Cantemir Vasile Liviu

Facultatea de Psihologie

Anul IV, gr. II

REFERAT PSIHOLOGIE COGNITIVA

Tema Reamintirea si uitarea. Memoria implicita.

Memoria din perspectiva conexionista.

Reamintirea si uitarea

Experienta noastra zilnica ne pune in fata unui fapt evident - uitam. Teoria interferentei este una din teoriile care incearca sa explice fenomenul uitarii. Avem de-a face cu interferenta proactiva in cazul in care cunostintele invatate anterior reduc rata de reactualizare a cunostintelor dobindite ulterior. Vorbim de interferenta retroactiva cind ultimele cunostinte influenteaza pe cele anterioare.

Aceasta teorie si-a pierdut astazi din importanta din doua motive

pentru ca nu ne spune nimic despre procesele interne implicate in invatare si memorie. Cercetari recente sugereaza totusi ca materialul ce in aparenta a fost pierdut datorita interferentei poate fi eventual recunoscut daca sint prezentati stimuli apropiati (Anderson, 1981 Tulving & Psotka, 1971);

fenomenul este greu de identificat in viata de zi cu zi.

Efectul FAN (Facts added to nodes) incearca de asemenea sa explice fenomenul uitarii. Cu cit avem mai multe informatii stocate cu privire la un individ, fenomen, obiect (ex: despre individul Ion, "Ion locuieste la Cluj", "Ion are automobil", "Lui Ion ii place palinca", "Ion e cumnat cu Maria", "Ana e sotia lui Ion" etc.) cu atit ne este mai greu sa ne reamintim cu exactitate o anumita informatie (daca Maria sau Ana este sotia lui Ion). Cind avem putine informatii stocate in MLD asupra unui obiect atunci activarea este aproape instantanee, cu cit creste numarul informatiilor asupra acelui obiect cu atit activarea va fi mai inceata. Subiectul fiind silit sa raspunda in limita de timp va face erori si va considera ca a pierdut din memorie informatia respectiva.

Mecanismele de aparare ale eului sunt utilizate de ego in confruntarea cu pulsiunile libidinale ale idului, avind rol de a reprima informatiile ce l-ar pune in pericol. Unul din aceste mecanisme este represia si consta in blocarea inconstienta a informatiilor despre fantasmele sau dorintele sexuale ale subiectului. O buna exemplificare in acest sens o constituie Amnezia infantila (absenta amintirilor din primii ani de viata) tocmai asupra unor astfel de amintiri.

Cercetarile au evidentiat ca memoria de recunoastere este superioara celei de reamintire. O explicatie in acest sens este data de Teoria celor doua procese sau teoria celor doua stadii. Teoria dezvolta doua teze

In reamintire sint implicate doua procese (stadii)

un proces de cautare - activare a informatiei in memorie

si apoi un proces de recunoastere - potrivire dintre informatia activata si cea noua.

In recunoastere este implicat doar ultimul proces.

Asa se explica ca reamintirea este mai dificila decit recunoasterea, esecul putind interveni in oricare din aceste doua stadii existind o posibilitate mai mare de a se produce.

Teoria specificitatii codarii (Tulving si Thompson, 1973)

Cercetari recente sugereaza ca noi ne reamintim mai bine informatiile intr-un context identic sau similar aceluia in care am invatat. De exemplu vom rezolva mai bine un test daca vom studia in aceeasi sala in care il vom sustine.

Teoria lor explica performanta superioara a recunoasterii fata de reamintire prin doi factori

Similaritatea contextului este mai importanta in cazul recunoasterii

Reproducerea necesita o mai mare suprapunere informationala intre invatare si rabdare.

Concluzionam ca oamenii invata informatia dar si contextul acestei informatii, ponderea acestora fiind diferita in recunoastere si reproducere.

Pina acum am facut referire explicita la ceea ce se numeste context fizic. Smith & colab. (1982) au realizat un experiment de acest fel, unor subiecti li s-a cerut sa memoreze o lista de cuvinte intr-unul din laboratoarele universitatii. Dupa citeva zile au fost supusi probei de reamintire, jumatate in laboratorul in care au invatat (rata reproducerilor corecte a fost de 59 ), iar jumatate in alt loc (rata reproducerilor corecte a fost de 46 ). Asadar performanta a fost favorizata de contextul fizic.

Alt experiment este cel al lui Godden & Baddeley. O echipa de scafandri este solicitata sa memoreze o lista de cuvinte in doua medii la 120m sub apa si pe uscat. Ulterior, ambele liste trebuiau reproduse in ambele medii. Rezultatele obtinute au confirmat importanta similaritatii mediului fizic: rata reproducerilor corecte pentru itemii invatati pe uscat a fost mai mare daca reproducerea se realiza tot pe uscat; similar, in cazul itemilor invatati subacvatic.

Putem vorbi si de importanta similaritatii contextului neuropsihic adica congruenta dintre starea neuropsihica din momentul invatarii si cea din reactualizare. De exemplu materialul invatat intr-o anumita dispozitie afectiva poate fi reamintit mai bine cind subiectii se afla intr-o stare similara (Bower, 1981). Pacienti maniaco-depresivi isi amintesc mai bine continuturile invatate cind exista o similaritate a starii afective in invatare si reproducere. Anderson (1985) a realizat un experiment in care subiecti fumatori de marijuana reproduceau mai bine un material cind se aflau sub influenta drogului daca acesta a fost invatat de asemenea in aceeasi stare.

Limita acestei teorii este ca nu s-a putut masura cantitatea necesara de informatii similare in cele doua procese invatare si redare.

Teoria rutei multiple (Jones, 1982) tine seama de flexibilitatea sistemului mnezic uman. Teoria sa afirma existenta a doua rute de accesare a informatiei din memorie

Ruta directa - indivizii acceseaza direct si rapid informatiile memorate (adresa de acasa, numerele de telefon des utilizate etc.)

Ruta indirecta - indivizii acceseaza prin rationamente informatiile memorate (ex cum si-a petrecut concediul in urma cu 4 ani).

Memoria implicita

In 1990 Schacter & colab. au realizat un experiment indraznet. Ei au prezentat 15 perechi de cuvinte unor pacienti aflati in stare de anestezie in timpul unei interventii chirurgicale. Perechile constau din 15 termeni stimuli numiti cues si 15 raspunsuri numite tinte (tintele erau cuvinte mai des folosite de majoritatea subiectilor cind auzeau sugestiile). Aceste perechi de cuvinte au fost repetate incontinuu de-a lungul interventiei chirurgicale (in medie 15 minute).

La masuratorile privind reamintirea, chestionati fiind daca isi aduc aminte ceva ei au raspuns negativ. De asemenea, un rezultat asemanator s-a obtinut si cind li s-a prezentat termenii stimuli din lista, ei nu au putut reproduce tintele.

Un rezultat pozitiv s-a inregistrat cind subiectilor li s-a cerut sa spuna care este primul cuvint care le vine in minte atunci cind le sunt prezentate cuvintele stimul. Diferentele de perfomanta dintre cele doua tipuri de masuratori evidentiaza existenta a doua tipuri de memorie

Memoria explicita prezenta intr-o reamintire intentionata sau constienta

Memoria implicita de care nu sintem constienti, bazata pe experienta anterioara si care imbunatateste performanta si comportamentul.

Exista mari controverse privind fundamentele de diferentiere intre memoria implicita si cea explicita (Roediger, 1990; Lewandowsky, Dunn & Kirsner, 1989; Schacter, 1990). Unele cercetari sugereaza existenta a doua sisteme diferite de memorie (Weiskrantz, 1989). In opozitie, alte cercetari au sugerat ca cele doua tipuri de memorie difera prin doar prin modul de procesare a informatiei (Roediger, Weldon, & Challis, 1989). In acord cu acest ultim punct de vedere diferite sarcini de memorare cuprind citeva din procesele amintite. Din aceasta perspectiva, diferentele dintre tipurile de memorie testate se datoreaza de fapt diferentelor de sarcina care solicitau operatii pentru procese separate.

Inca este prea devreme sa spunem care din aceste puncte de vedere va avea cistig de cauza in arena cercetarilor asupra memoriei. In continuare sint intreprinse cercetari care impartasesc ambele puncte de vedere. Intre timp, cercetari in citeva domenii de psihologie au demonstrat ca influenta memoriei implicite in comportamentul uman este cu adevarat insemnata. Pentru moment, psihologia sociala se intreaba cum ne reamintim ce le place altora si cum memoria noastra implicita afecteaza modul ulterior de a-i trata. In mod identic psihologii specializati in invatare investigheaza cum putem utiliza memoria implicita pentru a capata o indeminare superioara.

Memoria din perspectiva conexionista

Din aceasta perspectiva se emit ipoteze cu privire la modul de stocare si redare a informatiilor. Asertiunea cea mai importanta, din acest punct de vedere este ca stocarea informatiei despre o tinta se face in mai multe locuri de memorie (McClelland, 1981). De aceea redarea inseamna a obtine accesul la diferite zone de memorie care apoi pot accesa alte zone la rindul lor. Putem spune ca informatia este recreata si nu doar amintita pasiv.

Aceasta perspectiva presupune

un alt mod de procesare a informatiei, una paralela (mai multe procese se desfasoara simultan), si nu una seriala (un singur proces la un moment dat);

o stocare dispersata a informatiilor.

Perspectiva permite un alt mod de a intelege functionarea creierului uman in conditii de degradare, astfel, daca informatia ar fi stocata intr-un singur loc atunci pierderea de celule cerebrale ar fi devastatoare pentru individ.

Bibliografie

Feldman, S. R. (1990). Understanding Psychology

Miclea, M. (1994). Psihologie cognitiva

Lungu, O. (1998). Curs de Psihologie cognitiva