etc).

Sola

Anul

Orz

Sorg

Mustar

Sorg

Mustar

Orz

Mustar

Orz

Sorg

Orz

Sorg

Mustar

Capitolul 3. Organizarea procesului de producere agricola

3.1.Proiectarea productiei medii

Datele necesare sunt productiile medii obtinute pe o perioada de 6 ani, metodologia de lucru fiind urmatoarea: se determina sporul de productie la ha ca o diferenta intre productia medie a ultimului an al perioadei si productia medie a primului an;

Proiectarea productiei medii

 Anii

Cultura

Productii realizate

Prognoza kg/ha

Orz

Sorg

Mustar

3.2.Calcularea dozelor de ingrasaminte

Nr.

crt.

SPECIFICARE

U.M.

CULTURA

Orz

Sorg

Mazare

N

P

K

N

P

K

N

P

K

Productie medie

kg/ha

Consum specific

kg s.a./t

S.a. de administrat

kg

S.a. in sol

kg

Diferenta de adm.

kg s.a.

Pierderi prin levigare

Cant. pierduta prin lev.

kg s.a.

Total s.a. de administrat

kg

Tipul de ingrasamant

NO4

NO3

super P c.

sare de K

NO4

NO3

super P c.

sare de K

NO4

NO3

super P c.

sare de K

Continutul in s.a. a ingr.

kg/t

Doza de ingr. de adm.

kg

Pe baza planului de cultura si al repartizarii culturilor pe teren, precum si a cartarii agrochimice a terenului se stabilesc dozele de ingrasaminte ce trebuiesc aplicate.

3.3.Intocmirea fiselor tehnologice

Informatiile cuprinse in fise servesc la stabilirea tehnologiilor de cultura, a productiei, determinarea volumului de lucrari mecanice si manuale, stabilirea cantitatii de materiale si a mijloacelor financiare necesare pentru aprovizionare.

Se inscriu in fisa date privind suprafata si productia medie,lucrarile tehnologice in ordinea executarii lor. Pentru fiecare lucrare in parte se determina: volumul lucrarii, sumele necesare pentru executarea ei, materiale necesare.

La lucrarile manuale, in raport cu volumul lucrarii se calculeaza numarul de z.o., iar fondul de salarii rezulta inmultind nr.z.o.cu suma corespunzatoare categoriei de lucrari.

Anexa 1, Anexa 2, Anexa 3.

3.4. Calculul indicatorilor tehnico-economice

Calculul indicatorilor tehnico-economici la sorg

Nr.crt.

Specificare

Total

Din care pe trimestrul

mii lei

I

II

III

IV

Salarii total

din care:-lucrari manuale

-lucrari mecanice

Impozit pe salarii

b) lucrari manuale

a) lucrari mecanice

Fond somaj

Pensii suplimentare

C.A.S.

Fond de sanatate

Cheltuieli materiale

Cheltuieli de aprovizionare

T.V.A.

Cheltuieli lucrari mecanice

Irigatii

Amortizare mijloace fixe

Total cheltuieli directe

Alte cheltuieli directe

Total cheltuieli indirecte

a)comune

b)generale

Total cheltuieli de exploatare

Valoarea productiei secundare

Cheltuieli de productie cu p. princ.

Pret de cost lei/t

Valoarea productiei principale

Pret de livrare lei/t

Profit total

din care:profi lei/t

profit lei/ha

Rata profitului

Impozit pe profit

Profit net

Calculul indicatorilor tehnico-economici la Sorg

Nr.crt.

Specificare

Total

Din care pe trimestrul

mii lei

I

II

III

IV

Salarii total

din care:-lucrari manuale

-lucrari mecanice

Impozit pe salarii

b) lucrari manuale

a) lucrari mecanice

Fond somaj

Pensii suplimentare

C.A.S.

Fond de sanatate

Cheltuieli materiale

Cheltuieli de aprovizionare

T.V.A.

Cheltuieli lucrari mecanice

Irigatii

Amortizare mijloace fixe

Total cheltuieli directe

Alte cheltuieli directe

Total cheltuieli indirecte

a)comune

b)generale

Total cheltuieli de exploatare

Valoarea productiei secundare

Cheltuieli de productie cu p. princ.

Pret de cost lei/t

Valoarea productiei principale

Pret de livrare lei/t

Profit total

din care:profi lei/t

profit lei/ha

Rata profitului

Impozit pe profit

Profit net

Calculul indicatorilor tehnico-economici la Mustar

Nr.crt.

Specificare

Total

Din care pe trimestrul

mii lei

I

II

III

IV

Salarii total

din care:-lucrari manuale

-lucrari mecanice

Impozit pe salarii

b) lucrari manuale

a) lucrari mecanice

Fond somaj

Pensii suplimentare

C.A.S.

Fond de sanatate

Cheltuieli materiale

Cheltuieli de aprovizionare

T.V.A.

Cheltuieli lucrari mecanice

Irigatii

Amortizare mijloace fixe

Total cheltuieli directe

Alte cheltuieli directe

Total cheltuieli indirecte

a)comune



b)generale

Total cheltuieli de exploatare

Valoarea productiei secundare

Cheltuieli de productie cu p. princ.

Pret de cost lei/t

Valoarea productiei principale

Pret de livrare lei/t

Profit total

din care:profi lei/t

profit lei/ha

Rata profitului

Impozit pe profit

Profit net

3.5. Planul de asigurare cu mijloacele de productie

Planul de asigurare cu seminte

In functie dde suprafetele de insamantat si de cantitatea de samanta la ha se calculeaza necesarul de seminte pentru anul curent la fiecare cultura. La cantitatile stabilite mai sus se adauga o rezerva de 5% pentru a acoperi eventualele pierderi

Necesar

De aprovizionat

Nr.

Cultura

Soi/

Categ.

Supr.

Consum

Rezerva

Total

Cant.

Val.

crt.

hibrid

biol.

(ha)

unitar

t

pret

RON

kg/ha

Orez

Mures

I.1

Sorg

EVA

Elita

mustar

Profi

Elita

Planul de aprovizionare cu ingrasaminte chimice

Pentru aprovizionarea din timp cu ingrasaminte chimice trebuiesc cunoscute cantitatile de azot (N); fosfor(P); potasiu(K), care se vor administra pentru fiecare cultura,apoi in functie de stocuri si necesar se va realiza aprovizionarea.

Necesar

Stoc

De aprovizionat

Nr.

Ingrasaminte

U.M.

Pret

Cant.

Val.

Cant.

Val.

Cant.

Val.

crt.

/kg

t

RON

t

RON

t

pret

RON lei

NO4NO3

t

super P c.

t

Planul de aprovizionare cu insecticide si erbicide

Calculul necesarului de insecto-fungicide si erbicide

Nr.

Cultura

U.

M.

Volum

Boala, daunatori

Mod de

Produs

Doza

Numar

Canti-tate

Costul

Termen de

Procu-rare

crt.

lucrari

buruieni, combatute

aplicare

utilizat

UM

/ha

Trata-mente

Nece-sara

RON

/UM

To-tal

Orz

ha

dicotiledonate

postem.

Icedin

forte

II-3

Sorg

ha

mono- si dicotiledonate

postem.

Frontier 720

III-2 

Mustar

ha

mono- si dicotiledonate

postem.

Agil

II-2

3.6.Calculul necesarului de motorina

Nr

Denumirea lucrarii

U.M.

Norma

Orz

Sorg

Mustar

crt

de consum

volumul

cantitate

volumul

cantitate

volumul

cantitate

lucrarii

motorina

lucrarii

motorina

lucrarii

motorina

Transportat IC

t

Administrat IC

ha

Arat 20cm

ha

Arat 25cm

ha

Discuit

ha

Transportat sam.

t

Semanat cu SUP

ha

Semanat cu SPC

ha

Transportat apa

mii l

Efectuat tratamente

ha

Prasit mecanicI

ha

Prasit mecanicII

ha

Recoltat paioase

t

Recoltat mazare f.I

ha

Recoltat mazare f.II

ha

Balotat paie

t

Transportat rec.princ.

t

Transportat rec.sec.

t

TOTAL

3.7.Calculul necesarului de tractoare si masini agricole

Nr

Denumirea lucrarii

U.M.

Perioada

Volumul

Tipul de

Zille

Norma

Necesarul zilnic de

crt

executarii

lucrarii

de lucru

zilnica

lucrarii

de efectuat

tractor

masini

tractoare

Orz

Transportat IC

t

VIII-1

U-650

2RM2

Administrat IC

ha

VIII-1

U-650

MA-3,5

Arat 20cm

ha

VIII-1

U-650

PP4-30

Discuit

ha

IX-1

U-650

GDU3,4

Transportat sam.

t

III-2

U-650

2RM2

Semanat cu SUP

ha

III-2

U-650

SUP29

Transportat IC

t

III-1

U-650

2RM2

Administrat IC

ha

III-1

U-650

MA-3,5

Transportat apa

mii l

U-650

Efectuat tratamente

ha

U-650

MPSP

Recoltat paioase

t

VI-2

C-14

Balotat paie

t

VI-2

U-650

PPF

Transportat rec.princ.

t

VI-2

U-650

2RM2

Transportat rec.sec.

t

VI-2

U-650

2RM2

Sorg

Transportat IC

t

VIII-1

U-650

2RM2

Administrat IC

ha

VIII-1

U-650

MA-3,5

Arat 25cm

ha

VIII-1

U-650

PP4-30

Transportat IC

t

IV-1

U-650

2RM2

Administrat IC

ha

IV-1

U-650

MA-3,5

Transportat apa

mii l

IV-1

U-650

Efectuat tratamente

ha

IV-1

U-650

MPSP

Discuit

ha

IV-2

U-650

GDU3,4

Transportat sam.

t

IV-2

U-650

2RM2

Semanat cu SPC

ha

IV-2

U-650

SPC-8

Prasit mecanicI

ha

V-1

U-650

CPU

Prasit mecanicII

ha

VI-1

U-650

CPU

Transportat rec.princ.

t

IX-3

U-650

2RM2

Transportat rec.sec.

t

IX-3

U-650

2RM2

Mustar

Transportat IC

t

VIII-1

U-650

2RM2

Administrat IC

ha

VIII-1

U-650

MIC-3,5

Arat 20cm

ha

VIII-1

U-650

PP4-30

Discuit

ha

III-3

U-650

GDU3,4

Transportat sam.

t

III-3

U-650

2RM2

Semanat cu SUP

ha

III-3

U-650

SUP29

Transportat apa

mii l

III-3

U-650

RC-4

Efectuat tratamente

ha

III-3

U-650

MET-3,4

Recoltat mazare f.I

ha

VI-2

U-650

MRM-2,2

Recoltat mazare f.II

ha

VI-2

C-14

Balotat paie

t

VI-2

U-650

PPF

Transportat rec.princ.

t

VI-2

U-650

2RM2

Transportat rec.sec.

t

VI-2

U-650

2RM2

Capitolul 4. Calcularea necesarului de forta de munca si intocmirea planului de munca

4.1.Necesarul de forta de munca pe luni calendaristice

Nr.

Cultura

Luna

Total

crt.

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

Orz

Sorg

Mustar

Alte activitati

TOTAL

4.2.Determinarea necesarului de muncitori permanenti

si sezonieri

Nr.

Specificare

Luna

Total

crt.

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

Ipoteza I n=

z.o./ferma

z.o./munc.perm.

z.o./m-tori perm.

z.o. m. sez

nr. m. sez

Ipoteza II n=

z.o./ferma

z.o./munc.perm.

z.o./m-tori perm.

z.o. m. sez

nr. m. sez

Ipoteza III n=

z.o./ferma

z.o./munc.perm.

z.o./m-tori perm.

z.o. m. sez

nr. m. sez

Capitolul 5. Organizarea lucrarilor de combaterea buruienilor, bolilor si daunatorilor

Organizarea actiunilor de combatere a bolilor ,a daunatorilor si a buruienilor are implicatii directe in evitarea pierderilor cantitative si calitative din productie.

Reusita actiuni depinde in mare masura de asigurarea materialelor necesare pentru combatere si a mijloacelor tehnice pentru aplicarea tratamentelor

Specificare

Volum

UM

Necesarul de agregate (N) =

Suprafata unei parcele de lucru (s) =

ha

Distanta dintre doua puncte de alimentare (D) =

m

Cantitatea de solutie (C1) =

l

Cantitatea de solutie (C2) =

l

Numarul de muncitori ce deservesc operatiunea (M) =

Suprafata totala (S)=

ha

Numar de zile pentru efectuarea lucrarii (n)=

Productivitatea agregatului (W)=

Frontul de lucru al masinii (B)=

m

Viteza de deplasare a agregatului (v)=

m/ora

Durata unei zile de lucru (t)=

ore

Coeficientul de utilizare a timpului de munca (H)=

Numarul de ture dus-intors (T)=

Capacitatea rezervorului (Q)=

l

Coeficientul de utilizare al rezervorului (y)=

Norma de stropit la ha (A)=

l

Latimea de lucru (B)=

m

Lungimea parcelei (L)=

m

Volumul Lucrarii (v)=

ha

Productivitate (w)=

ha

Numar de zile pentru efectuarea lucrarii (z)=

Numar de muncitori pe formatie (e)=

Capitolul 6. Determinarea pragului de rentabilitate

Pragul de rentabilitate reprezinta un indice economic de apreciere a unei tehnologii cunoscandu-se faptul ca marimea profitului  se afla in interdependenta cu raportul dintre cheltuielile de productie si cantitatile de productie realizate.

Functie de dinamica productiei realizate ,cheltuielile de exploatare se impart in 2 categorii :

-Cheltuieli variabile –care sunt constante ca marime pentru unitatea de produs insa suma lor creste direct proportional cu volumul productiei

-Cheltuieli fixe—care sunt variabile pe unitatea de produs ,dar sunt constante la unitatea de suprafata.

Pragul de rentabilitate reprezinta acea dimensiune a productiei  medii la care veniturile obtinute din vanzarea productiei principale sunt egale cu cheltuielile totale de exploatare.

Cultura

Ch. Directe

Ch. Indirecte

Productia pricipala

Pret de vanzare

Venit

RON

RON

t

RON/t

RON

Orz

Sorg

Mustar

Total

BIBLIOGRAFIE

Axinte, M. – Fitotehnie – curs sintetic, Iasi, 1992.

Chiran, A., Gandu, Elena, 2000 – Zooeconomie si marketing, Edit. Ion Ionescu de la Brad, Iasi.

Ciurea, I. V., 1999 – Management in exploatatiile agricole, Edit. Ion Ionescu de la Brad, Iasi.

Luca, G., Olaru, N., 1998 – Elemente de management financiar, Edit. Dosoftei, Iasi.

Munteanu, S. L., Borcean, I., Axinte, M., Roman, Gh. V., 2001 – Fitotehnie, Edit. Ion Ionescu de la Brad., Iasi.

Onisie, T., Jitareanu, G., 2000 – Agrotehnica, Edit. Ion Ionescu de la Brad, Iasi.







Politica de confidentialitate







.com Copyright © 2023 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 Proiect didactic Clasa: a-IX-a, Luarea deciziilor
 PROIECT DIDACTIC 3-5 ani dezvoltarea limbajului si a comunicarii orale - „Cine face, ce face”
 PROIECT MOTOR ASINCRON - Determinarea parametrilor schemei echivalente si a caracteristicilor de functionare in regim stabilizat de la gol la sarcina
 TEMA DE PROIECTARE - arbore de masina rotativa

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 PROIECT DE DIPLOMA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALA - SUPURATIILE LOJELOR PROFUNDE DE ETIOLOGIE ODONTOGENA
 Relatiile diplomatice dintre Romania si Austro- Ungaria din a doua jumatate a secolului al XIX-lea
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 Lucrare de licenta contabilitate si informatica de gestiune - politici si tratamente contabile privind leasingul (ias 17). prevalenta economicului asupra juridicului
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta - cercetare si analiza financiara asupra deseurilor de ambalaje la sc.ambalaje sa
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Atestat la informatica cu tema “gestionarea unui magazin de confectii”
 Proiect atestat electrician constructor - tehnologia montarii instalatiilor electrice interioare
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM

Construirea de logotipuri
Lucrare de diploma Politici de marketing la agentia de turism SC ANDORRA SA
Principalele aspecte ale marketingului strategic international
Fundamentarea planului de desfacere si modernizarea organizarii activitatii de marketing la S.C. ARAMIS S.A. CONSTANTA
Kinley-Scheppes - Comportamentul Consumatorului
Cercetarea de piata
Cercetari de marketing - TEST
STRATEGIA DE CREATIE IN SFERA PUBLICITATII



Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu