Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice

Acasa » tehnologie » aeronautica
Masurarea temperaturii procesorului si a radiatorului procesorului in regim tranzitoriu si stationar - cercetari experimentale si prelucrari statistice

Masurarea temperaturii procesorului si a radiatorului procesorului in regim tranzitoriu si stationar - cercetari experimentale si prelucrari statistice

MASURAREA TEMPERATURII PROCESORULUI SI A RADIATORULUI PROCESORULUI IN REGIM TRANZITORIU SI STATIONAR - CERCETARI EXPERIMENTALE SI PRELUCRARI STATISTICE

1 Descrierea experimentului

Cercetarile experimentale au fost concentrate pe masurarea temperaturii procesorului si a radiatorului procesorului in regim tranzitoriu si stationar. In figurile 1, 2. si 3 este prezentat ansamblul microprocesor-radiator-ventilator (MRV). Regimurile tranzitorii masurate au fost: pornirea la rece a sistemului electric si in mers, trecerea de la o incarcare a microprocesorului de 1% in regim stabilizat, la o incarcare de 100%.

Deasemenea s-au considerat pentru fiecare caz in parte, variantele: fara ventilator de sistem, cu ventilator de sistem intr-o vecinatate a ansamblului MRV si cu ventilator de sistem intr-o pozitie opusa ansamblului MRV in incinta electronica. In fiecare din variante, ventilatorul de sistem a fost pozitionat astfel incat sa introduca aer din mediul exterior in incinta electronica.

Temperaturile pe radiator au fost masurate cu aparatul reprezentat in fig. 5 prin sonda de temperatura (fig. 2, fig.3) [25, 39].

Fig. 2 Pozitionarea sondei de temperatura

Fig. 4 Desen radiator microprocesor cu detaliile A,B,C

Fig. 5 Aparat pentru masurarea temperaturii radiatorului

2 Date experimentale. Varianta fara ventilator de sistem

Temperatura pe radiator a fost masurata pe nervura a 5-a din marginea radiatorului spre mijloc, sonda fiind pozitionata pe mijlocul nervuri. Datele sunt cuprinse in matricele M1 si M2. Matricea M1 este corespunzatoare regimului tranzitoriu de pornire la rece iar matricea M2 este corespunzatoare regimului tranzitoriu: trecerea de la o incarcare a microprocesorului de 1% in regim stabilizat, la o incarcare de 100% .

Pentru pornire temperatura initiala a radiatorului este de 21 C. In matricea M2 temperatura initiala a microprocesorului este 36 grade C, temperatura radiatorului 29 C iar temperatura mediului 22,5 C.

Fig. Gr.1 Variatia temperaturii microprocesorului si radiatorului in cazul M1

Fig. Gr.2 Variatia temperaturii microprocesorului si radiatorului in cazul M2

2.2.1 Polinom de regresie polinomiala pentru seria M1

Coeficientii polinomului de ajustare [20,72,129]:

2.2.2 Polinom de regresie polinomiala pentru seria M2

Coeficientii polinomului de ajustare [20,72,129]:

Fig. gr.31 Ajustare polinomiala de gradul patru pentru seria M1

Fig. gr.32 Ajustare polinomiala de gradul patru pentru seria M2

2.3 Abateri intre valorile seriilor si valorile functiilor de interpolare

Se utilizeaza relatiile:

si se calculeaza seriile Fourier pentru variatiile si :

Valorile coeficientilor Fourier [20,72,129]:

Fig. gr.41 Abateri intre valorile functiei de interpolare t1P(t1) si valorile seriei M1

Fig. gr.51 Reprezentarea seriei Fourier a functiei

Calculul functiei de ajustare a temperaturii cu ajutorul polinomului de interpolare si a functiei Fourier

Se utilizeaza relatiile:

si se obtin reprezentarile grafice:

Fig. 6 gr. 61 Graficul functiei de ajustare a temperaturii cu ajutorul

functiei de interpolare si a functiei Fourier pentru datele

Fig. 6 gr. 62 Graficul functiei de ajustare a temperaturii cu ajutorul

functiei de interpolare si a functiei Fourier pentru datele

3 Date experimentale. Varianta cu ventilator de sistem in pozitia

opusa ansamblului MRV

Date experimentale. Varianta cu ventilator de sistem in pozitia opusa ansamblului MRV

Matricea M3 este corespunzatoare regimului tranzitoriu de pornire la rece iar matricea M4 este corespunzatoare regimului tranzitoriu: trecerea de la o incarcare a microprocesorului de 1% in regim stabilizat, la o incarcare de 100% .

Pentru M4 temperatura initiala a microprocesorului este 37 C, temperatura radiatorului 28.2 C iar temperatura mediului 22,5 C.

Fig. Gr.11 Variatia temperaturii microprocesorului si radiatorului in cazul M3

Fig. Gr.21 Variatia temperaturii microprocesorului si radiatorului in cazul M2

3.2.1 Polinom de regresie polinomiala pentru seria M3:

Coeficientii polinomului de ajustare [20,72,129]:

3.2.2 Polinom de regresie polinomiala pentru seria M4

Coeficientii polinomului de ajustare [20,72,129]:

Fig. 6 gr.311 Ajustare polinomiala de gradul patru pentru seria M3

Fig. gr.321 Ajustare polinomiala de gradul patru pentru seria M4

3.3 Abateri intre valorile seriilor si valorile functiilor de interpolare

Valorile coeficientilor Fourier:

Fig. gr.411 Abateri intre valorile functiei de interpolare t3P(t3) si valorile seriei M3

Fig. gr.511Reprezentarea seriei Fourier a functiei

Calculul functiei de ajustare a temperaturii cu ajutorul polinomului de interpolare si a functiei Fourier

Se utilizeaza relatiile:

si se obtin reprezentarile grafice:

Fig. 6 gr. 611 Graficul functiei de ajustare a temperaturii cu ajutorul

functiei de interpolare si a functiei Fourier pentru datele M3

Fig. 6 gr. 621 Graficul functiei de ajustare a temperaturii cu ajutorul

functiei de interpolare si a functiei Fourier pentru datele M2

4 Date experimentale. Varianta cu ventilator de sistem in vecinatatea ansamblului MRV

Datele exprimentale sunt continute in coloanele matricelor M5 si M Matricea M5 este corespunzatoare regimului tranzitoriu de pornire la rece iar matricea M6 este corespunzatoare regimului tranzitoriu: trecerea de la o incarcare a microprocesorului de 1% in regim stabilizat, la o incarcare de 100% .

In matricea M5 temperatura initiala a radiatorului este de 28 C. In matricea M6 temperatura initiala a microprocesorului este 36 C, temperatura initiala a radiatorului este 28,8 C iar temperatura mediului ambiant 22,5 C.

Fig. Gr.111 Variatia temperaturii microprocesorului si radiatorului in cazul M3

Fig. Gr.211 Variatia temperaturii microprocesorului si radiatorului in cazul M2

4.2.1 Polinom de regresie polinomiala pentru seria M5

Coeficientii polinomului de ajustare [20,72,129]:

4.2.2 Polinom de regresie polinomiala pentru seria M6:

Coeficientii polinomului de ajustare [20,72,129]:

Fig. 6 gr.3111 Ajustare polinomiala de gradul patru pentru seria M5

Fig. gr.3211 Ajustare polinomiala de gradul patru pentru seria M6

4.3 Abateri intre valorile seriilor si valorile functiilor de interpolare

Valorile coeficientilor Fourier:

Fig. gr.4111 Abateri intre valorile functiei de interpolare t5P(t6) si valorile seriei M5

Fig. gr.5111 Reprezentarea seriei Fourier a functiei

Calculul functiei de ajustare a temperaturii cu ajutorul polinomului de interpolare si a functiei Fourier

Se utilizeaza relatiile:

si se obtin reprezentarile grafice:

Fig. 6 gr. 6111 Graficul functiei de ajustare a temperaturii cu ajutorul polinomului

de interpolare si a functiei Fourier pentru datele M5

Fig. 6 gr. 6211 Graficul functiei de ajustare a temperaturii cu ajutorul

polinomului de interpolare si a functiei Fourier pentru datele M6

5 Indicatori numerici pentru serii statistice cu o singura caracteristica

Seriile statistice sunt temperaturile ajustate ale microprocesorului si radiatorului in cercetarile experimentale, notate prin:

T1P, T1R; T2P, T2R; T3P, T3R; T4P, T4R; T5P, T5R; T6P, T6R:

Se calculeaza indicatorii numerici pentru serii statistice cu o singura caracteristica:

5.1 parametrii tendintei centrale (indicatori de pozitie)

- media aritmetica (mean),

- mediana (median).

5.2 parametrii imprastierii (indicatori ai variatiei observatiilor)

- abaterea medie patratica (abaterea standard, standard dev.),

- dispersia (variance).

Daca notam cu n numarul valorilor caracteristicii atunci:

Fig. 6 AC1 Raportul temperaturilor in prima perioada de functponare a microprocesorului

CONCLUZII SI CONTRIBUTII

1 Concluzii

Caldura este o forma de transfer de energie microscopica si dezordonata (energie interna), datorita unor diferente de temperatura. Acest transfer are loc spontan de la sistemul cu temperatura mai ridicata catre cel cu temperatura mai coborata, respectand ireversibilitatea postulata de principiul al doilea al termodinamicii. Sunt importante obiectivele generale ale transferului de caldura:

determinarea sau asigurarea fluxului termic intre doua sisteme;

determinarea sau asigurarea unei distributii de temperaturi compatibila cu normele de siguranta;

optimizarea proceselor specifice transferului de energie sub forma de caldura.

Intelegerea mecanismelor fizice prin care se realizeaza modurile de transfer, precum si cunoasterea ecuatiilor de cuantificare a fluxului de energie transportat sunt esentiale in aplicatii.

Conditiile generale de desfasurare a proceselor de transfer de caldura se refera la precizarea unor caracteristici de material sau de proces, precum:

corpul este omogen sau eterogen;

corpul este izotrop sau anizotrop,

corpul contine sau nu surse interioare de caldura cu o distributie volumica data;

regimul termic este stationar sau tranzitoriu;

propagarea fluxului termic este este uni, bi sau tridimensional.

In aparatele electrice in functiune se dezvolta necontenit caldura in virtutea transformarii unei parti din energia electromagnetica in energie termica.

Ca urmare a caldurii degajate in aparat, temperaturile diferitelor parti ale acestuia cresc pana la temperatura limita, corespunzatoare regimului stationar, cand intreaga caldura degajata este cedata mediului ambiant. In regim stationar, aparatul poseda o anumita incarcatura calorica, energie care se pastreaza in stare potentiala pana in momentul deconectarii aparatului, cand acesta nu mai primind energie de la sursa, caldura acumulata este disipata integral, in mod progresiv, in mediul mai rece.

Sursele principale de caldura in aparatele electrice sunt in special partile lor active: conductoarele parcurse de curentul electric si miezurile de fier strabatute de fluxuri magnetice variabile in timp.Cu cat incarcarea aparatului este mai mare, cu atat mai importante vor fi si pierderile de energie electrica din aparat si deci vor fi mai ridicate, in conditii egale de racire, supratemperaturile in diferitele lui parti.

Admitandu-se supratemperaturi mai ridicate in aparat, se pot obtine de la acesta puteri mai mari, toate celelalte conditii mentinandu‑se identice.

In functie de materialele utilizate si conditiile de exploatare, solicitarea termica trebuie sa respecte limitele maxime admise pentru temperatura de regim stationar. Procesul transmisiei termice la caile de curent parcurse de curentii alternativi are un caracter mai complicat.

In acest caz, datorita efectului pelicular si efectului de proximitate, densitatea de curent si respectiv pierderile specifice nu au o distributie uniforma in sectiunea cailor de curent. Rezolvarea solicitarilor termice ale cailor de curent, intr-un asemenea caz complicat, intampina mari dificultati, de aceea pentru calculele practice se fac o serie de aproximari. Astfel se considera ca pierderile specifice sunt uniform distribuite si sunt constante.

Modificarea starilor de functionare ale aparatelor electrice se caracterizeaza printr-un regim de lucru nestationar, care este insotit de solicitari termice tranzitorii, determinate de procesele de incalzire si racire.

Printre cele mai caracteristice solicitari termice tranzitorii ale aparatelor electrice, legate de regimul lor de lucru, mentionam:

a) procesul incalzirii aparatelor pe durata alimentarii la retea, pana la atingerea regimului termic stationar;

b) procesul racirii dupa deconectarea de la retea;

c) procesul incalzirii la sarcina de scurta durata;

d) procesul incalzirii la regim periodic intermitent si

e) procesul incalzirii la regimul de scurtcircuit.

Se mai pot produce solicitari termice tranzitorii (adesea cu caracter aleatoriu) datorita unor surse interne de caldura, legate de functionarea normala a aparatelor sau in caz de avarie (aparitia arcului electric intre contacte sau in cazul unei avarii prin arcul de conturnare, gaze si vapori fierbinti de metal etc.).

In toate cazurile mentionate, elementele metalice si dielectrice vor fi puternic solicitate caloric, diminuand fiabilitatea aparatului.

2 Contributii

Din cercetarile efectuate in studiul fenomenelor termice specifice aparaturii de bord de aviatie au rezultat primele contributii personale, dintre care le subliniez pe urmatoarele:

► 1. Determinatrea variatiei raportului in functie de viteza aerului in intervalul 25 m/s . . . 150 m/s. Cu ajutorul matricei:

a algoritmului,

si a ajustarii polinomiale:

k1 = 5 - gradul polinomului de interpolare:

se determina expresia polinomului de ajustare polinomiala:

si reprezentarea grafica:

Fig.1 Variatia raportului in functie de viteza curentulu, obtinuta prin interpolare liniara, Spline cubica si ajustare polinomiala de gradul cinci

► 2. Modelarea numerica a campului presiunii statice pentru sondele de presiune. Campul este prezentat intr-o sectiune ce cuprinde axa sondei (din fig. 3.3) si axele a doua orificii:

Fig. 2 Detaliu al campului presiunii statice in zona orificiilor

► 3. Elaborarea unui algoritm pentru calculul temperaturilor in sistemul neomogen cu n = 2 si 5 contacte frontale (figurile 2.1 si 2.3). S-au analizat doua sisteme neomogene, compuse din trei si respectiv sase cai de curent. Pentru fiecare cale de curent s-a determinat distributia temperaturii si valorile temperaturilor maxime in contactele frontale pentru valorile numerice: I = 2 A si respectiv I = 1200 A; diametrele conductoarelor d = 1 mm , si respectiv d = 25 mm; puterea surselor calorice suplimentare in fiecare jonctiune = 0,03679 w si respectiv = 22 w :

a. I = 2 A b. I = 1200 A

Fig. 3 Variatia temperaturii in lungul cailor de curent

► 4. Modelarea cu ajutorul programului FLUENT a curgerii aerului prin ventilatorul axial ce asigura racirea radiatorului microprocesorului Intel Pentium 4 cu frecventa de 2 GHz. S-au calculat parametrii curgerii. In fig.4 este prezentata geometria rotorului ti distributia presiunilor.

a. b.

Fig. 4 a. Geometria ventilatorului;

b. Distributia presiunilor manometrice la 2 mm de butuc in sensul de curgere

► 5. S-a realizat un model al sistemului termic procesor - radiator - ventilator si s-au anlizat un regim stationar si unul nestationar. In regim stationar s-a determinat campul temperaturilor din jurul si interiorul radiatorului microprocesorului, distributia de viteze si de presiuni din vecinatatea radiatorului (fig.5b, 5c). In regim nestationar sunt obtinute variatiile in timp ale marimilor caracteristice ansamblului sutdiat, pentru intervalul de timp 0 - 180 secunde, in cazul pornirii la rece.

Fig. 5.a. Distributia de temperaturi in sectiune paralela cu xOy, la cota z=40 mm

Fig. 5.b. Distributia de presiuni in sectiune paralela cu xOy, la cota z=40 mm

► Elaborarea unui program de cercetare experimentala pentru masurarea in timp a temperaturii microprocesorului si radiatorului in urmatoarele cazuri:

Pornire fara ventilator in sistem, cu masurarea temperaturii, pe nervura a 5-a, la mijlocul acesteia, in intervalul 0 - 460 secunde, din 20 in 20 secunde (seria de date numerice M1 si M2);

Functionarea incintei microprocesor - radiator - ventilatorul radiatorului cu ventilator in sistem fixat in pozitia 1 (seria de date numerice M3 si M4);

Functionarea incintei cu ventilator in sistem fixat in pozitia 2 (seria de date numerice M5 si M6).

Temperatura microprocesorului a fost data de calculatorul sistemului.

Fig. 6 Sonda pentru masurarea temperaturaa radiatorului microprocesorului

Intel Pentium 4 cu frecventa de 2 GHz

► Determinarea polinoamelor de regresie polinomiala pentru seriile de date experimentale.

- Pentru seria M1: - Pentru seria M2:

- Pentru seria M3:

Pentru seria M4:

Pentru seria M5:

Pentru seria M6:

► 8. Calculul functiei de ajustare a temperaturii microprocesorului si a radiatorului cu ajutorul polinomului de interpolare si a functiei Fourier.

S-au calculat abateri intre valorile seriilor de date experimentale si valorile functiilor de interpolare liniara, de forma:

, cu w = 1,2, . . ., 6

Se calculeaza coeficientii seriilor Fourier pentru variatiile :

si functiilor Fourier corespunzatoare:

Functiile de ajustare au forma:

♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦

Rezultatele obtinute in teza de doctorat sunt utile in studiul fenomenelor termice specifice aparaturii de bord a avioanelor de transport civile.

Se pot face dezvoltari in analiza fenomenelor termice specifice aparaturii de bord la avioanele militare.

BIBLIOGRAFIE

1.	Abramovici, G., N.,	Pricladnaia gazovaia dinamica, Gostehizdat 1978
2.	Alesco, P.,I.,	Mehanika jidkosti i gaza, V.S. Harcov, 1977
3.	Allen, J., Cheng, S.,	Numerical solution of compressible Navier - Stokes equations for the laminar near wake , Physics of Fluide, 13, 1970
4.	Allen, T., Ditsworth, R.L	Mecanica fluidelor, Mc Graw-Hill, New York, 1972
5.	Anderson, D., A., Tannebill, J., Pletcher, R.,	Computational Fluid Mechanics and Heat Transfer, Hemiphere Publishing, Washington, 1984
6.	Arjanikov, N.S. Sadekova, G.S.,	Aerodinamika bolsih skorostei. Izd. Visaia Scola, Moskva, 1965.
7.	Aron, I, Paun, V.	Echipamentul electric al aeronavelor, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1980
8.	Aron, I.,	Aparate de bord pentru aeronave, Editura Tehnica, Bucuresti, 1984
9.	Baker,A.,J.,	Finite Element Method . CRC Press LLC, Corporate Blyd, N.Y., 2000
10.	Batchelor, G.K.,	An introduction to fluid dinamics, Cambridge Univ. Press, 196
11.	Bathe, K.,	Finite Element Procedures in Engineering Analysis, New Jersez, 1982
12.	Baran, G., Manoliu, M., Moatar, F.,	Mecanica fluidelor, UPB, 1994
13.	Barkin, A., P., Mejirov, I., I.,	O rasceote tecenia veascogo gaza v kanale, Izv. AN- SSSR, MJG, 1967 nr. 6
14.	Beam, R., Warming, R.,	An implicit factored scheme for compressible Navier - Stokes equations, AIAA Journal, 16, 1978
15.	Becker, W. E.,	Metode de similitudine in inginerie, Texas, 1981.
16.	Bejan A.	Advanced Engineering Thermodynamics, 2^nd Edition, Wiley NY, 1998
17.	Berbente, C., Constantinescu N. V.,	Dinamica gazelor, Vol. I Lito. Inst. Polit. Bucuresti, 1977
18.	Berbente, C., Constantinescu, V.N.,	Dinamica gazelor si aerotermochimia, vol 2, Lit. Inst. Pol. Buc., 1980
19.	Berbente, C., Danila, S., Constantinescu,V., N.,	Asupra calculului fluxurilor convective pentru curgeri axial - simetrica supersonice, St. Cerc. Mec. Apl., 57, 3 - 15, 1998
20.	Berbente, C., Mitran, S., Zancu, S.,	Metode numerice, Editura Tehnica, Bucuresti, 1997
21.	Berbente, C., Pleter, O, Berbente, S.	Numerische Methoden, Theorie und Anwendungen, Ed. Printech, Bucuresti,2000
22.	Binder, R.C.,	Fluid mechanics, Prentice Hall, Englewood Cliffs, 1973
23.	Bird,.R.,B., Graham, M., D.,	General Equations of Newtonian Fluid Dynamics, CRC Press LLC, USA, 1998
24.	Birkhoff, G.,	Hydrodinamics, Princeton univ. Press, Princeton, 1960
25.	Bodea, M., s.a.	Aparate electronice pentru masurare si control, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1985
26.	Braslavsky,D.,A., Logunov,S.,S., Pelipov, D., S.,	Aviationie Pribori i Avtamati, Masinostroenie, Moskva, 1978
27.	Bradeanu, P.,	Mecanica fluidelor, Editura Tehnica Bucuresti, 1973
28.	Bratianu, C.,	Metode cu elemente finite in dinamica fluidelor, Ed. Academiei Romane, Bucuresti, 1983
29.	Brun, E.A., Martinot-Lagarde, A., Mathieu, J.	Mécanique des fluides, 3 vol., Dunod, Paris, 1968
30.	Calvet, P.,	Aerodynamique theorique, Cours, Ecole Nat. Sup. Aeron., Paris, 196
31.	Carafoli, E.,	Aerodinamica vitezelor mari, Ed. Academia Romana, 1957
32.	Carafoli, E., Constantinescu, V. N.,	Dinamica fluidelor incompresibile, Dinamica fluidelor compresibile, Editura Academiei Romane, 1981, 1984
33.	Carafoli, E., Oroveanu, T.,	Mecanica fluidelor, Editura Academiei Romane, Vol. I, 1952, Vol. 2, 1955
34.	Chakravarty, S.,	Euler equations - implicit schemes and boundary conditions , AIAA Journal, 21, 699 - 706, 1983
35.	Colella, P., Puckett, E.,	Modern Numerical Methods for Fluid Flow, University of California, Berkeley, 1994
36.	Comolet, R.	Mecaniqe experimentale des fluides, Ed. Masson, Paris.
37.	Constantinescu, V.N., Galetuse, S.,	Mecanica fluidelor si elemente de aerodinamica, Ed. D.P., Bucuresti, 1983
38.	Crasnov N.F.,	Aerodinamica, 1,2, V.S., Moskva, 197
39.	Crisan, I., Ignea, A.,	Masurari si traductoare, Litografia Universitatea Tehnica Timisoara, 1993
40.	Curle, N., Davies,H.,T.,	Modern Fluid Dynamics, V. N. R. Comp., London, 1971
41.	Daugherty, R.,L., Franzini, J., B.,	Fluid mecanics with Engineering applications, Hill Comp Mc.Graw, New-York, 1965
42.	David, P., D.,	Handling the big jets, Editia a treia, Anglia
43.	Dragos, L.,	Metode matematice in aerodinamica, Editura Academiei Romane, bucuresti 2000
44.	Ducan, W.J., Thom, A. S., Young, A. D.,	Mechanics of fluids, Edwad Arnold, London, 1970.
45.	Dumitrescu, L.Z.	Cercetari in tuburi de soc, Ed. Academiei, Bucuresti, 1969
46.	Dyke, M., van,	Perturbation methods in fluid mechanics, Academic Press, New York, 1964
47.	Danila, S., Berbente, C.,	Metode numerice in dinamica fluidelor, Editura Academiei Romane, Bucuresti, 2003
48.	Fermi, E.,	Termodinamica, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1969
49.	Ferrari, C., Tricomi, F.G.,	Transonic aerodynamics, Academic Press, New York, 1968.
50.	Florea, J., Panaitescu, V.,	Mecanica fluidelor, Editura didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1979
51.	Foss, J.,F.,	Conservation Laws in Control Volume Form. CRC Press LLC, Corporate Blyd, N.Y. , 2000
52.	Foss, J.,F.,	Similitude and Dimensional Analysis. CRC Press LLC, Corporate Blyd, N.Y. , 2000
53.	Fromm, I.E.,	Fundamental methods in hydrodynamics, Academic Press, New York, 1964
54.	Gabriel, M., Constantin, I.,	Metoda elemntului finit. Analiza numerica si aplicatii in termoelasticitate., Ed. CIA, Bucuresti, 1996
55.	Ghinevskii, A., S.,	Metod integralnah sootnosenii v teorii turbulentnah struinah tecenii, v Sb. Promaslenaia aerodinamica, vap. 27, Izd. Masinostroenie,1966
56.	Ghinsburg, I. P.,	Aerogazodinamika ( kratkii kurs). Izd. Vis. Scola, Moskva, 1966
57.	Goldstein, S.,	Lectures on fluid dynamics, John Wiley, New York, 1960
58.	Green, W.,	The observer's Book of aircraft, Londra, Editia 1979
59.	Grigoriu, M., S.,	Mecanica fluidelor si masini hidraulice, Bucuresti, UPB, 1989
60.	Hageman, P., Young, D.,	Applied Iterative Methods, Academic Press, New York, 1981
61.	Hayes,W.,D., Probstein, R. F.,	Hypersonic flow theory, Academic Press, New York, 1966
62.	Hirsch, C.,	Numerical computation of interna land external flows, New York,1994
63.	Huebner, K. H.,	The finite element method for engineers, John Wiley and Sons, New York, 1975.
64.	Iacob, C.	Introducere matematica in mecanica fluidelor, Editura Academiei si Gauthier - Vil., Paris, 1952,1959
65.	Iamandi,C., Petrescu, V.	Mecanica fluidelor, Ed. D.P., Bucuresti, 1979
66.	Iliescu Irina	Sisteme de masura a parametrilor de stare, Referat 1 de cercetare stiintifica, Academia Tehnica Militara, 2001;
67.	Iliescu Irina	Fenomene termice in aparatura de bord ce furnizeaza informatii legate de parametrii de stare, Referat 2 de cercetare stiintifica, Academia Tehnica Militara, 2003;
68.	Iliescu Irina	Metode numerice si experimentale in analiza fenomenelor termice, Referat 3 de cercetare stiintifica, Academia Tehnica Militara, 2003;
69.	Iliescu Irina, Stefan, A.	Influenta conditiilor la limita asupra regimului termic stationar la corpuri cilindrice omogene de lungime finita, Conferinta nationala de echipament termomecanic clasic si nuclear, Universitatea Politehnica Bucuresti, 14 15 iunie, 2001
70.	Iliescu Irina	Thermal Charts For The Head Sinks Used In The Electronic Hardware, The Internationally Attended Scientific Conference Of The Military technical Academy, Modern Technologies In The Century, Bucharest, 6 - 7 November, 2003
71.	Iliescu Irina	The ThermodinamicAnalisis Of The Seebeck Peltier And Thompson Effects, The Internationally Attended Scientific Conference Of The Military Technical Academy, Modern Technologies In The Century, Bucharest, 6 - 7 November, 2003
72.	Iliescu Irina	Aplicarea metodei celor mai mici patrate in determinareapolinoamelor de aproximare. Studiu teoretic. Seminar decomunicari cu doctoranzii, Academia Tehnica Militara, 2004
73.	Iliescu Irina	Ecuatiile miscarii fluidelor compresibile in functie de viteza sunetului, Studiu de cercetare stiintifica, Seminar de comunicari cu doctoranzii, Academia Tehnica Militara, 2004
74.	Iliescu Irina	Metoda volumului finit in aerodinamica subsonica si supersonica, Studiu de cercetare stiintifica, Seminar de comunicari cu doctoranzii, Academia Tehnica Militara, 2005
75.	Iliescu Irina	Cabin crew aircraft BAC 1.1, Manual editat de ROMAVIA, Bucuresti, 1998
76.	Iliescu Irina	Cabin crew aircraft B707, Manual editat de ROMAVIA, Bucuresti, 1998
77.	Iliescu Irina	Cabin Crew Operational Manual, Manual publicat ROMAVIA, Bucuresti, 2000
78.	Iliescu Irina	Cabin crew Manual, editat de Scoala superioara de aviatie civila, Bucuresti, 2001
79.	Ionescu, G., D., Paul, M., Ancusa, V., Buculei,M., Todicescu, A.	Mecanica fluidelor si masini hidraulice, Ed. D.P Bucuresti, 1983.
80.	Ionescu, G., D	Introducere in hidraulica, Editura Tehnica, Bucuresti, 1976
81.	Isbasoiu,E., Constantin,G., Georgescu, , S., C.	Mecanica fluidelor, UPB, 1994
82.	Ispas, St., Lazar, I.,	Motorul turboreactor, Bucuresti, Editura tehnica, 1980
83.	Jameson, A., Caughey, D.	A finite volume method for transonic potential flow calculation, Proc. Of 3 - rd Computational Fluid Dynamics Conference , 35 - 54, 1977
84.	Kocin, N.E., Kibel, I.A., Rose, N.V.,	Hidrodinamica teoretica, Editura Tehnica, Bucuresti, 1972
85.	Landau, L.D., Lifschitz, E.M.	Mecanica fluidelor, Editura Mir, Moscova, 1968
86.	Landau, L.D., Lifschitz, E.M.,	Ghidrodinamika, Nauka, Moskva, 1988.
87.	Laufer, J.,	The structure of turbulence in fully developed pipe flow, NACA TR., No. 2254, 1953
88.	Lavrentiev,M., Chabat, B.,	Effets hidrodinamiqueset modeles mathematiques, Edit. Mir, Moscou, 1980
89.	Leca, A., Mladin, E., Stan, M.,	Transfer de caldura si masa, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1998
90.	Lienhard, J.H.,	A Heat Transfer Textbook, Prentice-Hall, Englewood Cliffs, 1981
91.	Liepmann, H., Roshko, A.,	Elements of Gas Dynamics, Wiley, New York, 1957
92.	Loitianskii, L., G.,	Mehanika jidkosti i gaza, M.L., 1973.
93.	Malos, G.,	Aplicatii numerice in Phoenics si Turbo Pascal, Edit. Academiei Tehnice Militare, Bucuresti, 1996
94.	Marciuc, G., Saidurov, V.,	Cresterea preciziei solutiilor in scheme cu diferente, Editura Academiei Romane, Bucuresti, 1981
95.	Marinescu, G.	Analiza numerica, Editura Academiei, Bucuresti, 1974
96.	Marinescu, M., Baran, N., Radcenco V.,	Termodinamica tehnica, Vol. 1,2, Ed. MATRIX ROM, Bucuresti, 1998
97.	Martinov, A., M.,	Mecanica fluidelor si masini hidropneumatice, UPB, 1994
98.	Meyer, R.E.,	Introducere matematica in mecanica fluidelor, New York, 1971
99.	Mihon L.,	Conversia si racirea termoelectrica, Ed. Orizonturi Universitare, Timisoara, 2001
100.	Milea, A	Masurari electrice. Principii si metode, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1980
101.	Mitchell H.G.,	A texbook of electricity, Ed. M.K.S., 1960
102.	Moraru, Fl.,	Aerodinamica, balistica, dinamica zborului, Vol. I, Editura Academiei Militare, Bucuresti, 1980, 1984
103.	Negru, I., D.,	Transmiterea caldurii si dinamica gazelor, UPT, Timisoara, 1992
104.	Nicolae, D., Lungu, R., Cismaru, C.,	Masurarea parametrilor fluidelor, Scrisul Romanesc, 1986
105.	Oroveanu, T.	Mecanica fluidelor vascoase, Editura Academiei Romane, 1967
106.	Olariu, V., Stanasila , T.,	Ecuatii diferentiale si cu derivate partiale, Editura Tehnica, Bucuresti, 1982
107.	Pai, S., I.,	Viscous flow theory, Princeton, New Jersey, 1956
108.	Pascariu, C.	Elemente finite, Editura Militara, Bucuresti, 1985
109.	Pascu, A.	Transferul termic in aparatele electronice, Ed. Tehnica, 1995
110.	Patankar, S.	Numerical Heat transfer and Fluid Flow, Hemisphere Publishing, 1980
111.	Petrila, T.	Modele matematice in hidrodinamica plana, Bucuresti, Editura Academia Romana, 1981
112.	Petrila, T., Gheorghiu, C., I.,	Metoda element finit si aplicatii, Bucuresti, Editura Academia Romana, 1987
113.	Peyret, R., Taylor, T.	Computational Methods for Fluid Flow, Springer - Verlag, New - York, 1981
114.	Pleter,O., Constantinescu, C.,	Microprocesoare, Z80 in Spectrum, Editura Militara, Bucuresti, 1995
115.	Popp, S.	Lectii de dinamica gazelor, Lit.Universitatea, Bucuresti, 1979.
116.	Richard, W.J.,	The handbook of fluid dynamics, CRC Press, 1998
117.	Reynolds, A., J.	Curgeri turbulente in tehnica, Bucuresti, Editura Tehnica, 1982
118.	Postelnicu, A.	Mecanica fluidelor si masini hidraulice, Univ. Transilvania Brasov, 1995
119.	Racoveanu, N.	Electronica si automatizari in aviatie, Inst. Politehnic Bucuresti, 1984
120.	Roache, P.	Finite difference methods for the Navier - Stokes equations, Proc. Third International Conference in Numerical Methods in Fluid Dynamics, Paris, 1972
121.	Rosculet, M.	Ecuatii diferentiale si aplicatii, Editura Academiei, Bucuresti, 1984
122.	Saad, M.	Compresible Fluid Flow, Prentice Hall, New York, 1993
123.	Salagean, I.	Aerodinamica vitezelor subsonice, Editura Academia Tehnica Militara, Bucuresti, 1979.
124.	Sedov, L.,.T.	Ploskie zadaci ghidrodinamiki i aerodinamiki, Izd. Nauka, Moskva, 196
125.	Sedov, L.,.T.	Mecanica mediilor continue, Editura Mir, Moscova, 1970, 1975
126.	Shames, I., H.	Mecanics of Fluids, Mc.Graw Hill, New-York, 1962
127.	Shapiro, A.H.	Dinamica si termodinamica fluidelor compresibile, New York, 1953
128.	Soare, S.	Procese hidrodinamice, Bucuresti, Ed.D.P., 1979
129.	Sabac, I, G.	Matematici speciale, Vol.II, Ed. D.P.,Bucuresti, 1965
130.	Stefan, I., Stefan, St.	Mecanica fluidelor, Editura Academia Tehnica Militara, Bucuresti, 196
131.	Stefan Sterie	Ecuatiile mecanicii fluidelor, Editura Academia Tehnica Militara Bucuresti, 1995.
132.	Stefan,Sterie, Paraschiv,T., Codreanu, I., Poradici, P.,	Mecanica fluidelor. Capitolele speciale, vol. I, II, III, Editura Academia Tehnica Militara, Bucuresti, 1994
133.	Stefan, Sterie	Mecanica fluidelor, Editura A.T.M. 1992
134.	Stefanescu,D., Grundwald, B.	Transmisia caldurii si dinamica gazelor, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1965
135.	Stefanescu D., Leca,A.	Transfer de caldura si masa. Teorie si aplicatii, E.D.P., Bucuresti, 1983.
136.	Stefanescu D., Marinescu M.	Termotehnica, E.D.P. Bucuresti 1983
137.	Tutovan, V., Apostol, P., Mandreci, A.	Electricitate. Fenomene. Instrumente si metode de masurat. Aplicatii, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1975
138.	Vladea, I.,	Manual de termotehnica, Ed. D.P, Bucuresti, 1962
139.	Yavorski B., Deltaf A.,	Aide-memoire de physique, Ed. Moscou, 1975
140.	Zaganescu, Fl	Aviatia, Ed. Stiintifica si Enciclopedica,1985
141.	Zemach, C.	Mathematics of Fluid Mechanics. CRC Press LLC, Corporate Blyd, N.Y. , 2000
142.	White, F., M.	Viscours Fluid Flow, Mc.Graw Hill, New-York, 1974
143.	Wilson, D., H.	Hydrodynamics, London, 1959
144.		COSMOS/M Manuals, Blue Ridge Numerics, Inc. 1992-1996
145.		Rolls Royce Limited, The jet engine Derby - Anglia, Editia a treia, 1973
146.		Turbomeca Bordes, Turbo - moteur manuel d'instruction, France
147.		Pratt Whitney Aircraft turbine engine and its operation, Ed. Pratt Whitney Aircraft, 1970
148.		Aeronautical Information Manual, AIM, 2002, www1.faa gov/ Atpubs/ AIM/index.htm
149.		ARINC Characteristic 725-2, Electronic Flight Instrument (EFI-ADI/HSI), ARINC Standards 700, AEEC, 1984
150.		ARINC Specification 601, Control/Display Interfaces, ARINC Standards 600, AEEC,1981
151.		Thermal Handbook, ALFA-LAVAL, Tryckcenta AB, Vasteras, 1969
152.		Ghid de utilizare Fluent
153.		Ghid de utilizare COSMOSFlow

Politica de confidentialitate

.com	Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.

Masurarea temperaturii procesorului si a radiatorului procesorului in regim tranzitoriu si stationar - cercetari experimentale si prelucrari statistice

Comentarii literare

Personaje din literatura

Tehnica si mecanica

Economie

Geografie