Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice


Acasa » tehnologie » criminalistica
Grupe de droguri, nomenclatura medicamentelor

Grupe de droguri, nomenclatura medicamentelor




GRUPE DE DROGURI


Drogul, in sens larg, semnifica o substanta cu proprietati curative, un medicament. In acceptiunea Organizatiei Mondiale a Sanatatii, drogul este substanta care, fiind absorbita de un organism viu, ii modifica acestuia una sau mai multe functii.

In sens farmacologic, drogul este o substanta utilizata sau nu in medicina, a carei folosire abuziva poate crea dependenta fizica ori psihica sau tulburari grave ale activitatii mentale, ale perceptiei si ale comportamentului. In acest ultim sens, denumirea de drog se aplica numai substantelor care pot fi desemnate si prin termenul general de stupefiante.

In sensul dat de conventiile internationale, prin drog se intelege o substanta din cele supuse controlului prin Conventia Unica a stupefiantelor din 1961, precum si una din substantele psihotrope al caror control este prevazut de de Conventia din 1971.






Substantele psihotrope sunt substante de origine sintetica ori naturala (aproape in exclusivitate vegetala). Desi efectele psihotropelor sunt multiple si variate, acestea pot fi definite ca substante capabile sa influenteze activ psihicul si comportamentul uman.

In sens restrans, substantele psihotrope sunt acele substante a caror actiune farmacodinamica implica efecte pronuntate aspura proceselor mentale si emotionale. Substantele psihotrope, drogurile in general, pot fi clasificate in functie de actiunea lor: analgezice, depresive, hipnotice, stimulente si halucinogene.

a). Analgezicele: servesc, dupa cum arata denumirea, la atenuarea durerilor, mai mari sau mai mici, fara ca utilizatorul sa-si piarda cunostinta (exista printre analgezice substante stupefiante, asa cun exista si droguri care nu sunt stupefiante propriu-zise); sunt deprimante neselective ale S.N.C. Analgezicele ridica pragul perceperii durerii si influenteaza reactia la durere, diminuand sau inlaturand tulburarile psihice care o insotesc (anxietate, tensiune psihica, indispozitie, etc)

b). Sedativele: sunt deprimante neselective ale S.N.C. care, la doze terapeutice produc diminuarea hiperexcitabilitatii psihomotorii si tind sa readuca la normal tonusul functional al S.N.C. La doze mari, sedativele deprima intens S.N.C. Sedativele calmeaza si, totodata, relaxeaza. In doze bine determinate ele sunt utilizate in medicina, mai ales pentru a induce somnul.

Barbituricele si compusii asemanatori acestora, ca si tranchilizantele minore, sunt depresoare ale S.N.C. Analgezicele opioide actioneaza, de asemenea, ca depresoare ale S.N.C.

c). Hipnoticele (somniferele): sunt substante deprimante ale S.N.C. si provoaca somnul. Barbituricele, metagualona si cloral hidratul sunt hipnotice. Numeroase droguri pot fi concomitent sedative si hipnotice.

d). Stimulentele: activeaza S.N.C. si maresc activitatea creierului si a maduvei spinarii. Anumite stimulente au, e plan international, o intrebuintare terapeutica, legala, ca anorexigenele de exemplu, pentru scaderea greutatii si unele medicamente pentru tratarea depresiunilor psihice (psihostimulente). Amfetaminele si cocaina sunt principalele droguri care stimuleaza S.N.C.

e). Halucinogenele: sunt substante care actioneza asupra S.N.C. provocand denaturarea perceptiilor si iluzii senzoriale. Cunoscute sub numele de “droguri psihedelice” in randul halucinogenelor se inscriu, mai ales, dietilamida acidului lisergic (L.S.D.), fenciclidina, psilocybina si unele amfetamine substituite la nucleul benzenic (Ecstasy, Adam).


TERMENI FARMACEUTICI


Dintre acestia, amintim: comprimatele, capsulele, pilulele, tincturile, siropurile si extractele.



a). Comprimatele: sunt preparate farmaceutice solide, in forma de discuri sau alte forme, obtinute prin comprimarea substantelor medicamentoase ca atare sau asociate cu substante ajutatoare; sunt destinate administrarii pe cale orala.

b). Capsulele: sunt invelisuri care contin substante solide sau lichide, destinate pentru uz intern.  In functie de compozitia, de forma si sistemul de inchidere, capsulele pot fi: anilaceae sau gelatinoase.

c). Pilulele: sunt preparate farmaceutice solide, de forma sferica, cu o greutate de 0,2 – 0,3 grame, obtinute prin modelare, din una sau mai multe substante active, cu adaos de excipienti, destinate administrarii interne.

d). Tincturile: sunt preparate farmaceutice lichide, obtinute prin extractia produselor vegetale cu o cantitate de 10 ori mai mare de solvent pentru tincturile preparate din produse vegetale care contin substante foarte active si de cinci ori mai mare pentru tincturile preparate din celelalte produse. Tincturile cu stabilitate redusa se prepara prin dizolvarea extractelor uscate corespunzatoare. Tincturile se pot prezenta sub forma de solutii alcoolice, hidroalcoolice sau eterolcoolice.

e). Siropurile: sunt solutii concentrate de zahar, destinate administrarii interne, avand in compozitie – cu exceptia siropului simplu – substante medicamentoase sau aromatizate. Sunt preparate farmaceutice lichide, cu un continut ridicat de zahar, de consistenta vascoasa.

f). Extractele: sunt preparate farmaceutice fluide, moi sau uscate, obtinute prin extractia produselor vegetale cu diferiti solventi, urmata de evaporarea partiala sau totala a solventilor.


NOMENCLATURA MEDICAMENTELOR


In primul rand, atunci cand aducem in discutie problema nomenclaturii medicamentelor, trebuie retinut faptul ca datorita originii naturale a multora dintre substantele incluse in clasa stupefiantelor nu exista o nomenclatura sistematizata.

Astfel, multe dintre stupefiante poarta nume ce deriva de la denumirea botanica a speciei de plante din care au fost extrase – de exemplu cocaina - , neoferind nici un indiciu asupra structurii chimice[1]

Pe de alta parte, orice produs farmaceutic poarta denumirea pe care a dat-o fabricantul produsului sau amestecului determinat de substante. Aceste denumiri sunt intotdeauna marcile de fabricatie ori, dupa caz, de comercializare, neavand – asa cum am precizat – nici o legatura cu compozitia chimica a medicamentului. De aceea, tinand cont de numarul mare de firme producatoare de produse farmaceutice, este posibil ca unul si acelasi medicament sa poarte denumiri diferite. La acestea se adauga si aspectul – deloc neglijabil – al diverselor denumiri date de traficanti sau consumatori unui anumit tip de drog2.



Din motivele aratate, atunci cand apare necesitatea stabilirii apartenentei unui medicament la o anumita categorie de droguri se recomanda utilizarea dictionarului multilingvistic publicat de Organizatia Natiunilor Unite[2]


DENUMIREA CHIMICA


Denumirea chimica indica cu precizie compozitia chimica a unui medicament. In majoritatea tarilor, autoritatile sanitare au adoptat o legislatie care prevede obligativitatea denumirii substantei din punct de vedere chimic, astfel incat medicii, farmacistii, pacientii sa identifice un medicament a carui denumire comerciala nu apare intr-un anumit tratat de specialitate.


DENUMIREA COMUNA INTERNATIONALA


Organizatia Mondiala a Sanatatii – O.M.S. – a pus la punct denumiri comune internationale – D.C.I. – cunoscute si sub numele de “desemnari generice” pentru a substitui denumirile chimice. Orice fabricant le poate utiliza, fara restrictie legala, ceea ce permite regasirea produselor respective cu usurinta in farmacopee. Iata cateva exemple:

D.C.I. – Metadona: Denumire chimica: dimetilamina – 6 difenil 4,4 – heptanona; SIN Sintalgon, Dolophine, Phiseptone.

D.C.I. – Fenobarbital: Denumire chimica: acid etil – 5 fenilbarbituric; SIN Gardenal, Lepinal, Several.



ALTI TERMENI


Toleranta – termenul desemneaza o sensibilitate redusa sau absenta sensibilitatii unui individ (sau a unei specii) la unele actiuni ale substantelor medicamentoase. Pierderea sensibilitatii la administrarea unui drog sau a unei grupe de droguri duce, in cazul unui consumator, la marirea dozei de drog, pentru a obtine efectul cu intensitatea initiala.

Toleranta incrucisata – reprezinta capacitatea unui individ (care a administrat o perioada de timp un drog) de a suporta doze mari dintr-o alta substanta pe care nu a utilizat-o anterior. Fenomenul este intalnit in cazul substantelor inrudite chimic sau farmacolgic. Toate opiaceele prezinta toleranta incrucisata intre ele.

Dependenta (toxicomania) – starea fizica sau psihica ce rezulta din interactiunea unui organism cu o substanta medicamentoasa (medicament) caracterizata prin modificari de comportament si alte reactii, insotite intotdeauna de nevoia de a lua substanta in mod continuu sau periodic, pentru a-i resimti efectele psihice si uneori pentru a evita suferintele. Starea de toleranta este insotita sau nu de dependenta.



Organizatia Mondiala a Sanatatii, care defineste toxicomania ca fiind “pierderea libertatii de a se abtine de la toxic”, recomanda intelegerea notiunii de dependenta prin “starea psihica si uneori fizica indusa de consumul de produsi toxici, caracterizata prin reactii comportamentale si de alt gen, printr-o nevoie de a consuma produsul in mod continuu sau periodic, pentru a obtine efectele psihice si uneori, pentru a evita boala provocata de absenta sa”.

Sevraj – se refera la simptomele fizice si psihice care apar atunci cand un individ este privat de drogul de care el devenise dependent.

Abuz de droguri – expresia desemneaza autoadministrarea repetata a unui drog in scopuri nemedicale.

Euforie – senzatie de buna dispozitie obtinuta artificial; euforia este starea in care individul nu simte nici o anxietate (teama) si scapa de influentele exterioare.

Halucinatiile – perceptii senzoriale provocate de halucinogene , care nu corespund realitatii obiective. Individul ce are halucinatii vede imagini si aude sunete care nu exista in realitate.





[1] Terminatia specifica in “ira” este caracteristica alcaloizilor, asa cum la carbohidrati denumirile au terminatia in “oza”, iar la terpenoide in “ena”.



2 Astfel, heroina pura din China este cunoscuta si sub numele de “Albul de China”, iar fenciclidina este supranumita “Pulberea ingerilor”.


3 Ori cel editat de Politia Romana.





Politica de confidentialitate







.com Copyright © 2022 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 Proiect didactic Clasa: a-IX-a, Luarea deciziilor
 PROIECT DIDACTIC 3-5 ani dezvoltarea limbajului si a comunicarii orale - „Cine face, ce face”
 PROIECT MOTOR ASINCRON - Determinarea parametrilor schemei echivalente si a caracteristicilor de functionare in regim stabilizat de la gol la sarcina
 TEMA DE PROIECTARE - arbore de masina rotativa

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 PROIECT DE DIPLOMA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALA - SUPURATIILE LOJELOR PROFUNDE DE ETIOLOGIE ODONTOGENA
 Relatiile diplomatice dintre Romania si Austro- Ungaria din a doua jumatate a secolului al XIX-lea
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 Lucrare de licenta contabilitate si informatica de gestiune - politici si tratamente contabile privind leasingul (ias 17). prevalenta economicului asupra juridicului
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta - cercetare si analiza financiara asupra deseurilor de ambalaje la sc.ambalaje sa
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Atestat la informatica cu tema “gestionarea unui magazin de confectii”
 Proiect atestat electrician constructor - tehnologia montarii instalatiilor electrice interioare
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM

Clasificarea drogurilor
Poligraful – instrument „clasic” in ancheta sau dovada de tehnica ultra-moderna?
Grupe de droguri, nomenclatura medicamentelor
Expertiza balistica judiciara a armelor de foc si a urmelor lasate de acestea
Expertiza fotografiei de portret
Criminologie - TEST
Cuplul penal victima–agresor
Lupta impotriva traficului si consumului Ilicit de droguri





Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu