Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice



Acasa » tehnologie » constructii
LUCRARI DE DRENAJ

LUCRARI DE DRENAJ



LUCRARI DE DRENAJ

ART.7 DRENURI IN SAPATURA

7.1 Generalitati

Drenurile sunt constructii necesare pentru:

- colectarea si evacuarea organizata a apelor de infiltratie;

- coborarea nivelului panzei freatice cand aceasta poate influenta defavorabi, comportarea corpului drumului sau cea a altor lucrari;




- consolidarea taluzurilor, terasamentelor si versantilor cate pot afecta platforma drumurilor sau alte lucrari;

- imbunatatirea conditiilor de lucru si asigurarea stabilitatii zidurilor de sprijin si a culeelor podurilor si pasajelor.

Drenurile in sapatura deschisa se pot executa manual, in mod curent pana la adancimea de 6,0 m si mecanizat pana la adancimea de 3,0 m. Adancimile mai mari se justifica in proiecte.

Pentru a evita acumularea apei in spatele unei lucrari de sprijin si reducerea intervalului de variatie a impingerii pamantului asupra acestora sub influenta factorilor externi, trebuie ca intotdeauna sa se prevada in spate un sistem de drenaj cu functionare pe toata durata existentei lucrarii.

Lucrarea se masoara la metru cub de sapatura.

Fazele de executie prezinta particularitati functie de solutia adoptata:

- executia sapaturii;

- executia corpului drenului (radier, tub drenaj, puturi de aerisire, material geotextil);

- executia capului de dren;

- executia caminelor de vizitare.

13.2 Descrierea operatiunilor

13.2.1 Executia sapaturii

Sapatura se executa mecanizat sau manual in sensul dinspre aval spre amonte.

Panta longitudinalla a drenurilor cu radier rigid are valori cuprinse intre (0,210%) functie de conditiile de relief si asigurare a functionalitatii. Se recomanda adoptarea pantelor in intervalul (25%).

Panta longitudinala a drenurilor cu radier elastic se prevede in functie de conditiile de relief si functionalitate intre 0,2 % si panta maxima admisa pentru santuri si rigole protejate prevazute in STAS 2916-87, pct. 22.

Inainte de inceperea lucrarilor se iau urmatoarele masuri:

- semnalizarea zonei de lucru, conform instructiunilor in vigoare;

- asigurarea scurgerii apelor meteorice de pe amplasament;

- curatirea si ranguirea materialelor ce ameninta sa cada de pe taluze sau versanti in zona de lucru sau pe platforma;

- identificarea unor eventuale instalatii aeriene sau subterane si a unitatii titulare in vederea stabilirii de catre aceasta a conditiilor in care se pot executa lucrarile in deplina siguranta;

- trasarea lucrarilor;

- organizarea si aprovizionarea punctului de lucru cu materialele necesare in proportie de 50%.

In timpul executiei sapaturilor se are in vedere ca:

- sa nu se pericliteze siguranta constructiilor si instalatiilor existente, vizibile sau ingropate precum si a lucrarilor in executie aflate in vecinatate;

- sa se circule cu restrictie de viteza de 5 km/ora in limita prismului de alunecare;

- zilnic, inainte de a incepe lucrul si la incetarea lui se verifica semnalizarea, srijinirile si starea terenului din jurul sapaturii pentru a se lua mnasurile ce se impun, pentru a evita eventualele surpari si pericole de accidente.

Sapaturile se executa cu pereti verticali, fara sprijiniri, manual sau mecanizat, in urmatoarele conditii:

- terenul este stabil si cu umiditate naturala;

- terenul nu prezinta fisuri si nu este expus vibratiilor;

- sapatura nu este tinuta deschisa si operatiile de umplere se efectueaza in aceeasi zi;

- in limita prismului de rupere posibila nu se circula, nu sunt constructii deosebite sau alte incarcari ce pot constitui o suprasarcina;

- adancimea sapaturii este relativ mica, respectiv 1,0 m in pamanturi plastic vartoase si nisipuri in stare indesata si 1,5 m in pamanturi de consistenta tare.

Cand sapatura se executa mecanizat si tehnologia realizarii umpluturii drenante nu impune coborarea muncitorilor in sapatura, in conditiile mentionate mai sus, adancimea se poate mari pana la cel mult 2,0 m.

Cand adancimea sapaturii depaseste valoarea de 1,0 respectiv 1,5 m, sapaturile se executa taluzat fara sprijiniri pana la maximum 2,0 m adancime sau vertical, cu peretii sprijiniti pe toata adancimea.

Sapaturile cu taluz vertical, in teren stabil si consistenta plastic vartoasa sau tare, se executa la adapostul unor sprijiniri orizontale pe baza de proiect de executie care se adapteaza la conditiile reale in teren.

In pamanturi: afectate de fenomene de instabilitate, pamanturi dificile (loess, argile contractile, etc.) afanate, pamanturi cu infiltratii de apa sau conditii locale deosebite, indiferent de adancime, sprijinirea se face pe baza de proiect de executie cu cadre si dulapi verticali (eventual marciavante sau palplanse) care sa formeze un perete continuu si etans. Palplansele si maciavantele se bat in avans (0,50,75 m) fata de nivelul sapaturii.

Pamantul sapat se va depozita la cel putin 1,0 m de peretele sapaturii iar materialele se vor depozita la cel putin 5,0 m. Aceste distante se pot reduce la jumatate in cazul sapaturilor pentru drenuri de asanare, care, de regula, au adancimi sub 2,0 m.

In zonele in care sunt ingropate cabluri, conducte, terenuri arheologice, etc. sapaturile se executa cu atentie, cu respectarea instructiunilor date in scris, de unitatea tutelara a instalatiilor, eventual sub supravegherea delegatului acestei unitati.

Daca in timpul executiei sapaturilor se descopera instalatii subterane, lucrarile se opresc imediat si se procedeaza la identificarea lor si sesizarea unitatii tutelare. Lucrarile se pot relua numai dupa eliminarea oricarui pericol si sub supravegherea delegatului unitatii tutelaare.

Sapaturile pentru drenuri se executa pe cel mult trei tronsoane de 46 m lungime, din aval catre amonte, asigurand permanent scurgerea apelor din sapaturi prin cadere libera.

Executia sapaturii la tronsonul urmator se va ataca numai dupa ce primul tronson este umplut cel putin pana la jumatate din adancimea lui.

Demontarea sprijinirilor se face pe masura executarii corpului drenului.

In cazul sapaturilor executate mecanizat, lucrarile de sapare si umplere se succed astfel incat sa nu ramana sapaturi deschise la sfarsitul zilei de lucru. Aceasta tehnologie se aplica de regula la drenuri de asanare echipate cu tuburi de drenaj, riflate, perforate si corp drenant din pietris si balast, eventual si filtru din geotextil.

In cazul drenurilor amplasate in spatele lucrarilor de sustinere, sapatura se executa manual sau mecanizat concomitent cu executia sapaturii pentru tronsonul lucrarii de sprijinire, cu sau fara sprijiniri functie de natura terenului si adancimea saparturii.

7.2.2 Executarea corpului drenurilor

Corpul drenului de captare a apelor de infiltratie sau de coborare a nivelului panzei subterane este alcatuit din radier, rigola, umplutura drenanta si capac de inchdere. Corpul drenurilor de evacuare cuprinde aceleasi componete cu deosebire ca umplutura drenanta poate fi realizata pe o inaltime redusa.

Radierul drenurilor poate fi rigid sau elastic.

Radierul rigid se realizeaza din beton clasa Bc 7,5 (B 100) cu rigola la mijloc, incastrat in teren stabil putin permeabil sau practic impermeabil, cu compresibilitate medie, redusa sau practic incompresibila. Panta transversala se recomanda sa fie de (25%) catre rigola.

Colectarea si conducerea apelor in drenuri cu rader rigid se asigura gravitational prin rigole acoperite cu capace seminaturale, zidarie uscata sau tuburi de drenaj.

Radierul elastic se realieaza prin compactarea terenului din talpa sapaturii drenului in cazul drenurilor perfecte sau dintr-un strat de balast de 20 cm grosime in cazul drenurilor imperfecte.

Colectarea si conducerera apelor in drenurile cu radier elastic se realizeaza prin tuburi de drenaj cu talpa sau tuburi riflate, perforate din PVC asezate direct la baza

sapaturii in cazul drenurilor perfecte sau pe un strat de balast de 20 cm grosime in cazul drenurilor imperfecte.

Asternerea filtrului geotextil se face astfel incat fasiile sa fie suprapuse la margini pe 10 cm, pentru ca pamantul sa nu patrunda in corpul drenant. Se recomanda ca la margini fasiile sa fie cusute mecanic, in acest caz suprapunerea lui putand fi de numai (2-3 cm). In cazul in care nu se coase suprapunerea geotextilului va fi de 2030 cm.

Coborarea materialelor in sapatura se face cu mijloace mecanice sau pe jgeaburi. Balastul, pietrisul si pamantul se poate cobori in sapatura si direct prin aruncare.



Corpul drenant se realizeaza prin compactare, in straturi de (3040 cm) grosime in cazul umpluturii din balast sau prin impanarea pietrei brute pentru a se preintampina tasari ale capacului.

Umplutura in capac se compacteaza in straturi de (1520 cm) grosime la un grad de compactare de (9095%).

Capacul de inchidere a drenurilor poate fi din:

- pereu zidit din piatra bruta sau de rau cu mortar de ciment sub forma de casiu, rigola sau sant, pe pat de beton simplu clasa Bc 7,5 (B 100);

- pereu din dale de beton simplu Bc 15 (B 200) sau din dale prefabricate din beton simplu se aceeasi clasa pe pat de beton simplu, clasa Bc 7,5 (B 100) avand rosturile colmatate cu mortar sau mastic bituminos;

- dop de pamant argilos local, bine compactat, protejat cu pamant vegetal si insamantat.

Capacul de inchidere se prevede la toate tipurile de drenuri cu exceptia drenurilor transversale de interceptie, pe sectorul aflat sub partea carosabila a drumului, deoarece au rolul de a colecta si apa din fundatia drumului, in acest caz imbracamintea drumului constituind capacul de inchidere al drenului.

In cazul drenurilor din spatele lucrarilor de sprijin executia corpului drenului prezinta cateva particularitati:

- Evacuarea apei colectate in drenul din spatele zidului de sprijin precum si drenajul prin ventilatie se asigura prin barbacane realizate de regula, cu sectiune circulara cu diametrul de 110115 mm, dispuse pe cel putin doua randuri, cate doua pe fiecare rand, la fiecare tronson de zid de 5,0 m lungime;

- Radierul cu rigole al drenului este prevazut cu contrapante care colecteaza apele spre barbacane;

- In cazul zidurilor de sprijin de rambleu si debleu, cu elevatia din elemente prefabricate sa zidarie de piatra, drenul din spatele zidului se executa concomitent cu ridicarea elevatiei.

In cazul zidurilor de sprijin de rambleu si debleu cu elevatie din beton, drenul din spatele zidului se executa imediat dupa decofrare, inainte ca aceasta sa fie pus sub sarcina.

Accesul in spatiile inguste, in spatele zidului se poate admite numai la adapostul sprijinirilor conform prevederilor din proiect.

Concomitent cu executarea drenului din spatele zidurilor de sprijin se executa umplutura din spate pentru punerea sub sarcina.

Umplerea se executa in straturi orizontale, bine compactate, pentru a se aaigura valoarea indicilor geotehnici avuti in vedere la dimensionarea zidului de sprijin si in orice caz la un gard de compactare mai mare de (9095%).

Adancimea drenului se masoara de la coronamentul zidului sau muchia taluzului sapaturii din satele zidului in cazurile in care aceasta este deasupra cotei coronamentului.

7.2.3 Camine de vizitare

Pentru controlul functionarii si asigurarea conditiilor necesare de revizuire si intretinere a drenurilor pe traseul acestora se prevad 'camine de vizitare', amplasate la (5070 m) distanta intre ele. De asemenea se prevad camine de vizitare la schimbari de directie si la intersectia a doua sau mai multe drenuri.

La capatul superior caminele de vizitare sunt prevazute cu goluri pentru ventilatia naturala.

In caminul de vizitare capatul tubului de drenaj amonte trebuie sa fie cel putin 10 cm deasupra capatului tubului de drenaj - evacuare aval.

7.2.4 Puturi de aerisire

La capatul spre amonte al drenurilor se monteaza tuburi netede din PVC cu diametrul de 110 mm, prelucrate la capatul superior, pentru realizarea de fante care asigura o ventilatie naturala intr-un radier din beton simplu Bc 7,5.

Puturile de aerisire, caminele de vizitare si capetele de dren se proiecteaza si se realizeaza in asa fel incat sa asigure functionalitatea atat a drenajului gravitational cat si a drenajului prin ventilatie naturala.

7.2.5 Capul de dren

Fiecare dren de termina cu un 'cap de dren' care are rol de evacuare la zi a apelor colectate in dren si asigura conditiile necesare pentru revizie si intretinere.

Capul de dren se executa dintr-un pereu de piatra bruta sau de rau pe un pat de beton simplu Bc 7,5 conform proiectului.

13.3 Materiale utilizate - conditii de calitate

7.3.1 Pietris

In umplutura drenanta se foloseste pietris sort (740 mm) STAS 662-89 cu granulozitate continua.

7.3.2 Piatra bruta

In umplutura drenanta se foloseste piatra bruta negeliva, dimensiuni max. 200 mm STAS 2917-79. De asemenea, se foloseste la pereul din capacele sde inchidere a drenurilor sau la zidaria capului de evacuare a apelor din dren.

7.3.3 Balast

Pentru realizarea filtrului invers se foloseste balast (STAS 662-89), sortul (0-71 mm) cu granulozitate continua.

7.3.4 Geotextile

Ca filttru invers din geotextil se folosesc pentru drenuri cu o adancime de cel mult 2,0 m:

- Netesin 200

- Terasin 200.

Pentru drenurile cu o adancime mai mare de 2,0 m se foloseste ca filtru invers geotextil Terasin 400.

7.3.5 Tuburi de drenaj

Tuburile riflate (NI 8500-80), perforate, realizate din PVC sau polietilena cu diametre de (65120 mm) se folosesc la drenuri de captare a apelor se intind direct pe radier si se protejeaza cu umplutura drenanta din balast sau pietris.

Accesul apei in tuburi se asigura prin fante de 1,0 x 5,0 mm sau 1,5 x 8 mm in numar care sa realizeze o suprafata activa (de intrare a apei in tuburi) de (2450 cmp) pe metru liniar de tub.

Tuburi netede neperforate din PVC (STAS 6675-86), avand diametrul de (90110 mm) pentru conducerea apelor in drenurile de evacuare si pentru executarea puturilor de aerisire.

7.3.6 Betonul simplu

Betonul simplu clasa Bc 7,5 (B 100) se foloseste pentru executarea radierului drenului si a patului de beton peste care se executa pereul zidit cu mortar de ciment din capacul de dren sau capul de evacuaare al drenului.

Betonul simplu clasa Bc 15 (B 200) pentru executarea dalelor prefabricate necesare executarii capacului si capului de evacuare al drenului.

Betonul simplu clasa Bc 10 (B 150) pentru executarea boltarilor preabricati necesari la zidaria caminelor de vizitare.

7.3.7 Tuburi prefabricate din beton

Tuburile prefabricate din beton cu sectiune circulara D = 1000 mm, STAS 816-80 se folosesc pentru executia caminelor de vizitare.

7.3.8 Otelul

Pentru executarea scarilor de acces in caminele de vizitare se foloseste otelul beton OB 37, STAS 431/1-89.

7.4 Verificarea calitatii

Pentru executarea unei lucrari corespunzatoare din punct de vedere calitativ, pe parcursul executiei este oblligatoriu sa se faca verificari la toate fazele de executie, dupa cum urmeaza:

7.4.1 Executia sapaturii

La aceasta faza controlul de calitate consta in:

- verificarea amplasamentului lucrarilor;

- receptia terenului de fundare a radierului;

- verificarea dimensiunilor si a pantei terenului de fundare a radierului;





- verificarea sprijinirilor cand sunt prevazute in proiect;

- verificarea lungimii tronsonului sapat.

7.4.2 Executarea corpului drenului

- verificarea pantei longitudinale si transversale a radierului;

- verificarea tipului si dimensiunilor tubului de captare a apelor si asezarea lui pe radier;

- verificarea geotextilului folosit din proiect din punct de vedere calitativ si a suprapunerii marginilor necusute, control care consta in:

. identificarea produsului prin examinarea etichetelor aplicate pe baloturi;

. determinarea masei unitare;

. verificarea conditiilor de depozitare si manipulare

. verificarea asezarii geotextilului astfel incat sa se asigure continuitatea

(suprapunere sau coasere);

. protectia geotextilelor impotriva actiunii vantului;

. restrictiile de circulatie pe geotextil;

. verificarea ca prin deversarea materialelor de umplutura sa nu se produca

perforatii ale materialului geotextil;

- verificarea calitatii balastului sau pietrisului pe loturi de acelasi fel de agregate si sort de max. 200 tone prin metoda verificarii 'de lot', urmarindu-se: granulozitatea, conditiile de filtru invers, corpuri astraine, parti levigabile;

- verificarea compactarii umpluturii drenante.

7.4.3 Executarea capului de drem

Verificarea functionalitatii drenului prin verificarea debitului timp de (510) zile. Daca debittul ramane aproximativ constant inseamna ca drenul a intrat intr-un regium de functionare continuu.

In cazul in care debitul scade continuu drenul se poate colmata, poate pierde apa colectata sau nu mai este apa libera in pamant. Aceasta verificare este eficienta numai daca se monteaza tuburi piezometrice pentru urmarirea variantei nivelului apelor subterane in zona activa a drenurilor.

7.4.4 Executarea caminelor de vizitare

La aceasta faza controlul tubului de drenaj amonte care trebuie sa fie cu cel putin 10 cm dedasupra cotei capatului tubular de drenaj aval;

- verificarea functionalitatii drenului amonte.

ART.8. DRENURI FORATE ORIZONTAL

8.1 Generalitati

Solutia de drenaj cu drenuri forate se aplica la asanarea si consolidarea terasamentelor si versantilor.

Acest tip de drenuri se realizeaza prin forare pe una sau mai multe directii care sa asigure evacuarea gravitationala a apelor colectate.

Daca terenul prezinta panta transversala accentuata, drenurile forate se prevad cu executia 'la zi'.

Daca panta terenului sau conditiile hidrogologice nu asigura posibilitatea executarii drenurilor forate 'la zi' se adopta solutia executarii drenurilor forate din chesoane circulare sau trapezoidale.

Forarea se poate executa pe unul sau mai multe niveluri in functie de suprafata ce urmeaza a fi asanata.

Lucrarea se masoara la metru liniar de dren.

Fazele de executie enumerate in continuare, prezinta particularitati functie de procedeul de forare aplicat;

- executarea lucrarilor pregatitoare (platorma de lucru sau chesonul);

- executarea propriu-zisa a forajului (cu coloana de foraj, cu carotiera).

8.2 Descrierea operatiunilor

8.2.1 Executarea lucrarilor pregatitoare

Executarea drenurilor orizontale prin vibroforare este precedata de urmatoarele lucrari pregatitoare, functie de procedeul de executie ales

- executarea puturilor colectoare (a chesoanelor circulare din beton armat) sau a sapaturilor pentru anumite constructii de spriijn prevazute in proiect (ranforti drenanti, ziduri de sprijin, etc) din care urmeaza sa se execute forarea orizontala si pozarea tuburilor filtrante ale drenurilor;

- executarea platformei de lucru pentru instalatia de forare;

- instalarea pe platforma de lucru a instalatiei de forare, axarea pe directia drenului si asigurarea stabilitatii ei pe timpul lucrului;

- pregatirea instrumentelor de forare (conuri, carotiere, tije de foraj sau coloane de foraj);

- pregatirea tronsoanelor de tuburi filtrante si a elementelor de imbinare a acestora;

- amenajarea evacuarii apei din putrul colector pe timpul executarii drenurilor;

- asigurarea alimentarii cu energie electrica a instalatiei de forat si eventual a pompelor de evacuare a apei;

- asigurarea posibilitatii de acoperire a putului colector si de iluminare a acestuia pentru a se putea lucra in orice conditii atmosferice si daca e cazul si pe timp de noapte.

8.2.2 Procedee de executie

In functie de natura terenului (compozitia granolometrica, consistenta, etc.). in care se executa si de specificul lucrarilor la care se folosesc drenurile orizontale vibroforate se pot realiza prin urmatoarele procedee de executie:

8.2.2.1 Executarea forajului orizontal prin vibroforare (vibrostrapungere) cu con, in care, dupa extragerea coloanei de foraj impreuna cu conul, se monteaza tubul filtrant al drenului.

Acest procedeu se poate aplica la executarea drenurilor orizontale prin vibroforare in terenuri nisipios argiloase si nisipos prafoase de consistenta mai redusa (Ic < 0,5) la care stabilitatea peretilor forajului se mentine pana la montarea tubului filtrant (aceste conditii de stratificatie se intalnesc de regula la lucrari de stabilizare si de consolidare a terenurilor afectate de stabilitate).

Procedeul se poate aplica si la pozarea conductelor de evacuare respectiv de legatura dintre puturile colectate.

8.2.2.2 Executarea forajului orizonatal prin vibroforare (vibrostrapungere) cu con, coloane de foraj servind si de coloana de tubaj, in care se monteaza tubul filtrant al drenului; coloana de tubaj se extrage iar conul si tubul filtrant raman in teren.

Procedeul se aplica la executarea drenurilor orizontale prin vibroforare folosite la captari de apa radiale care se pozeaza la straturi acvifere necoezive (nisipuri) unde stabilitatea peretilor forajului orizontal nu este asigurata.

8.2.2.3 Introducerea direct in teren a tubului filtrant al drenului prin vibropresare (vibrostrapungere) cu con, procedeu aplicabil tot in cazul captarilor radiale de apa (atat cu rol de surse de apa cat si ca mijloc de coborate a nivelului apei

subterane) mai ales atunci cand drenurile sunt pozate in straturi acvifere sub presiune si cu compozitie granulometrica grosiera.

Tuburile filtrante ale drenurilor executate prin acest procedeu se executa numai din teava metalica cu pereti grosi (5 mm).

8.2.2.4 Executarea forajului orizontal prin vibroforare cu carotiera (cu extragerea pamantului, in care apoi se monteaza tubul filtrant al drenului).

Acest procedeu se aplica la executarea drenurilor orizontale vibroforate folosite la lucrari de stabilizare si consolidare a ternurilor afectate de instabilitate, atunci cand drenurile sunt pozate in straturi nisipos-argiloase si nisipos-prafoase de rezistenta si consistenta mai ridicate (Ic > 0,5).

Daca pe lungimea drenului se intalesc straturi de teren cu consistenta si coeziune diferite, pentru fiecare strat se va aplica procedeul de vibroforare adecvat, in functie de caracteristicile terenului si de conditiile de asigurare a continuitatii forarii si pozarii tubului filtrant.



La toate procedeele de executie mentionate anterior, cu exceptia celui care prevede introdcerea direct in teren a tubului filtrant prin vibrosptrapungere cu con (14.2.2.3), diametrul tubului filtrant este mai mic decat diametrul forajului cu (4050%), astfel ca, dupa motarea acestuia, exista posibilitatea de prabusire si de afanare a pamantului din jurul lui (la cele necoezive imediat, iar la cele cu o oarecare coeziune in timp).

In procesul de vibroforare gaura forata are tendita de curbare in jos, datorita greutatii proprii a coloanei de foraj; de aceea se recomanda ca executarea forajului sa inceapa dupa o directie inclinata in sus cu 2o3o fata de axa proiectata a drenului.

Dupa executia fiecarui dren orizontal vibroforat, spatiul barbacanei ramas neocupat de tubul filtrant al drenului se etanseaza cu mortar de ciment.

In perioada de inceput a functionarii drenurilor, in mod obligatoriu trebuie sa se efectueze spalari repetate ale acestora cu apa sub presiune, pentru a grabi procesul de formare a unui filtru invers, natural in jurul tuburilor filtrante.

Debitul si presiunea de spalare trebuie evacuate in functie de diametril si rezistenta peretilor tubului filtrant, diametrul orificiilor sau dimensiunilor fantelor si copmpozitia granulometrica a terenului.

In cazul unor terenuri susceptibile fenomenul de lichefiere sub actiunea vibratiilor, nu este indicata executarea prin vibroforare a drenurilor orizontale folosite la lucrarile de stabilizare si consolidare a terenurilor afectate de instabilitate.

8.2.3 Tehnologii de executie a drenurilor orizontrale

8.2.3.1 Procedeul vibroforarii cu con

Tehnologia de executie corespunzatoare acestui procedeu cuprinde urmatoarele operatii de lucru:

- montarea conului de vibroforare la primul tronson al coloanei de foraj care se prinde rigid de vibrator; caruciorul impreuna cu vibratorul este deplasat in directia forajului cu ajutorul fortei distative pana cand conul patrunde in teren (10.,..15 cm);

- se porneste vibratorul si cu ajutorul fortei statice dezvoltata de instalatia hidraulica, respectiv prin reducerea fortelor de frecare sub efectul vibratiilor, se infige in teren pe toata lungimea sa, primul tronson al coloanei de foraj;

- se opreste vibratorul si se detaseaza de el tronsonul de coloana introdus in teren, deplasand inapoi pana la refuz vibratorul; in spatiul ramas liber se intercaleaza un nou tronson al coloanei de foraj care se imbina prin insurubare cu cel introdus si se fixeaza rigid de vibrator;

- se porneste vibratorul din nou, continuandu-se infigerea pe lungimea celui de-al doilea tronsonm al coloanei de foraj.

Acest ciclu de operatii se repeta pana la atingerea lungimii necesare a forajului orizontal, dupa care incepe extragerea coloanei de foraj tronson cu tronson.

Se monteaza tubul filtrant in foraj, tronson cu tronson, la capatul primului tronson montandu-se un con.

8.2.3.2 Procedeul vibroforarii cu con si coloana de tubaj

Tehnologia de executie cuprinde ciclul de operatii descrise la punctul 8.2.3.1

cu unele deosebiri in sensul ca intre coloane de foraj (cu rol si de tubaj) si conul de vibroforare montat in capatul ei nu exista o legatura rigida ci o simpla impanare. In acest caz generatorul de vibratii al instalatiei trebuie sa lucreze ca vibropercutor.

Coloana de foraj (tubaj) este alcatuita din tronsoane de tevi metalice cu pereti grosi 1015 mm. Diametrul interior al coloanei de foraj trebuie sa fie mai mare cu 2030 mm decat diametrul exterior al tubului filtrant.

Dupa executarea forajului se introduce in interiorul coloanei de foraj tubul filtrant din material plastic alcatuit din tronsoane imbinate prin mufare.

Se fixeaza tubul filtrant prin impanare (proptire) de peretele putului colector din partea opusa forajului si se extrage coloana de foraj, conul ramanand in teren impreuna cu tubul filtrant.

8.2.3.3 Procedeul introducerii in teren a tubului filtrant prin vibropresare

Operatiile pe care le comporta tehnologia de executie in acest caz sunt identice cu cele descrise la punctul 8.2.3.1 cu deosebirea ca tubul filtrant al drenului este si coloana de foraj, care dupa introducere raane in pamant impreuna cu conul de foraj.

Tubul filtrant este alcatuit din tronsoane de tevi metalice imbinate prin mufare sau insurubare.

8.2.3.4 Procedeul vibroforarii cu carotiera

Acest procedeu cuprinde urmatoarele operatii:

- se fixeaza rigid carotiera la generatorul de vibratii al instalatiei, deplasand apoi caruciorul acestuia inspre inainte pana cand cutitul taietor al carotierei se infige in teren;

- se porneste generatorul de vibratii si prin forta statica aplicata in prezenta vibratiilor sau vibropercutiilor se introduce carotiera in teren pe toata lungimea ei;

- se opreste generatorul de vibratii si se schimba sensul de actiune al fortei statice a instalatiei pentru deplasarea inspre inapoi a caruciorului, extragand carotiera din teren impreuna cu pamantul din ea;

- se demonteaza carotiera de la generatorul de vibratii si se curata de pamantul extras;

- se introduce carotiera prin presare statica in gaura forata iar in spatiul dintre capatul ei si generatorul de vibratii se monteaza primul tronson al coloanei de foraj;

- se porneste generatorul de vibratii, introducand carotiera in terenul neforat pe o noua distanta egala cu lungimea ei;

- se opreste din nou generatorul de vibratii si se extrage carotiera pentru curatirea de pamantul forat;

- se prelungeste coloana de foraj cu inca un tronson si se continua vibroforarea.

Operatiile se repeta in aceasta ordine pana la atingerea lungimii proiectate a forajului orizontal.

Dupa terminarea forajului, respectiv dupa ultima extragere a carotierei se introduce tubul filtrant al drenului ca si la procedeul de la punctul 8.2.3.

8.3 Materiale utilizate - conditii de calitate

8.3.1 Tuburi riflate tip PVC

Tuburile riflate din PVC (NI 8500-80 tip Bzau), de = 80,5 mm se folosesc lla drenurile forate tubat.

Ele sunt invelite in geotextil recomandat prin proiect sau in lipsa acestor recomandari cu TERASIN 200.

8.3.2 Tuburi rigide din PVC sau PE

Tuburile rigide cu fante, din PVC sau PE (STAS 6675/2-86 sau STAS 10617/2-84) de = 75 mm se folosesc la drenurile forate, netubate.

Tuburile rigide neperforate, din PVC sau PE (STAS 6675/2-86 sau STAS 10617/2-84), de = 110 mm se folosesc la:

- intrari si iesiri din caminele drenurilor;

- la capetele de dren;

- intre chesoane.

8.4 Verificarea calitatii

Pentru executarea unei lucrari corespunzatoare din punct de vedere calitativ, pe parcursul executiei este obligatoriu sa se faca verificari la toate fazele de executie dupa cum urmeaza:

- verificarea amplasamentului lucrarilor;

- verificarea naturii terenului la saparea caminelor colectoare pentru stabilirea corecta a cotei drenului forat in stratul de apa si a metodei de forare;

- verificarea naturii terenului in timpul forarii, drenului orizontal pentru eventualele schimbari de tehnologii de forare pe lungimea drenului;

- verificarea imbinarii coloanei de foraj sau a carotei pentru realizarea pantei proiectate a drenului;

- verificarea in cheson a cotei capetelor de dren amonte si aval;

- verificarea functionalitatii drenurilor.








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




VENTILAREA NATURALǍ
ELEMENTE DESCRIPTIVE DESPRE PARDOSELILE RADIANTE
Proprietatile corpurilor de zidarie
NOTIUNI GENERALE PRIVIND CONSTRUCTIILE IN GENERAL
CALCULUL MODAL CU CONSIDERAREA COMPORTARII SPATIALE A STRUCTURILOR
CONDITII CLIMATICE DE CALCUL
STUDIU GEOTEHNIC - „ CONSTRUIRE CLADIRE PROTOIERIA BAILESTI”
Dimensionarea fundatiilor




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu