Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice


Acasa » tehnologie » criminalistica
Efectele drogurilor

Efectele drogurilor




EFECTELE DROGURILOR


Potrivit estimarilor facute de diverse organisme statale si internationale, peste 100 milioane de oameni din intreaga lume sunt victime ale abuzului de produse ori substante stupefiante sau toxice. Daca ar fi sa sintetizam efectele consumului de droguri asupra societatii, situatia s-ar prezenta astfel:

scaderea alarmanta a randamentului in munca al celor ce consuma droguri;

deturnarea unor imense sume de bani din circuitul economic normal;

folosirea sumelor de bani rezultate din trafic in scopuri criminale, inclusiv intretinerea asa-numitei economii subterane’




costurile tot mai ridicate ale tratamentelor medicale de dezintoxicare;

cheltuieli din ce in ce mai mari pentru intretinerea si dotarea fortelor abilitate sa combata fenomenul;

compromiterea unor institutii ale statului, concretizata fie in coruperea unor functionari publici, fie in atragerea unor banci in activitatea de “spalare” a banilor proveniti din traficul ilicit;

cresterea numarului de boli transmisibile grave, din randul carora SIDA se impune in ultima perioada.

Dintre principalele efecte ale abuzului de produse ori substante stupefiante sau toxice, amintim:

Efectele opiului se manifesta la nivelul sistemului nervos central si intestinului. La nivelul SNC, actionand ca analgezic, opiul produce doua faze de excitare si somn. Produce un somn invincibil, urmat uneori direct de moarte. Dupa parcurgerea fazei de excitare apar varsaturi, slabirea circulatiei, coma, moartea. In intoxicatii se manifesta prin greturi, varsaturi, tremuraturi, convulsii, insomnii si alergii. Dozele toxice ale opiului sunt variate, toxicitatea descrescand de la morfina, codeina, thebaina, papaverina, narcotina, narceina. Intoxicatia cronica se produce fie prin inhalarea fumului ori ingerare, fie prin injectare. La inceput induce o stare de excitare trecatoare, apatie, stare de odihna si vise placute.

La nivelul intestinului, opiul intarzie secretia gastrica si digestia, reduce miscarile perisaltice la nivelul colonului, dan constipatie.

Morfina are ca efecte principale deprimarea durerii, scaderea sensibilitatii termice, a capacitatii de concentrare, precum si a capacitatii de munca fizica si intelectuala. De asemenea, produce somnolenta si deprima respiratia, atacand centrul respirator, mioza oftalmica, cresterea reflexivitatii la nivelul maduvei si deprimarea centrului vasomotor unibloc. Printre efectele secundare la nivelul sistemului nervos central amintim: tremuraturi, insomnie, delir si convulsii. Totodata, morfina afecteaza tubul digestiv producand greturi si varsaturi si provoaca eruptii la nivelul pielii. Actiunea morfinei este rapida. La 15 – 20 minute de la consum apar primele manifestari de excitare, greata, ameteala, senzatie de caldura, urmate de faze de “betie” si congestionarea fetei. Doza mortala este de 0,3 – 0,4 grame.



Cercetarile au stabilit ca morfina da toleranta prin marirea dozei, ducand la necesitatea de a reface atat euforia, cat si depasirea crizei de abstinenta.

Heroina este de 5 ori mai toxica decat morfina. Ea da o euforie mare si produce greata. Dozele de la 5 – 10 centigrame sunt periculoase. In organism este hidrolizata si se elimina ca morfina libera si conjugate dau capacitate mai mare de metabolizare, afectand ficatul si rinichii. In doze mici duce la obisnuinta.

Produsii extrasi din Cannabis Sativa L parcurg in actiunea lor patru faze:

excitatia;

necoordonarea;

perioada de halucinatie si extaz;

perioada de somn.

In prima faza, datorita actiunii asupra sistemului nervos central se provoaca indirect o stare de betie, ras nestapanit, convulsii, asociate cu o stare de buna dispozitie fizica si morala. In faza de necoordonare persoana percepe spatiul largit, obiectele indepartate si timpul lungit. Concomitent, cel in cauza isi simte extremitatile grele, capul pare umflat, memoria este scazuta, iar pupilele sunt dilatate si sensibile la lumina. De asemenea, se constata o incetinire a reflexelor, pielea este palida sau rosie, temperatura acesteia fiind scazuta. In faza a treia, consumatorul are uneori halucinatii placute – cu o coloratura sexuala – iar alteori exteriorizarea instinctelor perverse. Apare senzatia de dublare a personalitatii. Perioada de somn aduce mai putina euforie, somnul fiind precedat de o stare depresiva.

Capsulele de peyotl – mescal buttons – taiate sub forma de discuri si inmuiate in gura produc efect halucinogen. Peyotl contine diferiti alcaloizi derivati. Dintre toti, mescalina are structura cea mai simpla si, desi satisface reactiile alcaloizilor, nu este un alcaloid. Ea actioneaza mai intai ca excitant si apoi ca deprimant, fiind absorbita foarte usor de organism. In doze de 15 – 20 centigrame produce o stare de excitare generala, comparabila cu consumul de sampanie. Cel care o consuma are o senzatie de crestere a fortei musculare si a capacitatii intelectuale, pupilele ii sunt dilatate, iar la inchiderea ochilor apar viziuni colorate ale sunetelor, halucinatii si este pierduta perceptia timpului. Actiunea stupefiantului dureaza aproximativ 12 ore. Poate produce dependenta psihica, salivatie si depresiunea centrilor venosi. Moartea se produce prin colaps cardiovascular si respirator.



La randul ei, psilocybina, in doze de 4 – 8 g duce la perceperea deformata a timpului, halucinatii vizuale si depersonalizarea individului, efectul disparand dupa cateva ore.

In cazul cocainei, dozele mereu crescande conduc la intoxicatii. Formele mai usoare de intoxicatie cu acest stupefiant se concretizeaza prin excitarea functiilor centrale, dublata de relaxarea centrilor inhibitori si o pronuntata crestere a sexualitatii, mai ales in randul femeilor. Specific acestei forme usoare de intoxicatie este dorinta mare de miscare, asa numita “furia dansului”. In schimb, la formele grave, excitatia grava duce la aspectul de “ochi sticlosi”, cu midriaza, tahicardie, congestia fetei, transpiratii, hipertermie, hipertensiune arteriala si tremuraturi ale mainilor. Doza letala este de 1 –2 g la ingerare si 0,2 – 0,3 g cand se injecteaza subcutanat, moartea putandu-se produce prin paralizie respiratorie ori prin colaps respirator, asa numitul “soc cocainic”.

Dietilamida acidului lisergic – L.S.D. «25» -ca substanta halucinogena produce excitare, euforie, halucinatii, depersonalizare, cu pastrarea intacta a cunostintei. Efectele toxice sunt: dezorientare, ataxie, intepenirea muschilor maxilarelor, palpitatii, durere in zona pieptului, oboseala si tremuraturi, slabirea atentiei si a concentrarii. De asemenea, se manifesta stari de euforie si de manie cu halucinatii, precum si distorsiunea spatio-temporala.

Actiunea L.S.D.-ului apare in doze foarte mici, de la 15 – 20 minute, atingand un maxim dupa 2 – 4 ore, activitatea continuand inca 6 – 9 ore. Scaderea presiunii sanguine poate avea ca efect colapsul circulator.

Amfetaminele actioneaza ca stimulenti ai sistemului nervos central, producand o stare euforica, cu inlaturarea somnului, a oboselii fizice si psihice. Metamfetamina prezinta efecte centrale mai pronuntate decat amfetamina, avand insa efecte circulatorii mai mici decat aceasta. Dozele toxice sunt de 20 – 25 mg/kg. Persoana care a consumat asemenea stimulente poate prezenta urmatoarele simptome: neliniste, hiperexcitabilitate, tremuraturi, manie, reactii cardiovasculare, palpitatii, colaps circulator si sincopa. De asemenea, apare anorexia, greturile, vomismentele, intregul tablou simptomatologic incheindu-se cu convulsii si stare comatoasa. Suprastimularea cu amfetamine produce o psihoza toxica greu de deosebit de schizofrenie.



Barbituricele si derivatii barbiturici au o actiune directa asupra sistemului nevos central – atat asupra cortexului, cat si a bulbului – precum si a altor portiuni din zona encefalului. In raport cu doza ingerata, actiunea depresiva poate duce la hipnoza si, in final, la starea de coma. Din studiile efectuate a rezultat ca dozele care au provocat moartea sunt, in general, de 10 ori mai mari decat dozele terapeutice. De asemenea, perioada precomatoasa este deseori insotita de tulburari de comportament. Persoana aflata intr-o astfel de stare prezinta o comportare bizara, are mersul sinuos, vorbeste incoerent si acuza cefalee si ameteli. Moartea este efectul paraliziei respiratorii, ori a edemului pulmonar, edemului cerebral sau colapsului vascular.

“Tranchilizantele minore” pot deveni toxice, caz in care produc hipotensiune cu vasodilatatie cutanata, hipotermie, complicatii respiratorii, cu tendinta spre edem pulmonar si coma.

In cazul cannabisului, consumatorul cauta efectele agreabile ale produsului, efecte ce pot fi comparate cu cele ale betiei alcoolice. Aceasta poate fi scindata in patru faze:

excitatie si euforie;

confuzie mentala;

beatitudine;

coborare, depresiune, eventual somn.

Efectele se manifesta prin pierderea capacitatii de coordonare, impresia de crestere a acuitatii vizuale si perceptiilor senzoriale, o tendinta de ilaritate si o mare sociabilitate.

In cazul consumarii unei mari cantitati, cannabisul poate genera halucinatii, angoase sau stari de panica. Daca nu se poate discuta de dependenta fizica fata de cannabis, se poate vorbi de o dependenta psihica, care este incontestabila.






Politica de confidentialitate







.com Copyright © 2022 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 Proiect didactic Clasa: a-IX-a, Luarea deciziilor
 PROIECT DIDACTIC 3-5 ani dezvoltarea limbajului si a comunicarii orale - „Cine face, ce face”
 PROIECT MOTOR ASINCRON - Determinarea parametrilor schemei echivalente si a caracteristicilor de functionare in regim stabilizat de la gol la sarcina
 TEMA DE PROIECTARE - arbore de masina rotativa

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 PROIECT DE DIPLOMA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALA - SUPURATIILE LOJELOR PROFUNDE DE ETIOLOGIE ODONTOGENA
 Relatiile diplomatice dintre Romania si Austro- Ungaria din a doua jumatate a secolului al XIX-lea
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 Lucrare de licenta contabilitate si informatica de gestiune - politici si tratamente contabile privind leasingul (ias 17). prevalenta economicului asupra juridicului
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta - cercetare si analiza financiara asupra deseurilor de ambalaje la sc.ambalaje sa
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Atestat la informatica cu tema “gestionarea unui magazin de confectii”
 Proiect atestat electrician constructor - tehnologia montarii instalatiilor electrice interioare
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM

CODUL DE CONDUITA al expertilor, specialistilor si tehnicienilor criminalisti din Politia Romana
Modalitati de interventie asupra unei case izolate sau asupra cladirilor aflate in mediul rural/urban. Incercuire, patrundere, capturare, retragere.
Model STANDARD al unui raport criminalistic
OPINII CU PRIVIRE LA LOCUL SI ROLUL JANDARMERIEI ROMANE IN SOCIETATE SI IN SISTEMUL FORTELOR DE ORDINE
ACTIVITATI DE PREVENIRE A CRIMINALITATII ÎN ROMÂNIA SI ÎN REPUBLICA MOLDOVA
Expertiza balistica judiciara a armelor de foc si a urmelor lasate de acestea
Prostitutia si proxenetismul la nivel international
SONDAJ DE OPINIE Privind perceptia gradului de siguranta in scoli si zona adiacenta a acestora din municipiile Buzau si Rimnicu Sarat - Raport de cerc





Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu