Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » referate » psihologie psihiatrie
Caracteristicile mediului penitenciar

Caracteristicile mediului penitenciar



Caracteristicile mediului penitenciar

Venirea in penitenciar afecteaza echilibrul personalitatii prin prisma a trei aspecte: a spatiului de viata, a timpului personal (suspendarea viitorului, relativizarea trecutului) si a comportamentului social (izolare, abandon). Inca de la inceput, datorita intrarii intr-o colectivitate de necunoscuti (cel mai adesea proaspatul condamnat confruntandu-se si cu fenomenul suraaglomerarii), datorita controlul riguros al conduitei, stresului prelungit in faza de ancheta, precum si datorita dependentei de personal inevitabil apar si se cronicizeaza o patologie specifica.

Mediul penitenciar

Traiul intr-o ambianta monotona, zilnic cate 17 ore, lipsa unui spatiu intim, dar si vesnicele discutii cu aceiasi colegi si pe aceleasi teme putem sa ne explicam frecventele caderi psihice, degradarile imaginii de sine si adaptarile patologice cu care se confrunta multi detinuti.

Nevroza penitenciara poate fi caracterizata, in ansamblu, prin lipsa initiativei, pierderea interesului pentru lucruri, oameni si evenimente, apatie, anestezie afectiva, incapacitate de a mai face planuri, resemnare fatalista. Astfel, lesne putem afirma ca „din saracia « rolului » de detinut nu mai poate emerge eul, a carui structura este atat de complexa” (8. pag. 76 ).




Consecintele acestei nevroze penitenciare se concretizeaza adesea in conduite disfunctionale individuale si colective precum: suicidul, refuzul de hrana, zvonuri, revolte etc.

Intregul studiu al persoanei private de libertate in interiorul cadrului sau de viata mai este cunoscut si sub denumirea generica de ecologia penitenciara, care pare tot mai mult sa accentueze faptul ca problema sanatatii detinutilor se afla intr-o relatie directa cu contextul lor social - inchisoarea. Printre elementele specifice universului carceral care explica dimensiunea sa patologica se numara: sustinerea afectiva si morala minima din partea retelei sociale; dobandirea inca din primele experiente penitenciare a unei resemnari care devine un invariant al personalitatii detinutului; pierderea controlului asupra mediului, ceea ce conduce la stari depresive; sentimentul eficacitatii personale care este anulat prin lipsa posibilitatii de a-si experimenta aptitudinale si de a avea succes (9. pag. 77).

Se considera o adaptare pasiva la conditiile vietii din inchisoare numai printr-o adoptare a unei atitudini 'filozofice' sau prin evitarea concentrarii pe anumite probleme incomode. Cu toate ca cei mai multi dintre detinuti au avut inainte de a veni in penitenciar o personalitate robusta, in timpul executarii pedepsei cu inchisoarea se instaleaza o sensibilizare progresiva la mediu, o intoleranta emotionala, sporita mai ales de lipsa posibilitatii de a se sustrage realitatii prin imaginar.

Gottraux a surprins in lucrarea „Prisons, droit penal: le tournant?” cateva observatii de natura etologica: la detinuti, instinctul teritorialitatii este inhibit pentru ca nu-si pot marca teritoriul care le-a fost atribuit (patul, deseori este impartit cu alt detinut); valorizarea spatiului de viata - atat de vizibila la oamenii liberi - este devansata de amploarea frustrarilor inregistrate la nivelul tuturor celorlalte nevoi; agresivitatea are alte forme decat cele violente la care ne-am astepta si anume, crearea dependentei, manipularea informatiilor, distribuirea pachetelor cu alimente, impiedicarea unora sa participe la activitati recreative, insusirea hainelor penale aflate in cea mai buna stare etc. (11. pag. 87-103). Inhibarea agresivitatii este determinata in mare masura de gardieni care subliniaza permanent ierarhia formala existenta in inchisoare si impun ferm respectarea ei.

1.1.2. Personalul din penitenciare

Penitenciarul, poate mai mult decat oricare alt subsistem social, are o nevoie mult mai mare de homeostazie in compartimentele sale umane si normative. Datorita specificul muncii desfasurate, calitatea personalului devine factorul de baza al stabilitatii si credibilitatii acestei institutii. Succesul profesional va fi determinat de prestigiul personal, de eficacitatea legaturilor interpersonale, de buna orientare in mediul social actual. (7. pag. 44) Acestea toate devin importante si datorita influentelor din partea 'obiectului muncii' sub forma mentalitatilor, vocabularului, stilului de viata.

Formarea personalul din penitenciare este, cu siguranta, un lucru destul de dificil de realizat, dar incercand sa cream o legatura intre ceea ce face efectiv un lucrator de penitenciare si ceea ce consideram ca trebuie sa stie sa faca, dificultatile se multiplica si mai mult. ”De la imaginile artificial frumoase si romantismul steril in materie de formare a personalului pana nu demult, la competenta vizibila, maniere agreabile, transparenta, neutralitate binevoitoare, intelegere corecta a timpurilor in care traim, de la convingerea ca esti si trebuie sa ramai doar un umil subordonat la conceptia conform careia ceea ce faci este o munca de terapie sociala, ca reglementarile in vigoare au o limita dincolo de care te descurci singur, orientat doar de valorile in care crezi, este un drum lung.” (9. pag. 93) Astfel, de la o atitudine formala, uneori detasata, alteori chiar indiferenta fata de detinut, la o viziunea de ansamblu asupra locului si rolului institutiei in cadrul mecanismelor de aparare sociala si efortul de a face din penitenciar intr-adevar un loc unde se renaste, este iar o cale foarte lunga. Atunci cand te afli in situatia de a te ocupa de existente cu o valoare scazuta (temporar), sa ai o idee diferita despre om si viata in general, conduce spre framantari interioare.

Cand intra in discutie problema formarii personalului din penitenciar, trebuie tinut cont si de o serie de alte aspecte, precum: existand numeroase categorii de personal, acestea trebuie pregatite si perfectionate diferentiat: unele pentru 'azi', altele pentru 'maine', iar comandantii din penitenciare, cu necesitatea pentru 'poimaine'; o competenta profesionala adevarata inseamna calificare si moralitate, accentul punandu-se, in ultimul timp, tot mai mult pe ce-l de-al doilea termen, datorita tranzitiei prin care trecem; o organizatie devine moderna atunci cand are o viziune sistemica asupra domeniul sau, cand isi informatizeaza datele, cand devine preocupata de prognoza dificultatilor si atunci cand isi formeaza expertii, iar in pozitia centrala este situat omul; personalul din penitenciare se situeaza pe aceeasi scena cu detinutii, nicidecum inaintea lor; devenind partener de viata cu ei inseamna a le fi in primul rand superior in univers sufletesc, iar daca penitenciarul este deseori o frontiera a civilizatiei, a-ti face datoria inseamna, inainte de toate, fi om; a stimula personalul sa doreasca, sa studieze, sa obtina performante, inseamna si a dezvolta relatii foarte clare cu criteriile de recrutare, evaluarea anuala, sistemul de premiere si bineinteles promovare in posturi (7. pag. 73-74).

In ciuda tuturor acestor exigente pe care le impune procesul formarii personalului din penitenciar, in viata cotidiana satisfactiile obtinute de acesta sunt reduse: influentarea in bine a personalitatii detinutilor este cu atat mai greu de realizat in acest moment, datorita perioadei de tranzitie pe care o traverseaza tara noastra, cand multe din valori tind sa nu mai fi respectate, cand multi oameni sunt fragilizati psihologic, cand este dificil sa definesti 'binele' si sensul evolutiei sociale, cand evenimentele vietii o iau inaintea gandirii. In aceasta situatie, cresterea infractionalitatii devine un aspect care pare sa nu mai surprinda.



1.1.3. Personalul din mediul penitenciar responsabil de reeducarea detinutilor

Inainte de toate, personalul responsabil de reeducare, datorita specificului activitatii pe care o desfasoara, trebuie sa dispuna de cunostinte aprofundate de psihologie. Principalele sale obiective fiind: facilitarea apropierii de el a detinutului, stabilirea relatiei dintre infractiune si constantele personalitatii acestuia, pregatirea terenului unei noi raportari la valorile sociale dupa executarea pedepsei - pentru atingerea acestora sunt absolute necesare calitati psihologice deosebite.

Ceea ce nu poate lipsi unui bun cadru este o conceptie clara privind lumea si viata, dar si sistemul social pe care il reprezinta (7. pag. 76). Fiind partener de discutie cu un individ care a gresit societatii, cadrul trebuie sa fie si un punct de referinta pentru infractor, un model de intelegere profunda a structurilor realitatii, a pozitiei autentice a omului in lume, a drepturilor si obligatiilor sale.

Personalul responsabil de reeducare trebuie sa dispuna de o capacitate sporita de a intelege cadrul intern al subiectului, lumea lui personala, cu propriile sale trairi si semnificatii. A empatiza cu detinutul, chiar daca nu in mod stiintific, este suficient pentru a realiza un comportament optim fata de acesta. Desi empatia se gaseste in grade variabile la diferite persoane, experienta profesionala a cadrului din penitenciar joaca un rol major in optimizarea ei. Printre calitatile cadrelor din penitenciar responsabile cu reeducarea detinutilor ar trebui sa se numere si sensibilitatea fata de complexitatea diferitelor motivatii infractionale, tactul, o mare disponibilitate de a asculta, curiozitate si interes pentru persoane privite in individualitatea lor.

Activitatile desfasurate de cadrele responsabile cu reeducarea au ca si scop fundamental remodelarea comportamentala a detinutilor, reintegrarea lor in societate si, prin urmare, prevenirea savarsirii din nou a unor infractiuni. Rolul cadrelor din penitenciare responsabile cu reeducarea s-ar putea rezuma, deci, la urmatoarele aspecte (4. pag. 102-134):

a – corectarea comportamentului infractional prin constientizarea de catre persoanele condamnate a faptei savarsite, a consecintelor acesteia si asumarea responsabilitatii pentru fapta comisa;

b – motivarea detinutului in vederea dezvoltarii responsabilitatii si autodisciplinei;

c – elaborarea si derularea unor programe eficiente de reeducare si reintegrare sociala a persoanelor condamnate, in functie de nevoile identificate ale acestora;

d – sprijinirea detinutilor in scopul satisfacerii nevoilor sociale referitoare in primul rand la educatie, apoi la pregatirea profesionala, locul de munca, locuinta sau alte astfel de nevoi.

Tinand cont, totodata, si de diferentele individuale, actiunile cadrelor responsabile cu reeducarea, precum si conduitele lor au anumite puncte si trasaturi comune care devin utile in conturarea unor tipuri si pot fi observate sub forma unor caracteristici dominante. Iata cateva din acestea (9. pag. 99):

- personalul amabil: se bazeaza pe ideea ca amabilitatea permite detinutului sa se exprime liber, iar el va putea astfel sa sesizeze mai bine particularitatile psihologice ale subiectului. Totusi, exista si o amabilitate de suprafata, o „masca” rau ajustata care tradeaza adevarata atitudine si-l va inhiba pe subiect ;

- personalul autoritar: este vorba de acel cadru care cauta sa impuna detinutului opiniile si vointa lui. Este sigur pe sine, „isi fixeaza subiectul”, dorind sa-l domine. Prezinta cel mai adesea o postura rigida a corpului si capului, ceea ce tradeaza intentia sa de a-l minimaliza pe detinut. Se poate spune despre acest gen de personal de penitenciar ca asteapta momentul in care poate interveni cu eficienta si in care poate conduce discutia luand in considerare toate amanuntele;

- personalul cabotin: are la baza principiul conform caruia orice cadru din penitenciar trebuie sa fie si un bun actor: sa poata simula nerabdarea ori simpatia, fara insa sa isi pierde vreodata sangele rece. Dar daca va exagera in teatralizarea unor atitudini, se va trada, conducand astfel la inchiderea detinutului in sine;



- personalul vorbaret: este acel cadru care intrerupe des detinutul si emite un adevarat potop de cuvinte. De multe ori propune exprimari mai potrivite (din punctul lui de vedere), obisnuieste chiar sa anticipeaza cu voce tare ce vrea sa spuna mai departe detinutul. La originea debitului sau verbal exagerat pot sta: fie trebuinta afirmarii de sine, fie nevoia de descarcare a tensiunii afective, insa acestea vor afecta calitatea convorbirilor cu detinutii;

- personalul patern: pornind de la caracterul relatiei cadru din penitenciar - detinut, exista posibilitatea ca primul sa manifeste o conduita asemanatoare cu a 'tatalui', iar al doilea una 'infantila'. 

1.1.4. Particularitati ale relatiei cadre-detinuti 

Principalul mijlocul de relationare al cadrelor cu detinutii este reprezentat de convorbire; ea trebuie inteleasa ca un proces complex, cu esecuri posibile de o parte si de alta si nu ca raspunsurile unuia la intrebarile celuilalt (7. pag. 58). Personalul din unitatile sistemului penitenciar este cel mereu in avantaj intrucat, pe baza datelor pe care le detine, va sti cum sa conduca discutia, cand sa solicite detalii suplimentare, cand sa avertizeze detinutul ca s-a indepartat prea mult de linia adevarului s.a.m.d. In baza celor stiute, educatorul isi va putea pastra rabdarea pe tot parcursul discutiei. El va urmari de la bun inceput castigarea increderii detinutului si cunoasterea profunda a acestuia, in special in ceea ce priveste „planului de viata”, autoevaluarea, al integrarea lui in viata sociala.

Evidentierea unei atitudini deschise si plina de incredere fata de detinut devine fundamentala in structurarea unei relatii pozitive in sens reeducativ. De cele mai multe ori dezvaluirea depinde de o serie de aspecte, cum ar fi: modul in care detinutul percepe personalul, prestigiul acestuia, contextul in care se solicita informatiile, gradul de cointeresare a detinutului in actiunea de cunoastere de catre altii a vietii sale, tipul sau de personalitate, experienta dialogul cu altii.

„Presupun ca factorul cel mai important in determinarea permisivitatii subiectului la actiunea de cercetare este dat de relatia pe care subiectul o percepe intre actul de cunoastere al carui obiect el este si efectele acestuia asupra sa, pe de o parte, si perceperea propriilor interese, pe de alta parte” (9. pag. 102).

Este foarte important ca in prima convorbire cu un detinut, angajatul penitenciarului sa ii ceara acestuia sa exprime cat mai amanuntit biografia sa, sa stabileasca toate relatiile pe care le considera justificate intre infractor si imprejurarile vietii sale. Personalul penitenciarului nu intrerupe sirul relatarilor, dar poate interveni din cand in cand fie adresand scurte intrebari, fie sugerand dezvoltarea unor probleme sau rezumand anumite parti ale relatarii. Convorbirea cu detinutul are o directie concentrica: de la prezentarea unor probleme periferice la analiza personalitatii sale, de la considerarea mediului sau spre considerarea sa, de la expunerea faptelor trecute spre prezent. Destainuirea faptelor privind infractiunea va urma ca o continuare fireasca a celor povestite pana atunci unui om, personalul penitenciarului, interesat sa-i cunoasca intreaga viata.

Cadrele din mediul sistemului penitenciar trebuie sa aiba in vedere faptul ca intrebarile pe care le adreseaza detinutului trebuie sa fie formulate clar, precis, fara sa insiste cu comentarii inutile care pot schimba sensul intrebarii initiale (9. pag. 106). In situatiile in care se confrunta cu momente de tacere in discursul detinutului, acestea nu trebuie suprimate imediat, intrucat ele devin de multe ori un mod de comunicare cu numeroase sensuri ce trebuie descifrate de personalul penitenciarului: tacerea poate fi tensionata ori meditativa, sau cu potential exploziv.

In acelasi timp, cadrele observa cu atentie intregul comportament al detinutului, mimica si gestica ce insotesc discursul, modul de exprimare, modificarile de ritm si intensitate ale discursului, vocabularul folosit, temele accentuate, repetarile (7. pag. 58). Pornind de la toate aceste informatii, precum si pe baza rezultatelor obtinute la examenul psihologic si din ancheta sociala, ele vor reconstitui imaginea pe care infractorul o are atat despre sine, cat si despre ceilalti, precum si pozitia sa fata de viata, relatiile intime dintre infractiuni si personalitatea sa.

Intr-o cea de-a doua etapa a dialogului, este important ca personalul din penitenciar sa inceapa sa foloseasca datele si informatiile pentru clarificarea tuturor aspectelor care sunt neclare in cadrul uneia sau mai multor convorbiri.








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




Personalitatea
CEREBELUL
NEURONUL
Personalitatea copilului cu deficiente
TESTELE DE DEZVOLTARE ANALITICA A INTELIGENTEI
STADIILE DEZVOLTARII PERSONALITATII
HEMISFERELE CEREBRALE
Identitatea personala și reprezentarea sine – celalalt in tulburarea de personalitate borderline




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu