Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice




Acasa » referate » psihologie psihiatrie
TESTE CLINICE DE INTELIGENTA

TESTE CLINICE DE INTELIGENTA




TESTE CLINICE DE INTELIGENTA 

Numeroase din bateriile enumerate pana aici au itemii ce pun in evidenta si debilitatea mintala. Enumeram cateva baterii de teste ce masoara aspecte clinice de inteligenta sau forme ale sale la diferite categorii de copiii handicapati.

Scala de maturitate mintala Clumbia (COL).

Aceasta baterie a fost elaborata de B. B. Burgmeister, L. Hollander si I. Serge (1954) si este o baterie pentru evaluarea nivelului intelectual al copiilor infirmi motor-cerebral la care nu se pot aplica probele clinice de nivel mental. Probele din aceasta baterie solicita o activitate motorie (retransa) foarte redusa. Bateria cuprinde 100 imagini de figuri geometrice, persoane, animale, plante, obiecte din viata de fiecare zi (pe planse). Ele pot fi percepute usor. Copiii trebuie sa arate care dintre acestea se potrivesc cu celelalte si care se privesc intre ele. Intr-o prima faza, se testeaza capacitatea de identificare, apoi se creeaza corelatii de trecere la faza de organizare, clasificare, categorisire a materialului de perceput. Ca atare, este vorba de o baterie de gandire conceputa de tipul celor ce se solicia in sistemul Vigotzki, Goldstein si Inhelder. De la plansa 31 se pun intrebari copilului care poate vorbi, fapt ce permite calcularea unui Q.I.




Bateria s-a controlat in Franta pe 800 de copii normali. Gradarea bateriei e buna. In total, bateria cuprinde 5 clase normalizate in Q. I. Standard si a fost validata in comparatie cu Binet-Simon al Terman-Merrill. Din acest motiv, scala de normalitate mentala Columbia poate inlocui bateriile enumerate in cazul in care este vorba de copiii greu de abordat. Scala constituie un material interesant de completare a scarilor mai sus enumerate.

Serial Test de H. Head si testul afaziei al lui R. Ducasne de Ribencour. Ambele se aplica subiectilor afaziei, indeferent de varietatea acestei tulburari, in vederea reeducarii vorbirii. Testele cuprind subiecte se refera la expresiile orale, inteligenta orala, lecturi. Fiecare subtest cuprinde la randul sau un numar de itemi. Asa de pilda, in cadrul subtestului de expresii orale se solicita cuvinte spontane, repetitii, denumiri de imagini de texte, definitii de cuvinte, constructii de fraze, proverbe. Se tin in evidenta, in timpul evenumentului psihic aspecte, ca: intonatie, pierderea de elemente lingvistice, defectele, evocarea de cuvinte, perturbarile de perseveratie dissintexis, reductiile, stereotipurile si agramatismele, tulburarile de articulatie, dezintegrarea fonetica.

Deoarece afazia debordeaza domeniul limbajului propriu-zis, fiind o tulburare complexa, sunt necesare probe complementare (testul Head al schemei corporate, testul mana-ochi, ureche etc.), teste de inteligenta, de performante, de perceptie, vedere retroactiva, memorie etc.

Scala de performanta Borelli-Oleron (1964) utilizeaza ca material de lucru: cuburi, cartoane pentru constructie de cuburi, manechine (traforaj) demonstratie de treiunghiuri si doua figuri de Pinter-Patersson, margelelele lui Healy-Femand.

Subiectul efectueaza o parcurgere individuala (30 minute). Varsta de aplicare este de la 5 la 9 ani. Este o scala pentru copiii cu handicap din punctul de vedere al limbajului. A fost special construita in vederea investigarii grupurilor de subiecti la care nu se poate face apel prin vorbire (inclusiv copii surdo-muti).

Bateria cuprinde 7 probe. O parte din ele su fost luate din bateriile clasice (manechinele, traforajul, margelele, cuburile Kohs). Celelalte teste sunt dintre cele care, experimental, s-au dovedit interesante (constructii de cuburi, copieri de desene etc.). Diversitatea furnizeaza o baza foarte larga pentru estimarea comprehensiva a nivelului mental, in acelasi timp permite, prin schimbarea de sarcini, sa se mentina tot timpul interesul subiectilor chiar a celor mai tineri. Pentru a se evita dificultatile de intelegere a sarcinii de catre subiecti se fac in prealabil documentatii. Etalonajul este dat fie in note brute, fie in note standard. Pentru elevii surdo-muti, s-a facut o etalonare pe 272 elevi surdo-muti.

Foloseste la repartitia copiilor suro-muti sau cu defecte de vorbire (fara deficiente de auz), in institutii si clase de nivel corespunzator. Bateria foloseste si stabileste o baza de referinta pentru o expresie a progreselor sau esecurilor scolare. Aceasta baterie se foloseste, de asemenea, pentru diagnosticarea nivelului mental, care este un element de seama in interpretarea intarzierilor sau defectelor de vorbire.

In categoria testelor de inteligenta se inscriu si testele de memorare si nivelare. Mai ales de cand inteligenta a fost implicata in asemanarea cu competenta.

Testul Rey si L. P. Poiner, folosit la Universitatea din Bucuresti intre 1970 si 1977 in diferite lucrari ale studentilor, testul poseda 15 cartonase de cate 10/7 cm. Pe fiecare sunt desenate cate 2 imagini. Se mai folosesc 8 foi cu 8 casute, cate una pentru fiecare incercare. Evantual, se pot grupa. Pentru proba de recunoastere, e necesara o foaie de 10 desene printre care se afla si 15 combinatii de semne. Testul face apel la fixarea voluntara de forme geometrice simple si memorarea progresiva de elemente eterogene. Subiectului i se prezinta cele 15 desene succesiv, fiecare pe cate un cartonas, cerandu-se apoi ca desenele sa fie reproduse pe un desen pe care se noteaza fiecare incercare. Se fac 5 incercari si se noteaza in file special pregatite.

In partea a doua a probei, se vizeaza recunoasterea semnelor prezentate. Se da subiectului o foaie model pe care sunt reprezentate cele 30 de desene si se cere recunoasterea fiecareia in parte, din prezentarea din prima faza a testarii. S-au eliminat difcultatile grafice prin folosirea de figuri relativ simple geometrice (cercuri, patrate, dreptunghiuri, triunghiuri, linii si puncte, prezentate in combinatii cu figurile cu care s-a lucrat).

Pentru memorare s-au dat 4 probe. Pentru recunoasterea ei s-au folosit aceleasi. Pentru proba de reproducere se vor da 4 incercari.

Se da subictillor foaia cu cele 15 casute si li se cere ca dupa ce vor privi cu atentie desenele de pe cele 15 cartonase sa le treaca in casute, indiferent de ordine. Daca nu isi amintesc pentru moment toate desenele, ele sunt din nou reproduse pe alta pagina intr-o a doua etapa, dupa o noua prezentare a cartonaselor. In a doua etapa, trebuie desenate doar acele desene ce au fost uitate dupa prima prezentare. Pentru tehnica probei de recunoastere, se dau subiectului o foaie alba si un creion. Timpul este de aceasta data nelimitat.

In instructaj se semnalraza ca pe foaia ce li se va arata unde se afla desenele pe care le-au vazut in prima etapa, dar si altele pe care nu le-au vazut.

Li se spune apoi: incepeti controlul desenelor. Cand vedeti unul pe care-l recunoasteti ca fiind cunoscut, faceti o notatie a numarului acestuia pe foaia data. Numarul desenelor e scris sus in dreapta in fiecare casuta.

Se da cate un punct pentru fiecare desen corect, maximum 15 puncte pentru fiecare incercare, deci 75 de puncte pentru intraga proba. Se acorda cate un punct si pentru desenele cu mici deformari, dar care se pot recunoaste. Se considera gresite inversarea semnelor, plasarea gresita a elementelor sus-jos, stanga-dreapta, un cerculet in loc de un punct si invers deformarile pronuntate, orientarile gresite, deformarea de unghiuri si neglijarea unghiurilor drepte si inventarea de semne de nerecunoscut, sau cele incomplete.

Se va stabili punctajul pentru fiecare incercare si totalul celor 5 incercari. Se calculaza erorile si omisiunile si se acorda un singur punct desenelor corecte, dar si celor executate de doua ori.

Recunoasterea. Toate numerele exacte date de subiect se noteaza cu un punct. Nu se penalizeaza nerespectarea indicatiei de a parcurge desenele ca si cand s-ar citi, nici daca subt date de subiect amestecate.

Valorile cele mai semnificative sunt ale rezultatelor semnelor per ansamblu.

Test de gandire divergenta deductiva (UBTS).

Are 9 itemi si 2 interogatii finale. Cei 9 itemi sunt informativi, ofera informatii relativ dezordonate, urmand ca, logic, sa se dea raspunsul la ultimele 2 intrebari.

Pe un coridor sunt 5 camere.

Catalin sta in camera cu un fotoliu nou gri, langa camera lui Luca.

Mara se amuza privind cum se joaca pisica cu un ghemotoc de hartie.



Catalin a terminat de citit „Gazeta sporturilor” si ar vrea sa o dea lui Luca in schimbul ziarului „Evenimentul Zilei” pe care l-ar citi, de asemenea cu placere.

Dana ar dori ca Andrei sa accepte sa schimbe fotoliul lui alb cu fotoliul ei albastru, sau daca, ar refuza-o, ar incerca sa schimbe fotoliul ei cu cel galben auriu al lui Luca. Ar fi avut un avantaj, pentru ca Lauca sta in camera a doua, dupa Andrei, si este mai aproape de ea.

Andrei bea un pahar de suc de fructe de padure si se gandeste ca ar avea si niste papagali ca cei ai Danei.

7. Mara bea un pahar de ceai, este putin racita. Ar avea chef sa se duca la Andrei, in prima camera, sa vada ce-i mai fac pestisorii.

8. Dana si-a adus aminte ca i-a promis lui Luca sa-i cumpere o sticla de limonada, si-si noteza in carnet, ca sa nu uite.

Catalin sta in camera din mijloc si se gandeste sa mearga la Luca sa-i vada articolul acela nostim si prietenos.

Cine are un catel din cei 5 locatari de pe coridor?

Cine citeste ziarul „Capitalul”?

Strategia testului este folosibila pentru nenumarate variante. Testul pune in evidenta inteligenta, rapiditatea ei, intuitia, reprezentarile active si rapide spatiale si implicarea rapida in situatii complexe. A fost mult mai folosit in practica studentilor, dar si pe adolescenti si puberi. Progresele rezolvarii au o evolutie relativ lenta. Rezolvarile sunt ceva mai evidente la tinerii de 14-15 ani.

Problemele inteligentei si ale creativitatii sunt la ordinea zilei si de foarte mare interes. In acest context, mai ales in deceniile 7 si chiar 8 ale secolului trecut s-a tot discutat si apoi s-a infiintat in Venezuela, (pentru prima data in lume) un Minister al Inteligentei. Acolo a inceput o organizare ampla de programare si mai ales s-au conturat obiectivele acestui minister, cu un program de 12 puncte, prin care se viza dezvoltarea inteligentei si a creativitatii. Se semnala necesitatea si cerinta de a se crea seminarii publice pentru stimularea si cresterea nivelului de motivatii, comunicare si performante. Se stimula si proiectul de predare a sahului la copiii de la 7 ani la 11 ani, pentru dezvoltarea si stimularea de strategii de gandire pe termen scurt si pe termen mediu in competitii de inteligenta.

S-au efectuat si prigrame de modificare a predarii in scoli si a perfectionarii muncii didactice, astfel incat sa stimuleze inteligenta si creativitatea. La acestea s-au adaugat si programe de stimulare a gandirii laterale.

Testul neverbal si de performanta Scara Pinter Paterson

R. Pintner si D. G. Paterson incep in 1914 sa standardizeze o scara de performanta in care imglobeaza – intr-o forma mai mult sau mai putin modificata – testele altor autori, ce erau utilizate, in mod izolat, ca o completare a scarilor verbale, sau in locul acestora (in examinarea imigrantilor, a copiilor multi etc.). La randul lor testele elaborate de Pintner si Paterson, ca si cele modificate de ei, au fost preluate ulterior de alti autori, in compozitia unor scari de performanta, sau a unora predominant verbale, astfel incat gama problemelor de performanta cunoscute astazi nu este prea extinsa.

Scara Pintner-Paterson contine 15 teste:

1. Plansa ilustrata „Iapa si manzul” (o modificare a probei create de Healy).

2. Plansa de incastrare a lui Seguin (adaptarea facuta de catre Twitmeyer dupa plansa Goddard sau plansa Goddard).

3. Plansa cu 5 figuri (creata de Paterson).

4. Plansa cu 2 figuri (creata de Pintner).

5. Testul cazuist (o copie a unui test creat de Knox).

6. Testul triunghi (creat de Gwin).

7. Testul diagonal diagonal (creat de Kempf).

8. Testul Healy de constructie A (creat de Healy si Fernald).

9. Testul manechin (creat de Pintner).

Testul profil elaborat de Knox si Kempf).

11. Testul vapor (creat de Glueck).

12. Testul de completare de imagini (al lui Healy).

13. Testul de substitutie (creat de Woodworth si Wells).

14. Plansa de adaptare (creata de Goddard).

15. Testul cuburi (creat de Knox si modificat de Pintner, in care subiectul trebuie sa reproduca atingerile a patru cuburi, in succesiunea demonstrata de examinator).

Se recomanda ca testele sa fie aplicate in ordinea amintita. Se masoara timpul, corectitudinea executiei, a combinatiilor corecte si erorile.

Scara Pintner-Paterson a fost experimentata, incepand din 1945, in cadrul Institutului de Psihologie din Cluj. S-a constatat ca este utila o reducere a ei de la un numar de 9 probe (omitandu-se urmatoarele teste: triunghi, diagonal, de constructie, vapor, de substitutie, de adaptare), s-a operat cu etalonarea pe varste mintale.



 

 

 

Labirintele Porteus

Scara de labiritate a fost prezentata pentru prima data de S. D. Porteus in 10914, apoi intr-o forma revizuita in 1919 pentru varstele 3-12 si 14 ani, in 1924 se adauga doua nivele (adult I si adult II), iar in 1955 si 1959 scara este imbogatita cu forme suplimentare, mai dificile, aplicabile dupa 14 ani („Porteus extension”).

Testul consta dintr-o serie de labirinte, cate unul pentru fiecarenivel de varsta (imprimate pe foi separate), de dificultate crescanda.

Subiectul trebuie sa traseze cu un creion drumul de la punctul de pornire (notat cu litera S) pana la iesire, fara a ridica creionul si fara a se intoarce inapoi. Nu tine seama de timpul de executie. Se considera eroare orice depasire a liniilor ce delimiteaza culoarul (la nivelul de 3 si 4 ani, unde sarcina se reduce la urmarirea unicului drum, aici trebuie multa atentie pentru a nu considera eroare alunecarea involuntara a creionului), sau pornirea pe un drum inchis. In caz de greseala, chiar daca subiectul si-a corectat-o imediat, examinatorul se multumeste sa faca observatia ca pe acolo nu se poate iesi si da un nou formular, pentru a se relua incercarea de la inceput, ceea ce atrage in mod indirect atentia subiectului ca trebuie sa fie mai atent. Numarul incercarilor este fixat pentru fiecare virsta. Nu se permite schitarea prealabila a drumului prin miscarea miinii in aer. Daca nu sunt rezolvate doua nivele succesive nu se trece mai departe.

S. D. Porteus apreciaza ca testul pune in lumina capacitatea subiectului de a-si planifica activitatea, prudenta sio „vivacitatea” sa mintala intr-o situatie noua, concreta. Din aceasta cauza o proba de labirint izolat nu are o valoare diagnosticata, este necesara rezolvarea probelor intr-o anumita succesiune pentru ca numai astfel se poate urmari masura in care subiectul este capabil sa invete din erorile anterioare, sa profite de exercitiu si sa-si readapteze metoda de lucru.

Pentru Porteus metoda sa nu constituie o scara de inteligenta generala si, in consecinta, nu poate inlocui un test de inteligenta de tip Binet, dar este un bun supliment al acestuia.

Validitatea testului Porteus, ca predictor al adaptibilitatii sociale, este cu atat mai mare cu cat subiectii se apropie mai mult de gradul debilitatii mintale. Exista cazuri individuale in care apar mari discrepante. Referindu-se la astfel de situatii autorul scrie: „Nici un test nu este infailibil”. O cota la un test reprezinta doar un esantion de reactie, sau o sectiune transversala in comportamentul individului”. De exemplu, unele persoane foarte egocentrice au dificultati de adaptare, dar fiind inzestrate cu multa vivacitate mintala rezolva cu usurinta proba; de asemenea, unii delicventi sunt capabili de prudenta in situatia de examen, dar nu si in activitatea cotidiana, de durata. In general, insuccesul la test are o mai mare valoare diagnostica decat succesul.

Testul de labirint prezinta anumite avantaje: poate fi aplicat atunci cand este nevoie, fara nici o instructie verbala, demonstrandu-se actiunea ceruta pe niste labirinte mai simple; timpul necesar examinarii nu este prea lung (10-30 de minute), iar proba este atractiva pentru subiecti. In timpul executiei se pot face observatii asupra comportamentului (capacitatea de concentrare, reactia fata de insucces etc.). Se pare, de asemenea, ca rezolvarea labirintelor este foarte sensibila la traumele cerebrale care nu au fost puse in evidenta prin alte teste.

Rezolvarea labirintelor Porteus este mai putin influentata de conditiile social-educative ale subiectilor decat alte teste, dar aceste influente nu sunt total excluse.








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




NEURONUL
Abordarile dezvoltarii psihosexuale
GANDIREA CA PROCES PSIHIC CENTRAL
MATRICELE PROGRESIVE RAVEN COLOR (MPC)
PERSONALITATEA PROFESORULUI
Chestionarul De Personalitate Eysenck
Caracteristicile mediului penitenciar
Personalitatea




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu