Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice




Acasa » referate » psihologie psihiatrie
Chestionarul celor 16 factori ai personalitatii

Chestionarul celor 16 factori ai personalitatii




- Manual -

Pentru a evalua trasaturile identificate prin analiza factoriala Cattell construieste si publica in l950 chestionarul 16 PF denumit 'Chestionarul celor 16 factori ai personalitatii' .

Inventarul porneste de la cele 12 trasaturi sursa definite prin analiza factoriala iar itemii sunt selectati pe baza saturatiei in factorii respectivi fara a se specifica felul in care au fost initial formulati sau alesi.

Multe dintre denumirile trasaturilor sunt formulari speciale ale lui Cattell. Pentru acesta ceea ce are importanta este exactitatea stiintifica a terminologiei si in acest scop, - al eliminarii tuturor conotafiilor specifice limbajului obisnuit, alege solutia redefinirii exacte a conceptelor folosite si, mai mult, a sistematizarii si codarii termenilor. In acest sens, chestionarul este indicat sa fie utilizat doar de profesionisti familiarizati cu teoria lui Cattell si cu semnificatia exacta a fiecarui factor.




Cattell a fost dintre cei care au instaurat o rigoare in multitudinea de termeni pentru diferiti factori ai personalitatii, pledand si introducand in cele din urma un cod universal denumit 'Index universal' care ii permite sa inmagazineze coerent rezultatele diferitelor cercetari. Initial sistematizarea a inceput prin simboluri - litere, apoi prin simboluri numerice. Aceasta lista in care fiecarui factor i se da un indicativ de cod U.l. (index universal) nu separa factorii de tip abilitate mentala, de cei temperamentali, sau de cei dinamici, in anexa 4 a lucrarii 'Personalitate si motivatie. Structura si masurare' prezinta detaliat acest Index universal .

Formularile itemilor au doua modele: unii includ intrebari legate de propriul comportament al subiectului care raspunde, precum si exprimarea unor opinii sau atitudini generale despre oameni; ceilalti cer subiectului sa aleaga intre doua posibile ocupatii, activitati recreative, tipuri de oameni, sau alternative privind judecati de valoare. Exista si itemi verbali sau numerici destinati evaluarii unui factor de abilitate rezolutiva.

Chestionarul are doua forme paralele, a cate l87 itemi. Poate fi utilizat cu ambele forme simultan in scopul unei mai mari fidelitati a evaluarilor, sau cu o singura forma avand in vedere ca datele privind coeficientii de fidelitate ale acestor forme pentru scalele chestionarului (de la 50 la 88), coeficientii de omogenitate (de la 22 la la 74) si de validitate (de la 32 la 86) indreptatesc o echivalare a scorurilor.

Numeroase studii au fost realizate pentru a reliefa validitatea empirica a inventarului, de asemenea numeroase traduceri, experimentari si normari pe populatii nonamericane. Exista si normari realizate pe populatia romaneasca. Foaia de profil a testului indica manifestarile comportamentale pentru cele doua extreme ale dimensiunii care trebuie intelese din perspectiva datelor de cercetare privind factorii respectivi.

PREZENTAREA CELOR 16 FACTORI PRIMARI Sl A CELOR 4 FACTORI SECUNDARI

Factorii evaluati prin analiza factoriala sunt constructe bipolare care incearca sa cuprinda multimea de manifestari comportamentale specifice dimensiunii, in mod gradat, de la unul dintre polii acesteia caracterizat printr-o maxima exprimare in comportamerjt a unei extreme a dimensiunii, spre celalalt, caracterizat printr-o maxima exprimare a opusului.

Testul evalueaza prin datele normative pozitia individului de-a lungul acestui continuum. Specific acestui tip de evaluari, ceea ce se ia in consideratie in interpretari ca semnificativ si activ in comportamentul real al persoanei este acel factor a carui pondere depaseste intr-un sens sau altul zona de semnificatie medie. Astfel, de exemplu, in sistemul de normare in 11 clase standard utilizat de Cattell, sunt semnificative pentru comportamentul real al persoanei acele trasaturi care au o pozifie de la cota standard 7 spre 10, sau de la cota 3 spre 0. Cu atat este mai activa trasatura, cu un pol sau altul al ei, cu cat cota standard este mai extremizata (deci notele 10 si 0 si indica un maxim activism al acestei trasaturi in paternul de personalitate, care se exprima prin caracteristicile specifice polului respectiv.

FACTORUL A - Schizotimie vs. ciclotimie

Polul exprimat prin cote standard joase (de la 0 la 3) caracterizeaza un comportament prin aspecte precum schizotimie, orgoliu, spirit critic, opozanta, raceala si indiferenta, suspiciune, rigiditate.

Polul opus, incepand de la cota standard 7 spre 10, indica un comportament caracterizat prin ciclotimie; individul este bun, amabil, prietenos, serviabil, cu interes pentru ceilalti, bland, increzator, adaptabil si cald.

Datele de cercetare indica, pornind de la dihotomia clinica intre psihozele schizoide si dezordinea ciclica maniaco-depresiva, o dimensiune definita quasisimilar si in zona de normalitate psihica, intre si raceala afectiva si caldura afectiva. Caracteristice cicloHmului, afectivitatii cliclice, sunt usurinta cu care traieste, se emotioneaza, interesul marcat pentru semeni si fiinte in general care nu rareori se exprima si in plegerea unei profesii care inseamna contacte interumane si o tendinta spre a se conforma covenientelor sociale. Un grup format din persoane de tip ciclotimie este activ, mai putin axat pe critica, cu indivizi mai generosi in raporturile interpersonale. Persoanele de la polul opus sunt mai putin conciliante, prefera lucrurile, cuvintele, viata solitara; sunt introspectivi, apar seriosi, prefera o camaraderie intelectuala, in acelasi timp, sunt mai profunzi in aprecierea altora, mai siguri intr-o activitate care cere precizie, uneori mai inventivi, mai atenti in a-si respecta promisiunile si in satisfacerea obligatiilor ce le revin.

FACTORUL B - Abilitate rezolutiva generala

Scala nu are corelatii semnificative cu testele de abilitati mentale obsnuite care tipic sunt probe psihologice in timp limitat.

Factorul B masoara, din perspectiva teoriei lui Cattell, acel factor general denumit inteligenta. Cattell distinge intre inteligenta fluida,definita ca o capacitate innascuta care poate fi aplicata la toate tipurile de continuturi, si inteligenta cristalizata, ca forma care depinde mult de educatia formala, exprimand tipurile de abilitati invatate in scoala. Inteligenta fluida afecteaza inteligenta cristalizata, prin faptul ca influenteaza cat de mult beneficiem din invatarea scolara. Evaluarea inteligentei fluide se poate realiza doar prin teste care nu fac in continutul lor referinte la cultura (culture fair intelligence test). Acest gen de teorie asupra inteligentei

ca aptitudine adaptativa premerge in epoca abordarile sistemice contemporane ale inteligentei, depasind viziunea strict biologica, sau pe cea psihometrica. Acest tip de abordare sistemica ai carui reprezentanti contemporani sunt Gardner, 1983 si Sternberg, 1985, 1988 (14) incearca sa cerceteze intersectia dintre cognitie si contextul in care se aplica ca un sistem. Teoria triarhica a inteligentei a lui Sternberg de exemplu se refera la trei aspecte ale acesfei intersectii: cele trei functii ale inteligentei in contextul existential real; cele trei tipuri de

componente implicate in procesarea informatiei; nivelul de familiaritate - noutate al sarcinilor actuale (Sternberg, 1994 (15).

Mai ales din aceasta perspectiva, Cattell se conecteaza teoretic, afirmand de exemplu in 1971 importanta nivelului de relativa noutate a sarcinii pentru masurarea inteligentei (relativa, in

masura in care, se argumenteaza, o sarcina complet noua nu este o masura adecvata pentru evaluarea inteligentei pentru ca nu exista acele structuri cognitive care sunt necesare pentru

abordarea a ceva complet necunoscut).

Cotele standard scazute la factorul B masurat prin sarcini atat reale cat si optionale, indica o slaba abilitate mentala care atrage dupa sine si o moralitate inferioara, tendinta de a abandona cu usurinfa, lipsa de interes pentru subiecte intelectuale, lipsa de cultura in general. Polul opus, de la 7 spre 10, in crestere, indica inteligenta -vie, constiinciozitatea si perseverenta in rezolvarea problemelor, tendinja de a fi cultivat si de a gandi in plan abstract, logic.

FACTORUL C - Instabilitate emotionala vs. stabilitate emotionala.

Polul caracterizat prin instabilitate reprezinta in acest sens caracteristici ale unui eu slab: emotivitate, imaturitate afectiva, instabilitate; individul reactioneaza la frustratie intr-o maniera emotionala, este inconstant in atitudini si interese, este excitabil si hiperreactiv, fuge de responsabilitati, abandoneaza usor, este nelinistit, implicat in conflicte, agitat, visator; poate fi implicat si in accidente. La polul opus apar caracteristicile unui eu puternic, matur, calm. Individul este stabil, constant in interese, calm chiar flegmatic sau palcid; realist, se adapteaza faptelor; nu se manifesta usor oboseala nervoasa, nu se amesteca in conflicte.

Forta eului definita ca si grad de realizare a integrarii dinamice si a controlului emotional nu este pentru Cattell, ca si pentru Eysenck, o problema care sa tina preponderent de formare si mediu. Tendintele constitutionale fac ca formarea controlului emotional sa fie mai dificila pentru unele persoane. Diagnoza diferentiala a felului de a trai 'frustrarea de exemplu, trebuie sa se raporteze la acest aspect constitutional.

Persoana cu un eu slab tinde sa fie cu usurinta contrariata de lucruri si oameni, traind un sentiment de insatisfactie in familie, scoala sau profesie si are dificultati in pastrarea calmului, sa se bucure; se descurajeaza lesne. In acest sens, la acest pol apar mai dese reactiile nevrotice generalizate sub forma unor tulburari psihosomatice (tulburari digestive, de somn) sau temeri irationale si comportamente obsesive. Pe de alta parte, in multe cazuri de tulburari de personalitate si de nevroze se intalnesc cote scazute ale factorului C.

FACTORUL E - Supunere vs. dominanta

Polul comportamentului supus, bland indica dependenta dar si o naturalete si o bunavointa caracteristice. O persoana conformista si usor de dominat, suficienta siesi. Polul opus, indica un comportament agresiv, combativ, incapatanat, sigur de sine, afirmativ, sever, chiar dur sau ostil, auster cu o gravitate afectata. Nonconformist, dar dornic sa capteze atenta.

Datele empirice indica faptul ca aceasta dimensiune comporta o relativa diferentiere in functie de sex: la femei se manifesta printr-o nuanta mai marcata de ipohondrie, prin tendinta de a atrage atentia dar si de echilibru social, care difera de ansamblul orientat mai agresiv la barbati. La ambele sexe insa este specific faptul ca o dominanta puternica poate conduce la acel tip de voinfa obstinata si chiar spre un comportament antisocial, rebel.

Unele date de cercetare indica faptul ca dominanta tinde sa coreleze cu statutul social, fiind mai ridicata la liderii recunoscuti. In grupele de persoane formate din indivizi dominanti se noteaza o interelafie de roluri mai eficienta precum si dominarea unor procedee de tip democratic; astfel de persoane se simt libere sa participe, se angajeaza fara eforturi sau ezitari in problemele de grup, critica deschis imperfectiunile.

Notele ridicate se asociaza de asemenea cu comportamentele de tip delictual din perioada adolescentei. Notele scazute se intalnesc adesea la nevrotici.

FACTORUL F - Expansivitate vs. nonexpansivitate

Factorul F este un constituient important al extraversiei -introversiei, ca factor* secundar.

Polul nonexpansiv indica un comportament moderat, prudent, taciturn, introspectiv cu tendinta spre deprimare si reverie. In general necomunicativ, multumit de sine, legat de valori personale, lent, reflectant. Polul opus, al expansivitafii, indica un comportament impulsiv, entuziast, vesel, direct, plin de viata; guraliv, expresiv, legat de grup, spontan in reactii.

Este unul dintre factorii care suporta influenta mediului de formare in masura in care datele de cercetare indica ca cei expansivi au avut in general un mediu mai facil, mai putin sever, creator de optimism, dar si cu aspiratii mai putin exigente. Nonexpansivii sunt in general crescuti dupa norme mai severe si tind spre un plus de moderatie.

Nonexpansivii apar visatori, isi rod unghiile. Expansivitatea coreleaza cu preferinta pentru aglomerari urbane dar si cu pozitia in familie: cel mai in varsta tinde spre nonexpansivitate, cel mai tanar spre a fi si cel mai expansiv. Dupa perioada adolescentei, expansivitatea prezinta o descrestere, cu un declin mai marcat pentru perioada intre 17 si 35 ani. De asemenea, sunt date care indica corelativ ca nonexpansivitatea este asociata cu cresterea incarcaturii de anxietate.

FACTORUL G - Supraeu slab vs. forja supraeului.

Exista doar o asemanare superficiala cu factorul C pentru ca factorul G este legat in principal de energie si perseverenta.

La polul unui supraeu slab, caracteristica pentru comportament este lipsa de toleranta la frustrare; un individ schimbator, influenfabil, cu o emotivitate generalizata, oboseala nervoasa, inconstanta si nesiguranta, care neglijeaza obligatiile sociale si un general dezinteres fata de normele morale colective. Polul opus atrage dupa sine atitudini de constiinciozitate,, perseverenta, responsabiliate personala; insul e ordonat, consecvent, atent la oamenii si lucrurile din jur.

Conform denumirii, factorul corespunde in viziunea lui Cattell supraeului psihanalitic prin accentul pus pe consideratia fata de normele morale, tendinta de a sustine eul si a frana impulsurile idului. Se poate distinge de stabilitatea emotionala masurata de factorul C prin faptul ca rezulta dintr-o integrare dinamica adecvata de-a lungul vietii.

Persoana cu un G ridicat se manifesta ca respectuoasa, metodica, cu o buna capacitate de concentrare, reflectand inainte de a vorbi, preferand de asemenea compania celor eficienti. Acest pol indica reusita in activitati variate dar care impun perseverenta, regularitate si o buna organizare mentala, fiind in genere un prognostic bun pentru succesul profesional, aptitudinea pentru rolurile de lider, popularitate. Polul scazut se asociaza cu tendinta spre disimulare, vagabondaj, distrugere si incalcare a legii, spre accese de furie nestapanite.

FACTORUL H - Threctia vs. parmia

Cele doua denumiri ascund manifestarile opuse ale dimensiunii responsabile de timiditate si sensibilitate la amenintare pe de o parte, vs. curaj si lipsa de sensibilitate pe de alta.

Polul threctia indica un comportament dominat de tendinta de repliere asupra propriei persoane; prudent, rezervat, distant, contemplativ, cu tendinta de a apare acru si rece, dezinteresat de sexul opus, moderat si constiincios dar cu interese limitate - sunt cateva dintre manifestarile caracteristice pentru comportament. De asemenea se remarca o absenta a interesului artistic sau afectiv, o tendinta spre perceperea rapida a pericolului. Polul parmia indica o sociabilitate gregara, o persoana indrasneata, careia ii place sa intalneasca oameni, este activ, curajos, cu interes pentru sexul opus. Impulsiv, frivol, nelinistit, nu vede usor semnele pericolului, cu interese artistice si cu o bogata rezonanta emotionala.

La nivelul acestui factor puternic dominat de ereditate, intalnim ceea ce Cattell considera a fi un temperament constitutional schizotim, leptosom (G scazut). Replierea pe propria persoana, grija pentru o 'buna conduita' poate fi la schizoizi prepsihotici o trasatura diferentiala. Se remarca totusi ca un astfel de comportament poate fi considerat normal in circumstante traumatizante pentru individ. Un ins excesiv de temator, lent, cu greutati in exprimare care fuge de profesiuni sau de situatii care-i cer contacte sociale, meticulos, evita marile reuniuni, prefera l - 2 amici intimi; ii e teama de situatiile noi sau competitiile publice, relativ malitios dar atent la sentimentele altora, traieste un sentiment de relativa inadecvare fata de tot ceea ce se intampla in jur.

Persoanele parmia se simt libere sa participe, dar apar prolixe, insensibile, iar in grup tind spre remarci de ordin personal mai degraba decat legate de problema in cauza.

Termenul de threctia vine de la englezescul threat, amenintare indicand o corelatie cu reactivitatea ridicata a sistemului nervos autonom fata de amenintare; opus temenului parmia, care indica predominanta parasimpatica.

FACTORUL l - Harria vs. premsia

Polul harria indica un comportament realist dar dur; tipul de persoana care nu se asteapta la lucruri extraordinare de la ceilalti, se bazeaza pe sine, are spirit practic si relativa insensibilitate fata de ceilalti; matur emotional, aspru, chiar cinic, fara simt artistic, reactioneaza prea putin la aspecte estetice (fara ca in mod necesar sa fie si lipsit de gust), si nu ia in seama incomoditatile fizice.

Polul premsia, indica un comportament sensibil la estetic, exigent dar nerabdator, relativ imatur emotional; insul cauta ajutorul si simpatia altora, este prietenos, bland, indulgent cu sine si ceilalti, dificil de satisfacut in probleme de arta, introspectiv, imaginativ si cu o bogata viata interioara, actioneaza prin intuitie sensibila; in plan social manifesta o relativa frivolitate, dornic sa atraga atentia, este nelinistit, chiar ipohondru.

Datele empirice coreleaza polul premsia cu placerea pentru calatorii si experiente noi, cu tendinta spre o imaginatie labila, gustul pentru teatru si o relativa incapacitate practica in modul de a-si conduce afacerile in general. Artistii prezinta adesea cote ridicate la acest factor. Factorul este insa sensibil la modele culturale, normele europene fiind mai ridicate decat cele americane (16). De asemenea, exista o diferentiere sexuala: femeile si fetele prezinta in genere cote mai ridicate decat barbatii sau baietii. Exista o relafie invers proportionala intre rezultatele muncii in-grup si nivelul cotei factorului I: rezultatele tind sa fie cu atat mai scazute cu cat cota medie a indivizilor e mai ridicata, membrii fiind descrisi ca lenti in munca de grup, in decizii, actionand inutil, cu tendinta spre remarci de natura emotionala si sociala, negativist!.



Harria reprezinta o dominanta comportamentala a duritatii, masculinitatii si a spiritului practic. Comportamentul este matur social, genereaza solidaritate de grup si realism.

Factorul este din categoria celor formati prin influenta mediului si a culturii. Termenul de premsia vine de la expresia engleza protectea1 emotional sensitivity, deci o sensibilitate emotioala protejata, ceea ce echivaleaza cu a implica formarea in interiorul unei culturi rafinate, care protejeaza sensiblitatea si gustul estetic. Termenul harria vine de la hardness and realism, indicand aspectul de duritate si realism in mediul de formare.

Studii comparative si longitudinale indica pentru cotele ridicate la acest factor, asemanari cu sindromul isteriei de conversie, angoasei si ipohondriei; de asemenea, o tendinta mai marcata spre forme de angoasa la copiii cu cote inalte la I. Specialistii in psihiatrie, artistii si femeile in genere tind sa prezinte cote mai ridicate. La polul opus, oamenii politici, cei care conduc si directioneaza, electricienii, mecanicii si contabilii.

FACTORUL L - Alexia vs. protension

Comportamentul la polul alexia apare caracterizat prin incredere, adaptabilitate, cooperare; absenta geloziei sau invidiei, o gravitate amabila, dar plina de spirit, interesul fafa de ceilalti. Polul protension reprezinta tesiunea: un mod neincrezator, inclinat spre gelozie, indaratnic, suspicios si timid; relativ rigid, dur si indiferent fafa de alfii.

Nota joasa caracterizeaza un subiect care se acomodeaza usor, nu cauta rivalitate, se preocupa de tot soiul de oameni, exceleaza in munca de echipa. In general suspicios, individul caracterizat printr-o cota ridicata apare adesea egocentric, rigid in interelafii, interes mai degraba pentru viafa sa interioara decat fata de oameni. In general circumspect, este un element tensionant in cadrul unui grup/echipe. Se subliniaza insa faptul ca datele asupra conexiunii dintre L ridicat si comportamentul paranoid nu sunt edificatoare.

FACTORUL M - Praxemia vs. autia

Dimensiunea defineste un factor care cuprinde de asemeni trasaturi dificil de integrat intr-o formula din limbajul obisnuit. Astfel, de exemplu polul cotelor scazute defineste un comportament practic si constiincios; este insul care tine la forma, este capabil sa-si pastreze sangele rece si prezinta o relativa lipsa de imaginafie. In acelasi timp este un spirit logic, expresiv, deschis ca interese, cu sange rece in caz de urgenta sau pericol. Polul autia defineste ceea ce am putea numi nonconvenfionalul excentric: imaginativ, boem, mai putin preocupat de constinciozitate, cu un aspect exterior calm, are ocazionale izbucniri emotive de natura isterica.

Datele de cercetare converg spre imaginea unei persoane preocupate de a face orice lucru 'cum trebuie', care acorda importanta aspectelor practice, nu actioneaza hazardat, este atenta la detalii. Persoana autia este un imaginativ centrat in intregime pe instantele interioare, prea putin preocupat de contingente, adesea original si ignorand realitatile cotidiene isi urmeaza calea proprie. Dotat insa cu imaginatie creatoare si preocupat de marile idei. Dezinteresat fata de valorile materiale, motivatiile interioare il aduc uneori in posturi extravagante acompaniate de reactii emotionale violente. Constient de propria personalitate se poate intampla sa ignore activitatile colective.

FACTORUL N - Naivitate vs. subtilitate

Polul naivitatii, respectiv al cotelor joase, indica un comportament direct, naiv, sentimental, natural, uneori stangaci si neindemanatec; se intereseaza de altii si este usor de satisfacut. Polul opus, indica perspicacitate si luciditate in opinii, un mod de a fi in general rafinat, civilizat si subtil, dar rece, indiferent fata de alfii, si dificil de satifacut.

Datele indica corelatii cu un comportament politicos, experimentat, modern, subtil, cu spirit analitic si cel mai adesea rece; o alura intelectuala, o viziune nesentimentala asupra lucrurilor si vietii, uneori frizand cinismul. Aspectele caracteristice polului opus indica lipsa de afectare, naturalete si spontaneietate, uneori stangacie si bruschetea reactiilor.

Acest al 11 -lea factor nu afecteaza insa decisiv comportamentul.

FACTORUL O - incredere vs. tendinta spre culpabilitate

Polul cotelor joase indica un comportament calm, cu incredere in sine, senin, linistit, rezistent la stres, eficient, viguros, uneori chiar brutal, fara fobii, se angajeaza in genere in activitati simple.

Polul cotelor inalfe indica lipsa de securitate, un mod anxios, depresiv, agitat de a se raporta la exisfenfa; fara incredere in ceilalfi, banuitor, cu sentimente de culpabilitate.

S-au obtinut date care indreptatesc definirea sa ca tendinta depresiva, sensibilitate emofionala, depreciere de sine, chiar nevrofism. Persoana apare obosifa de situatiile excitante, se simfe incapabila sa infrunte exigentele existentiale cotidiene, se descurajeaza cu usurinta, este plina de remuscari si este deprimata descoperind ca oamenii nu sunf nici morali, nici atenti' fafa de aspectele importante; esfe inclinata spre mila, lecturi, linistea semenilor. Reactioneaza viu la dificultati, se descurajeaza La copiii cu note ridicate (9 sau 10) apar temeri, sentiment de solitudine si insuficienta. Experimentele privind dinamica grupului demonstreaza ca astfel de persoane nici nu se simt accepfafi de grup sau liberi sa parificipe, sunt foarte sensibili la normele de grup; de altfel nici nu sunt acceptati usor de ceilalfi, iar din punct de vedere social sunf prost adaptafi. Clinic, O ridicat apare in toate formele de nevroza, psihoza, in tulburari de personalitate si infirmitati psihice.

Urmatorii 4 factori denumifi Q, sunf mai pufin exprimati si clarificati, dar au o contributie in comportament atunci cand sunt activi. Au fost derivafi din analiza factoriala realizata asupra celorlalti factori. Mai ales validitatea prognostica, privind tendinte specifice de comportament, le-a asigurat locul in cadrul chestionarului.

FACTORUL Ql - Conservatorism vs. lipsa de respect pentru conventii.

Polul conservator indica un mod relativ necritic de acceptare a normelor; polul opus reprezinta un comportament deschis spre nou, inovator, critic, cu un ascutit gust pentru analiza.

FACTORUL Q2 - Dependenta de grup vs. independenta personala

Nu este un factor clar stabilit in variatiile comportamentale, manifestandu-se mai ales la nivelul atitudinilor interioare. De fapt nici unu! dintre acesti factori Q - 2, 3 & 4 nu au fost gasiti cu maxima certitudine in validarile empirice, aparand mai ales in raspunsurile la chestionare.

Factorul Q2 contribuie la factorul secund introversie.

Persoana cu cote Q2 ridicate este rationala, capabila sa se decida singura. La polul opus, este tipul de individ care merge odata cu grupul, cauta aprobarea sociala, urmeaza moda. Datele de cercetare indica corelarea comportamentului Q2 scazut cu profesii din sfera cercetarii, cadrelor de conducere si decizie, in general indivizi care gandesc mult prin ei insisi.

Cercetari privind dinamica grupului indica de asemenea ca cei cu Q2 ridicat traiesc insatisfactii legate de integrarea in grup, fac remarci care cel mai adesea sunt solutii iar grupul tinde sa-i refuze. In colectivul scolar astfel de copii sunt tinuti la distanta, par sa aibe interese mai mature decat ceilalti si ating usor succesul academic.

FACTORUL Q3 - Sentiment de sine slab vs. sentiment de sine puternic.

In comportament se manifesta prin lipsa de control spre deosebire de polul opus, respectiv disciplina de sine, exigenta, vointa dezvoltata.

Factorul se pare ca exprima gradul in care individul a acceptat o imagine de sine ideala prin care isi dirijeaza comportamentul real. Un astfel de factor depinde de mediu in sensul dependentei de incurajare, stimularea valorilor constructive si a respectului de sine. Copilul cu o cota Q3 ridicata prezinta un bun autocontrol, incearca sa aplice si aprobe normele etice acceptate, doreste sa faca bine, are consideratie pentru altii, este prevazator si dispus sa-si controleze exprimarea emotiilor. Factorul prezinta empiric o corelatie substantiala cu sentimentul de sine, cu integrarea pulsionala care vizeaza mentinerea unei adecvate imagini de sine.

Opus, Q3 scazut prezinta in principal o emotivitate necontrolata, care se aseamana cu factorul D, factor care dispare practic ca atare la varsta adulta. O cota scazuta Q3 este asociata cu delincventa juvenila.

Factorul Q3 contribuie semnificativ la factorul secund anxietate.

In cercetarile privind dinamica de grup, Q3 ridicat caracterizeaza de obicei pe cei alesi ca lideri eficienti: sunt stapani pe sine, fac multe judecati in legatura cu grupul, nu apar ca jenanfi sau inoportuni. Q3 ridicat indica de asemenea reusita in profesiuni mecanice, in matematica, in activitati de organizare, ca directori si functionari in servicii publice. Unoori a fost numit si factor 'giroscopic' al personalitatii, indicand stabilitatea si orientarea acesteia.

FACTORUL Q4 - Tensiune ergica slaba vs. tensiune ergica ridicata.

Comportamentul Q4 la polul cotelor joase indica un mod destins, calm, nonsalant, satisfacut de a trai. Polul opus este caracterizat prin incordare, tensiune, excitabilitate si sentimente de frustrare. Q4 caracterizeaza un comportament nelinistit fara motiv, incordat, iritabil, agitat.

Datele clinice indica pentru factorii O si Q4 capacitatea de a diferentia normalul de nevrotic, fiind dintre dimensiunile semnificative pentru contributia la indicele de anxietate generala. In acelasi timp, clinic, se releva Q4 ridicat in tulburarile de personalitate, infirmitatile fizice si in psihoze.

Cattell interpreteaza acest factor in sensul nivelului de excitatie si tensiune datorate pulsiunilor nedescarcate sau frustratiei.

Factorii de ordin secundar au semnificatia de trasaturi de suprafata si sunt definiti si determinati experimental de Cattell. Ei sunt calculati in functie de ponderea contributiei fiecareia dintre componentele primare in clusterul factorial; la calculare se utilizeaza cotele standard (nu notele brute), iar ceea ce se obtine are semnificatia unei cote standard, de la o la l o. In mod obisnuit se utili.zeaza un sistem mai rapid pe care il vom prezenta care admite rotunjirea notei finale si a contributiei cotelor componente; acest sistem sufera de o relativa imprecizie in sensul ca pot apare situatii cand nota finala este mai mica de O sau mai mare de 10, ceea ce se rectifica prin aproximarea ei la nivelul cotei celei mai apropiate, respectiv O sau 10. Valorile scazute ale intercorelafiilor dintre factorii secunzi indica independenta acestora.

FACTORUL I - Adaptare vs. anxietate

O cota ridicata la factorul secundar l indica o anxietate ridicata, cu sensul obisnuit al denumirii. Persoana nu este necesar nevrotica, anxietatea poate fi reactiva la o situatie, dar indicatia de neadaptare este precisa. Este persoana nesatisfacuta de capacitatea sa de a raspunde cerintelor vietii si a-si realiza dorintele. Anxietatea puternica perturba randamentul si atrage tulburari psihosomatice.

FACTORUL II - Introversie vs. extraversie

Cota scazuta la acest factor secund indica tendinta spre timiditate si inhibitie in relatiile cu ceilalti. Acest lucru poate fi defavorabil pentru profesii care cer contacte sociale multiple, dar poate fi un indice sensibil si favorabil pentru o munca care cere precizie.

Exfraversia, la celalalt pol, indica lipsa de inhibitie sociala si o satisfactie generala fata de propria persoana. Favorabila in predicfia pentru activitati care cer contacte sociale multiple, este nefavorabila de exemplu in ecuatia reusitei academice.

FACTORUL III - Emotivitate vs. dinamism

Cotele scazute la acest factor indica o emotivitate difuza care poate fi de tip depresiv si frustrant pentru persoana. Acest gen de om este sensibil la rafinamentele existentei, cu un temperament artistic, placut; in fata dificultatilor are tendinta de a reflecta prea mult, examinand situatia pe toate fetele inainte de a trece la actiune, actiune care apare din acest motiv prea intarziata.

Polul opus reprezinta un comportament dinamic, intreprinzator si decis, competent. Exista riscul ca astfel de persoane sa actioneze orientandu-se predilect dupa ceea ce le apare clar si indiscutabil, fara sa examineze aspecte mai subtile, sau relatiile umane implicate, in fata dificultatilor, tendinta trecerii la actiune primeaza, nu cea de reflectie.

FACTORUL IV - Supunere vs. independenta

Cotele scazute indica un comportament moderat, pasiv, legat si dependent de ceilalti; cu tendinta de p cauta aprobarea si sprijinul celor de care are nevoie si de a-si orienta conduita in functie de cei ce acorda aceasta sustinere.

Independenta, la polul opus, se manifesta prin tendinta spre agresivitate, indrazneala, un mod transant de a acfiona, initiativa. O astfel de persoana chiar cauta situatiile in care se tolereaza sau se incurajeaza o astfel de atitudine.

2.2. MODALITATEA DE CALCUL A FACTORILOR SECUNDARI

Vom prezenta modalitatea prin rotunjire si modalitatea cu ajutorul constantelor exacte care vor apare in paranteze, asa cum sunt prezentate si in manualul testului. Cand se vor utiliza cotienfii exacti din paranteze notele finale nu se mai impart la 10.

Adaptare vs. anxietate:

2 L (0.10) + 3 O (0.30) + 4 Q4 (0.38) -2C(-0:i8)-2H(-0.17)-2Q3.

La totalul astfel obtinut se aduna constanta 34 (3.4) si totul se imparte la 10.

Introversie vs. extraversie:

2 A (0.17) + 3 E (0.33) + 4 F (0.41) +5N(0.48)-2Q2(-0.16).

Din total se scade 11 (-1.15) iar rezultatul se imparte la 10.

Emotivitate vs. dinamism:

2 C (0.19) + 2 E (0.17) + 2 F (0.23) +2 N (0.20) - 4 A (-0.42) - 6 l (-0.55) - 2 M (-0.1).

Totalului i se adauga Constanta 69 (6.85), iar rezultatul se imparte la 10.

Supunere vs. independenta:

4 E (0.44) + 3 M (0.32) + 4 Ql (0.39) + 4 Q2 (0.36) - 3 A (-0.27) - 2 G (-0.16).

Nu exista o constanta (doar pentru forma zecimala, -0.40). Rezultatul se imparte la 10.

2.3. DENUMIREA FACTORILOR 31 INTERPRETAREA CARACTERISTICILOR TRASATURILOR SEMNIFICATIVE PENTRU COMPORTAMENTUL PERSOANEI

Prezentam in continuare caracteristicile principale precum si codul 'din Indexul Universal ai celor 16 factori primari .

Tabelul 2 Denumirea si codificarea factorilor primari.

DENUMIREA FACTORULUI Sl CONTINUT COD U.l.

A Schizotimie - ciclotimie U.I.(LQ)1

rezervat, detasat, critic, distant, vs.

deschis, suflet cald, participativ

B Inteligenta slaba, gandire concreta vs. U.I.(LQ)2



inteligenta stralucita, gandire abstracta

C Instabilitate emotionala - eu puternic U.I.(LQ)3

afectat de emotii, relativ instabil

emotional, schimbator vs.stabil emotional,

matur, face fata realitatii, calm

E Supunere - ascendenta U.I.(LQ)5

bland, modest, condus cu usurinta, docil, se

acomodeaza vs. afirmativ, agresiv, incapatanat,

competitiv.

F Nonexpansivitate - expansivitate U.I.(LQ)6

sobru, taciturn, serios vs. usuratic, entuziast

G Supra eu slab - supra eu puternic U.I.(LQ)7

expeditiv, nu ia in seama regulile vs.

constiincios, persistent, moralist, asezat

H Threctia - parmia U.I.(LQ)8

timid, rusinos, sensibil la amenintare vs.

aventuros, neinhibat, sigur de sine social

I Harria - premsia U.I.(LQ)9

dur, se bazeaza pe sine, realist vs.

bland, sensibil, se agata, supraprotecfie

L Alexia - protension U.I.(QL)12

increzator, accepta conditiile vs.

suspicios, greu de prostit

M Praxernia - autia U.I.(QL)13

practic, interese practice vs.

imaginativ, boem, visator

O Adaptare, incredere - U.I.(QL)15

tendinta spre culpabilizare

placid, sigur, senin, indraznet vs.

aprehensiv, isi face singur reprosuri,.se

ingrijoreaza, nesigur, tulburat

Ql Conservator in idei - subtil U.I.(Q)16

respecta ideile traditionale vs.

experimenteaza, liberal, gandeste liber

Q2 Dependent de grup - suficient siesi se alatura U.I.(Q)18

si urmeaza grupul vs.suficient siesi, plin de resurse,

prefera sa decida singur

Q3 Sentiment de sine slab - sentiment puternic U.I.(Q)19

imagine de sine nestructurata, laxa, isi

urmeaza impulsurile, fara grija regulilor

sociale vs. controlat, cu voinfa puternica, precis

in plan social, compulsiv

Q4 Tesiune ergica slaba - tesiune ergica inalta U.I.(Q)17

relaxat, linistit, fara frustrari,

calm vs. tensionat, frustrat, nelinistit

DISPOZITIA ITEMILOR PROPRII FIECARUI FACTOR:

Factori

Note max

Pozitia raspunsurilor

ilor  cu doua puncte

cte

a

b

c

A

B***

C

E

F



108, 157,

G

H

161

I

L

M

N

O

Q1

Q2

Q3

Q4

*** - Raspunsurile la factoril B se puncteaza cu 1 punct.







Politica de confidentialitate


.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




AFAZIA
Abordarea comportamentalista - Julian Rotter – Teoria invatarii sociale
Programul de interventie pe baza activitatilor ludice inclus in STRATEGIA DE RECUPERARE PSIHOPEDAGOGICA A COPIILOR CU DEFICIENTA MENTALA
Contructia si dinamica universului social
MECANISMELE NEUROFIZIOLOGICE ALE LIMBAJULUI
Problematica reeducarii delincventilor
Tema referatului: 'clubul copiilor pucioasa”
Domeniul memoriei - Memoria ca proces cognitiv




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu