Etapa prenatala a dezvoltarii umane. Nasterea si noul nascut.

Obiectivele acestei unitati de invatare

Dupa ce vor studia aceasta unitate de invatare, cursantii vor putea:

Etapa prenatala

Etapa prenatala si organogeneza

Interesul savantilor pentru ceea ce se intampla inainte de nasterea unei fiinte umane este foarte vechi. Inca din antichitate s-au formulat unele idei cu privire la aceasta etapa a vietii (Aristotel). Secolele 18 si 19 au adus date noi, mai ales in legatura cu structura organica din diferite intervale ale celor noua luni de sarcina. Dar secolele 20 si apoi 21 au imbogatit considerabil cunostintele cu privire la etapa intrauterina sau prenatala. Au fost dezvoltate tehnologii noi care au permis ca din 1960 sa se asigure conditii de dezvoltare a embrionului in afara corpului uman. Apoi a aparut ecografia care a permis urmarirea ca atare a cresterii si manifestarii embrionului si apoi a fatului de-a lungul celor 9 luni. Astfel, s-a fundamentat stiintific ideea ca ontogeneza (dezvoltarea individului) incepe inca din momentul procrearii (P. Osterrieth, 1976, p.35) si ca ceea ce se va intampla dupa nastere va reprezenta si contributia etapei prenatale. Semnificatia fundamentala a acestei etape ontogeneza, adica formarea tuturor componentelor organice si a functiilor vitale care sa-i permita fiintei umane, ca imediat dupa nastere, sa se echilibreze cu ambianta si sa supravietuiasca. Din punct de vedere al vietii psihice, se formeaza si se dezvolta sistemul nervos, si cu deosebire activitatea nervoasa superioara si organele de simt. Asa cum vom vedea apar si primele manifestari psihice.

Subetapele: . embrionara . fetala precoce (0-3 luni) . fetala tardiva (6-9 luni)

Tinand seama de calitatea si de amploarea acestor transformari etapa prenatala a fost impartita in trei subetape: embrionara, fetala precoce si fetala tardiva.

In subetapa embrionara care dureaza pana la trei luni, dupa formarea oului (prin unirea gametilor adica a celulelor sexuale de la parinti) se produce o inmultire exceptionala a celulelor si se formeaza trei foite embrionare din care vor apare treptat toate organele vitale si in primul rand sistemul nervos. La finalul celor trei luni fiinta va avea caracteristicile corporale ale speciei umane.

In subetapa fetala precoce, adica intre 3 si 6 luni continua sa se formeze componentele organice, se dezvolta si se repartizeaza uniform sistemul muscular, tegumentele devin mai consistente, se produc osificari in diferite zone corporale. Daca la sfarsitul lunii a 6-a si inceputul lunii a 7-a s-ar produce nasterea copilul ar avea structurile si functiile organice ca sa supravietuiasca.

In ultima subetapa dintre 6 si 9 luni, numita fetala tardiva se produce consolidarea a ceea ce s-a dezvoltat pana acum. Toate subsistemele sunt complete si sunt evidente perfectionarii functionale. Copilul este gata pentru a se naste. Pentru ca din perspectiva psihologiei copilului ne intereseaza construirea si functionalitatea sistemului nervos, ne vom opri in continuare asupra acestui aspect.

Dezvoltarea sistemului nervos si a organelor de simt in etapa prenatala

Subetapa embrionara: . placa neurala . tub neural . vezicula primara . trei vezicule . formatiunile de baza ale creierului

Reamintim ca etapa prenatala dureaza din momentul unirii gametilor si pana la nastere, adica 276 - 284 zile. In cursul ei se formeaza toate componentele corpului uman, apar functiile biologice de baza si chiar incep unele manifestari psihice. Dupa ritmul si ordinea in care apar caracteristicile corporale, si cele psihice s-au considerat trei subetape: embrionara (0 - 3 luni), fetala precoce (3 - 6 luni), fetala tardiva (6 - 9 luni).

Sistemul nervos este de origine ectodermica. Imediat dupa formarea oului si diferentierea foitelor embrionare (endoderm, mezoderm, ectoderm) se petrece mai intai o ingrosare a unei parti a ectodermului, formandu-se placa neurala. Din aceasta, dupa a 15 zi de la conceptie se va dezvolta encefalul. Mai intai placa va forma tubul neural care se va afunda in mezoderm. Partea cefalica a tubului va forma o vezicula primara care apoi se va divide in alte trei: rombencefalul, mezencefal si prozencefal. Rombencefalul se va redivide si se vor forma doua vezicule din care vor lua nastere metencefalul si mielencefalul. Mezencefalul va ramane nedivizat iar prozencefalul, de asemenea, se va redivide si va forma doua vezicule care vor deveni cele doua emisfere cerebrale. Restul tubului va forma maduva cu ingrosari la nivel cervical, toracic si lombar. Neuronii acestor formatiuni dezvolta dendrite si axoni si se produc enzime (neurotransmitatori) care asigura transmiterea influxului nervos. Toate aceste transformari se produc pana la trei luni.

Subetapa fetala precoce - mielinizari - santurile cerebrale - legaturi intre zone

Intre 3 si 6 luni se produc mielinizari la nivelul maduvei spinarii. De asemenea se mielinizeaza cativa nervi cranieni: oculomotor, facial si trigemen. La inceputul lunii a 5-a se formeaza primele santuri pe suprafata emisferelor cerebrale. Se stabilesc legaturile intre diferitele niveluri ale sistemului nervos.

Subetapa fetala tardiva: - mielinizari noi - 6 straturi ale scoartei - perfectionarea analizatorilor

Intre 6 si 9 luni scoarta cerebrala are 6 straturi in cea mai mare parte a ei. Tot in acest interval se dezvolta analizatorii pentru miros, gust, auz, vaz, tact. Se mielinizeaza cateva traecte nervoase foarte importante pentru sensibilitate si motricitate (fascicolele spinocerebeloase si bulbo - tulamice) si formatiuni din mezencefal, cerebel, ganglionii bazali.

In stransa legatura cu transformarile structurale se dezvolta importante functii organice: la 2 luni apare o agitatie motorie difuza, la 2 luni si jumatate se inregistreaza bataile cordului, la 3 luni apar miscari respiratorii, la 4 luni miscari ale tractului digestiv, la 5 luni miscari generale care sunt simtite de mama. La 6 luni apar asa numitele tipete fetale.

Primele manifestari psihice inainte de nastere

Pe baza dezvoltarii diferitelor componente ale organismului, a structurarii sistemului nervos si a organelor de simt, a manifestarii functiilor biologice fundamentale (bataile cordului, mai ales) apare si posibilitatea manifestarii unor fenomene psihice. Inca din 1938 M. Minkowski (apud P.Osterrieth, 1976, p. 36) vorbea de un psihism prenatal pe care il considera "baza de nastere in care se insereaza toate impresiile ulterioare". Cercetarile mai noi au demonstrat clar intrarea in functie a principalilor analizatori.

Fatul raspunde la: . sunete . fascicule luminare . atingeri . substante dulci si amare

Fatul este sensibil la sunetele produse de functionarea organismului matern si cu deosebire, bataile inimii. De aceea, dupa nastere, copiii care au fost asezati la sanul stang, si au receptionat mai repede bataile inimii mamei, s-au linistit mai repede si au inceput sa suga mai bine, in timp ce altii care au fost asezati mai intai la sanul drept au fost agitati mai multa vreme. Injectarea de substante dulci in circuitul sanguin al mamei au facut sa creasca absorbtia de substante de catre fat, in timp ce cand s-au introdus cele amare, efectele au fost inverse. Atingerile si presiunile asupra corpului mamei l-au facut pe fat sa raspunda cu miscari speciale. La fel, daca s-a stimulat vizual abdomenul mamei cu un fascicol luminos a raspuns prin miscari caracteristice, deosebite de cele obisnuite.

In lumina acestor cercetari se recomanda mamelor, ca in perioada prenatala sa nu fie numai purtatoarele biologice ale copiilor ci sa realizeze o comunicare frecventa cu ei, sa se gandeasca la ei, sa stie ca starile emotionale pozitive sau negative se transmit si copiilor, sa gaseasca modalitati de a-i stimula inca inainte de nastere.

Conditiile dezvoltarii normale in etapa prenatala

Pentru ca sa se produca toata constructia si functionarea organismului si chiar sa se inregistreze inceputuri ale vietii psihice, trebuie sa fie asigurate urmatoarele conditii necesare dezvoltarii normale a fatului:

Daca vor fi respectate aceste conditii se vor asigura pentru mama conditiile organice, calmul afectiv si increderea benefica pentru dezvoltarea normala a fatului si pentru nasterea normala a lui.

Factorii nocivi care pot actiona in etapa prenatala si urmarile lor

S-ar parea ca mediul intrauterin asigura neconditionat o maxima protectie fatului si nimic rau nu i se poate intampla. In realitate, daca nu exista atentia corespunzatoare pot sa intervina o sumedenie de factori nocivi, cum ar fi:

- tare ereditare la unul dintre parinti sau la amandoi;

- stare de boala si de ebrietate in timpul procrearii;

- alimentarea deficitara a mamei care s-ar putea manifesta astfel:

- teama de a se ingrasa a mamei o face sa manance insuficient chiar

daca hrana este calitativ corespunzatoare;

- preferinta pentru alimente mai degraba conservate care par a fi mai la indemana si mai comod de obtinut si pregatit;

Si intr-un caz si in altul, aceasta alimentatie deficienta incetineste

inmultirea neuronilor, afecteaza activitatea bioelectrica a creierului si

duce la intarzierea intelectuala;

- consumul de fructe si legume nespalate, a produselor vechi sau chiar alterate provoaca intoxicatie alimentara care genereaza la fat hidrocefale si tulburari de vedere;

- suprasolicitarea profesionala si casnica a mamei ii epuizeaza energia organica si incetineste cresterea copilului;

- infectiile virale sunt dintre cei mai periculosi factori. Astfel, gripa virala produce neinchiderea tubului neural si degenerari ale sistemului nervos iar rubeola determina malformatii cardiace, ataca sistemul nervos si vederea;

- radiatiile pot duce la mutatii genetice imprevizibile cu efecte in toate planurile dezvoltarii copilului. Se stie ca accidentul de la Cernobal a dus la nasterea unui numar mare de copii cu fel de fel de malformatii;

- consumul de medicamente insuficient testate poate duce, de asemenea, la malformatii organice. A existat un astfel de caz, cu multi ani in urma iar firma producatoare a platit foarte mari despagubiri;

- consumul de alcool afecteaza formarea sistemului osos iar fumatul intarzie cresterea pentru ca reduce aportul de oxigen pentru fat;

- climatul familial incordat, dominat de neintelegeri si certuri duce la stari afective negative de durata care sunt insotite de modificari ale biochimismului sanguin si influenteaza direct si starea fatului (P. Osterrieth);

- carenta de vitamine dar si excesul pot, de asemenea, perturba dezvoltarea fatului;

- foarte grav este consumul de droguri care il poate face pe copilul insusi dependent de droguri sau ii provoaca moartea la nastere sau la putina vreme dupa ce a aparut pe lume.

Avand in vedere toate aceste pericole se impune mai mult pregatirea mamei dar si a tatalui pentru a deveni constienti si responsabili in legatura cu venirea pe lume a copilului lor.

NASTEREA

Nasterea normala si cea exceptionala

Nasterea este un eveniment deosebit si pentru mama si pentru copil. Mama asteapta cu bucurie sa-si vada copilul dar si cu o anume teama, mai ales daca se afla la prima nastere. Nu stie cum se va desfasura totul si daca va face fata momentului de varf. Apoi sunt diferente in ce priveste travaliul nasterii. Unele mame nasc foarte repede, in 2 - 3 ore si nu trec prin perioade grele prea numeroase, in timp ce, la altele procesul poate sa dureze si chiar sa fie nevoie de unele interventii medicale. Dar rasplata pentru toata suferinta este imensa daca vine pe lume un copil bine dezvoltat si sanatos. Nasterea naturala este un adevarat miracol. Mama poate repede sa-si recastige fortele si sa se ocupe atent de copilul ei. Toate acestea se intalnesc in marea majoritate a cazurilor.

Nasterea prin cezariana

Sunt insa si unele nasteri ce pot fi considerate exceptionale pentru ca pot pune unele probleme speciale privind dezvoltarea fizica si psihica a copilului.

O nastere exceptionala poate fi considerata si cea prin cezariana, care poate fi pentru mama relativ dificila in timp ce pentru copil nu apar probleme deosebite. El are o dezvoltare fizica si psihica obisnuita.

Nasterea gemenilor este un alt fel de exceptionalitate. Se constata ca la 80 - 85 de nasteri normale poate apare si una gemelara. Tehnica moderna permite parintilor si, mai ales, mamei sa afle din timp despre sarcina ei speciala.

Prima informatie despre acest fenomen poate sa o tulbure, sa o ingrijoreze pe mama, ca in fata evenimentului nou si neasteptat, dar pana la aparitia copiilor se realizeaza deja o adaptare.

Aparitia gemenilor si atentia la comunicare

Cel mai des se nasc doi gemeni, mai rar trei. La inceput mama trebuie ajutata mai mult dar in urmatoarele stadii copii se dezvolta ca toti ceilalti. Cand sunt mici vor sa aibe la fel totul si imbracaminte si jucarii etc. Ei fac o diada care functioneaza permanent, satisfacandu-si reciproc trebuintele de joc, de comunicare, de colaborare etc. Exista riscul ca ei sa-si inchida posibilitatile de comunicare cu altii si sa ramana putin in urma in ce priveste dezvoltarea limbajului. Prin urmare, trebuie sa existe o preocupare constanta a mamei de a le dezvolta limbajul si a le crea ocazii de comunicare cu altii. Cand ajung in preadolescenta si adolescenta apare la ei o nevoie puternica de diferentiere si individualizare din toate punctele de vedere. Parintii trebuie sa sprijine acest proces de cautare si realizare a propriei unicitati si originalitati.

Sunt si sarcini gemelare spectaculoase. De exemplu, o mama italianca a nascut sase gemeni si in acest caz a fost nevoie de un sprijin special chiar din partea statului. A fost un alt caz: o mama a dat nastere la doi gemeni si dupa 45 de zile a mai nascut inca trei. Recent si in Romania, al doilea geaman a aparut dupa circa o luna de zile.

Prematurii: . nascuti la 7 luni . greutate sub 250 gr. . incubator

Prematurii sunt copii care se nasc mai devreme, de obicei la 7 luni, au o greutate sub 2500 gr. Frecventa aparitiei prematurilor este cam de 10% dar se pare ca in ultimele decenii acest procent a fost depasit. Ei au cateva caracteristici corporale prin care se deosebesc de cei nascuti la termen: capul este mare, fontanelele mai mari, gatul subtire, toracele ingust. Pana ajung la greutatea obisnuita sunt tinuti in incubator, hraniti mai des si cu cantitati mai mici de lapte. Au o dezvoltare psihomotorie mai lenta pana la 6 - 8 luni, adica nu-si tin capul la 2 luni, nu stau in sezut la 6 luni, nu apuca obiecte la 4 luni. Dupa 8 - 9 luni se recupereaza o parte din aceste intarzieri iar dupa 13 - 18 luni se recupereaza aproape totul, ramanand inca unele probleme in ceea ce priveste dezvoltarea miscarilor complexe si insusirea limbajului. Dupa trei ani totul este recuperat si dezvoltarea lor, din urmatoarele stadii, se poate realiza foarte bine. Se stie ca o serie de personalitati ilustre ale stiintei, artei, politicii s-au nascut prematuri: Voltaire, Renoir, Hugo, Newton, Churchill.

Dismaturii: . nascuti la termen . sub greutatea de 2500 gr.

Dismaturii sun copiii care se nasc la termen dar cu o greutate sub cea normala (chiar sub 2500 gr.). Ei sunt hipotrofici, adica lungi si slabi, au pielea albicioasa si uscata dar au reactii neurologice normale. Ingrijirea lor se axeaza pe recuperarea in greutate. Mai departe totul se inscrie in normalitate.

Postmaturii: . se nasc mai tarziu

Postmaturii sunt cei ce se nasc dupa termenul obisnuit cu cel mult 7 - 10 zile mai tarziu. Daca intarzierea este mai mare poate insemna un handicap neurofunctional care sa aiba urmari mai mari sau mai mici asupra dezvoltarii psihice ulterioare. Dar abia dupa 12 luni se poate spune daca noul nascut este normal din punct de vedere neurologic (E. Capraru si N. Capraru).

Cazurile mai rare si mai dificile sunt reprezentate de copiii care se nasc cu malformatii fizice si neurofunctionale ce se afla la baza diverselor dizabilitati. Aparitia lor este greu suportata de parinti si genereaza profunde complexe de culpabilitate si inferioritate . Este nevoie de o perioada de adaptare a mamei, de realizarea consensului in familie in legatura cu cresterea si ingrijirea acestor copii si de sprijinul specialistilor si institutiilor profilate pe educarea celor cu grade diferite de handicap.

CARACTERISTICILE FIZICE SI PSIHICE ALE NOULUI NASCUT

De la 0 la 28 de zile (E. Capraru, N. Capraru) se considera ca trebuie sa vorbim de noul nascut ca reprezentand un substadiu cu particularitati fizice si psihice distincte.

La nastere, greutatea medie a copiilor este in jur de 3500 gr. La baieti si 3300 gr. la fete. Inaltimea este de cca. 50 cm. la baieti si 49 cm la fete. Copilul pastreaza un timp asa numita pozitie embrionara, cu membrele pliate si trunchiul arcuit. Capul este mare in raport cu celelalte parti ale corpului. Este ¼ din lungimea totala a corpului. Cutia craniana are un diametru mai mare decat cea toracica, adica 34 cm. si respectiv 32 cm. Totodata, cutia craniana prezinta unele portiuni neosificate numite fontanele care au o mare importanta in procesul nasterii. Dintre acestea, doua sunt mai importante: cea anterioara, romboidala de 2 cm care se incheie intre 6 - 18 luni si alta posterioara, mai mica, ce se inchide mai repede.

Noul nascut: . reflexe neconditionate . miscari haotice . afecte

Membrele sunt relativ scurte fata de corp si trunchi. Pielea este rosiatica si prezinta pliuri caracteristici la maini si la picioare.

In ceea ce priveste sistemul nervos, acesta are numarul de neuroni caracteristici speciei dar se afla la inceputul activitatii specifice cortexului. Activitatea bioelectrica este relativ redusa si exista o tendinta de rapida epuizare functionala care face ca cea mai mare parte a timpului, adica 4/5 din 24 de ore, copilul sa doarma. Cand este in stare de veghe, i se satisfac trebuintele fundamentale, hranire, baie, schimbarea scutecelor etc. Sunt prezente multe reflexe neconditionate care sunt legate de aceste trebuinte primare si reprezinta raspunsurile la unii stimuli vitali din mediu si constituie o baza pentru dezvoltarea primelor legaturi cu ambianta. Astfel, noul nascut raspunde la o serie de stimuli senzoriali exteriori. Privirea este atrasa de lumina, reactioneaza la sunete, la mirosuri, raspunde prin reflexul suptului la atingeri in zona gurii, caldura il linisteste iar frigul ii provoaca plansul etc. Este vorba de o vita psihica foarte simpla, formata din diferite senzatii si stari de afect care se succed intr-un flux neintrerupt fara a se face distinctii si organizari. Stimularile pot veni din ambianta sau din propriul organism dar copilul nu dispune inca de mecanisme cerebrale care sa-i permita sa le diferentieze, sa le organizeze, sa le acorde semnificatie, ci doar le suporta (P. Osterrieth). Miscarile pe care le face copilul sunt neconditionate, spasmotice, haotice. Nu exista inca un Eu format ca un cadru de referinta a tuturor acestor impresii. Copilul nu diferentiaza nici trecerea in starea de veghe, nici in starea de somn (P. Osterrieth).

Dar treptat periodicitatea aparitiei trebuintelor sale pune o oarecare ordine in impresii si le leaga de momentele satisfacerii acestora.

Incepand cu a 10 - 12 zi schema reflexului neconditionat va asigura formarea primelor reflexe conditionate care dupa a 15 zi de la nastere se stabilizeaza oarecum si activeaza mai mult analizatorii.

Regimul de viata al copilului cuprinde hranire numai cu lapte din trei in trei ore, iar in timpul nopti, exista un interval de 6, ore cand doarme neintrerupt. Starile de veghe foarte scurte sunt destinate satisfacerii trebuintelor primare. De asemenea copilul are reactii motrice, haotice, spasmodice si reactii afective negative.

Iubirea si ingrijirea sunt factori fundamentali ai dezvoltarii fizice si psihice a noului nascut.

Rezumatul acestei unitati de invatare

Rezolvari si comentarii la problemele de autoevaluare

Ca si in cazul primei unitati de invatare, aceste probe de autoevaluare au un rol important in pregatirea ta la aceasta disciplina. Ele ajuta, in primul rand aplicarea imediata a notiunilor si ideilor pe care le studiezi la aceasta disciplina. In al doilea rand, cel putin unele intrebari, iti cere sa valorifici si alte cunostinte si sa formulezi puncte de vedere proprii. In cele ce urmeaza vom face unele propuneri si sugestii ca sa te ajute sa le rezolvi.

Tema de reflexie nr. 1

Ca sa raspunzi este necesar sa revezi primul paragraf al acestei unitati de invatare. Trebuie sa ai in vedere ca in acest interval abia incep sa se formeze componentele organismului.

Tema de reflexie nr. 2

Trebuie sa te gandesti in ce etapa prenatala se formeaza nu numai componentele organice, ci si mecanisme ale reglarii lor de catre sistemul nervos.

Tema de reflexie nr. 3

Ca sa poti raspunde la aceasta intrebare trebuie sa-ti imaginezi daca ar putea sa existe o fiinta umana total inerta din punctul de vedere al activitatii corticale si cum s-ar comporta ea cand s-ar naste.

Tema de reflexie nr. 4

Ca sa raspunzi la aceasta intrebare trebuie sa ai in vedere legatura realizata de cordonul ombilical intre organismul mamei si cel al copilului.

Tema de reflexie nr. 5

Ar fi bine sa te referi la fiecare din cele trei subetape si sa arati si nivelul riscului comparandu-le unele cu altele.

Tema de reflexie nr. 6

Ca sa raspunzi la aceasta intrebare ar fi foarte bine daca ai vedea un nou nascut, cam la doua saptamani dupa nastere.

Lucrarea de control nr. 2 si modul de evaluare

Se acorda cate un punct pentru raspunsurile corecte la intrebarile: 3,4,7,10

Se acorda doua puncte pentru raspunsurile corecte la intrebarile: 1,5

Se acorda cate trei puncte la intrebarile: 2,6,8,9

Punctajul maxim este de 20 puncte care se impart la 2 si se obtine o nota din scara obisnuita de la 1 la 10. Se acorda si jumatate de punct pentru raspunsurile la intrebari, dar nota finala care are 50 sutimi in plus, se rotunjeste in favoarea studentului.

Lucrarea se realizeaza pe foi separate si se transmite tutorelui. Trebuie sa aiba circa 3 pagini.

Bibliografia minimala

ATKINSON L. RITA, ATKINSON R. C., SMITH E.E., BEM D. L., Introducere in psihologie, Editura Tehnica, Bucuresti, 2002, p.87-88;

BONCHIS ELENA, Psihologia copilului, Editura Universitara din Oradea, 2004, p. 124-126;

CAPRARU E. CAPRARU H., Mama si copilul, Editura Medicala, Bucuresti, 1988;

CRETU TINCA, Psihologia varstelor, Editura Credis, Bucuresti, 2001, p.63-65;

MUNTEANU ANCA, Psihologia copilului si adolescentului, Editura Augusta, Timisoara, 1998, p. 71-76;

OSTERRIETH P., Introducere in psihologia copilului, EDP, Bucuresti, 1976, p.35-39;

SCHIOPU URSULA, VERZA EMIL, Psihologia varstelor, EDP, Bucuresti, 1995, p. 53-62.