Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice
Acasa » tehnologie » electronica electricitate
AMPLIFICATOARE FUNDAMENTALE CU AO

AMPLIFICATOARE FUNDAMENTALE CU AO




AMPLIFICATOARE FUNDAMENTALE CU AO

I. OBIECTIVE

a)     Determinarea amplificarilor si a rezistentelor de intrare pentru amplificatoarele inversor,neinversor si diferential.



b)     Determinarea cauzelor ce duc la limitarea tensiunii de iesire a amplificatoarelor (saturatia amplificatoarelor).

II. COMPONENTE SI APARATURA

Folosim montajul experimental echipat cu un AO de tip 741, un potentiometru ajustabil de 10K si rezistente de diferite valori. Pentru determinarea rezistentei de intrare avem nevoie de o cutie decadica de rezistente. Alimentarea diferentiala a montajului o realizam folosind o sursa de tensiune dubla stabilizata. Tensiunea variabila de intrare se obtine de la versatester (sursa neflotanta), respectiv din secundarul unui transformator de retea (sursa flotanta).

Pentru vizualizarea tensiunilor se foloseste un osciloscop cu doua canale, iar masurarea tensiunilor continue se face cu voltmetrul de cc.

Configuratia terminalelor circuitului integrat de tip 741 este data in Lucrarea nr. 10.

III. SUPORT TEORETIC

Experimentele se bazeaza in principal pe tematica "Circuite analogice cu AO" din cursul de "Dispozitive si circuite electronice". De asemenea, se pot consulta lucrarile:

Miron, C., Introducere in circuite electronice, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1983, pag. 181-197;

Miron ,C. Circuite electronice, curs, Lito I.P .Cluj - Napoca., 1980 , pag.128-144

IV. EXERCITII PREGATITOARE

P1. Amplificatorul inversor

P1.1. Compensarea tensiunii de offset

Cum se defineste tensiunea de offset la AO?

Ce presupune compensarea tensiunii de offset la un AO?

P1.2. Cronograme. Saturatia amplificatorului

In acest paragraf se are in vedere schema din Fig. 12.1 .

a)    

Ce valoare are amplificarea in tensiune, AV ?

Cum arata vO(t) pentru vI(t) sinusoidala cu frecventa de 1KHz si amplitudinea de 1V?. Dar pentru amplitudinea de 2V?

b)

Ce valoare are AV, daca R- devine 44K?

Cum arata vO(t) pentru R- =44K si vI=2sin2p1000t [V],[Hz] ?

c)

Tensiunea de alimentare a circuitului se schimba la .

La ce valoare a tensiunii de iesire apare saturatia AO?

Cum arata vO(t) in acest caz pentru R- =22K?; vI=sin2p1000t [V],[Hz] ?

P1.3. Caracteristica statica de transfer in tensiune (CSTV)

Cum arata CSTV pentru circuitul din Fig. 12.1?

Cum se modifica CSTV daca R- devine 44KW

In ce domeniu poate lua valori vO?

P1.4. Rezistenta de intrare

Care este valoarea rezistentei de intrare Ri, pentru circuitul din Fig. 12.1., daca R- =22K? Dar daca R- =44K?

Pentru circuitul din Fig. 12.2., ce valoare are Ri daca vA=vI/2 si Rdec=22K?

P2. Amplificatorul neinversor

P2.1. Compensarea tensiunii de offset

Pauza de cafea.

P2.2. Cronograme

Ce valoare are amplificarea in tensiune pentru circuitul din Fig. 12.3.?

Care este cronograma tensiunii vO, daca vI este sinusoidala cu frecventa de 1KHz si amplitudinea de 1V? Dar pentru amplitudinea vI de 2V?

Daca R=0, R- =, care este valoarea amplificarii in tensiune?

P2.3. Caracteristica statica de transfer in tensiune (CSTV)

Cum arata CSTV pentru circuitul din Fig. 12.3.?

Cum se modifica CSTV daca R- =44KW

P2.4. Rezistenta de intrare

Cum se poate determina Ri pentru amplificatorul neinversor, cu schema desenata in Fig. 12.4?

Ce valoare are rezistenta de intrare Ri pentru repetorul de tensiune cu AO?

P3. Amplificatorul diferential

P3.1. Compensarea tensiunii de offset

Formulati o intrebare isteata si rugati pe cineva la fel de istet sa gaseasca raspunsul.

P3.2. Cronograme

Pentru amplificatorul diferential din Fig. 12.5., tensiunea de intrare diferentiala este:

vID = vI1 - vI2.

Care este AV = vO/vID pentru circuitul din Fig. 12.5.?

Indicatie : se poate folosi metoda suprapunerii efectelor.

Care este cronograma tensiunii vO daca vI1=0.5sin2p1000t [V],[Hz] si VI2=0.5V c.c.? Dar daca cele 2 tensiuni isi schimba valorile intre ele?

P3.3. Caracteristica statica de transfer in tensiune (CSTV)

Cum arata CSTV, vO(vID) ?

V. EXPERIMENTARE

E1. Amplificatorul inversor

E1.1. Compensarea tensiunii de offset

Se construieste circuitul din Fig. 12.1.

Se alimenteaza montajul cu tensiune diferentiala ±15V de la sursa dubla de tensiune.

Se fixeaza vI=0V (prin legare la masa).

Cu voltmetrul de curent continuu se masoara tensiunea de iesire VO.

Se actioneaza din P pana cand VO=0V.

E1.2. Cronograme. Saturatia amplificatorului

a)    

Se foloseste schema din Fig. 12.1.

vI(t) semnal sinusoidal cu frecventa de 1KHz de la generatorul de semnale.

Cu osciloscopul calibrat, in modul de lucru Y-t, se vizualizeaza vI(t) si vO(t) pentru valorile de 1V, respectiv 2V ale amplitudinii vI.



b)   

Se modifica valoarea lui R- la 44KW ( prin inserierea a doua rezistente de 22KW

Se vizualizeaza vI(t) si vO(t) pentru vI(t)= 2 sin2p1000t [V], [Hz].

c)    

Se modifica tensiunea de alimentare la 10V.

Se vizualizeaza vI(t) si vO(t) pentru vI(t) - tensiune sinusoidala cu frecventa de 1KHz si amplitudinea de 1V; R-=22KW

E1.3. Caracteristica statica de transfer in tensiune (CSTV)

Se foloseste circuitul din Fig. 12.1.

vI=5sin 2p500t [V], [Hz] de la versatester.

Cu osciloscopul calibrat, in modul de lucru Y-X se vizualizeaza vO (vI).

Se modifica valoarea lui R- la 44KW prin legarea in serie cu rezistenta de 22KW a unei rezistente de aceeasi valoare (22KW

Se vizualizeaza vO(vI).

E1.4. Rezistenta de intrare

Se construieste circuitul din Fig. 12.2., in care rezistenta Rdec este o cutie decadica de rezistente, de valoare cunoscuta.

vI este tensiunea sinusoidala cu frecventa de 1KHz si amplitudinea de 1V, obtinuta de la generatorul de semnale.

Cu osciloscopul calibrat se vizualizeaza simultan vI(t) si vA(t) fata de masa. Tensiunea vA(t) este tocmai caderea de tensiune pe rezistenta de intrare a circuitului, Ri.

Se regleaza valoarea Rdec pana cand vA(t) = 1/2 vI(t), situatie in care Ri=Rdec.

Se repeta determinarea Ri si pentru R- = 44KW (22KW + 22KW

E2. Amplificatorul neinversor

E2.1. Compensarea tensiunii de offset

Se construieste circuitul din Fig. 12.3.

Cu vI = 0 se realizeaza compensarea tensiunii de offset (vezi E1.1.).

E2.2. Cronograme

Se foloseste circuitul din Fig. 12.3.

vI(t) = sin 2p1000t V Hz , de la generatorul de semnale.

Cu osciloscopul calibrat in modul de lucru Y-X, se vizualizeaza vI(t) si vO(t).

Se repeta vizualizarile si pentru amplitudinea vI de 2V.

Se deseneaza circuitul ce rezulta din scurtcircuitarea rezistentei R (R=0) si inlaturarea rezistentei R- (R- =

Cu aceeasi vI ca mai sus se vizualizeaza vI(t) si vO(t).

E2.3. Caracteristica statica de transfer in tensiune (CSTV)

Se foloseste circuitul din Fig. 12.3.

Se oscilografiaza pe rand doua CSTV vO(vI) pentru doua valori ale R- : 22KW, respectiv 44KW. Procedura de lucru este similara cu cea de la E1.3.

E2.4. Rezistenta de intrare

Se construieste circuitul din Fig. 12.4.

Determinarea Ri se va face in acest paragraf prin masurarea curentului absorbit de circuit de la o sursa de tensiune de valoare cunoscuta, valoarea rezistentei de intrare rezultand conform legii lui Ohm. Deoarece aceeasi schema de amplificator cu AO amplifica la fel atat tensiune variabila cat si tensiune continua, vom aplica la intrare o sursa de tensiune continua.

vI = 10Vc.c. (de unde?)

Se citeste valoarea curentului Imas prin miliampermetrul de curent continuu.

E3. Amplificatorul diferential

E3.1. Compensarea tensiunii de offset

Se construieste circuitul din Fig. 12.5.

Cu vI1 = vI2 = 0 (prin legare la masa) se face compensarea tensiunii de offset (vezi E.1.1.)

E3.2. Cronograme

Se foloseste circuitul din Fig. 12.5.

vI1 (t) = 0,5sin1000pt V Hz ; vI2 = 0,5 V c.c.

Cu osciloscopul calibrat, in modul de lucru Y-t se vizualizeaza vI1 (t) si vO (t).

Se schimba intre ele tensiunile aplicate celor doua intrari.

Cu osciloscopul calibrat in modul de lucru Y-t se vizualizeaza vI1 (t) si vO (t).

E3.3. Caracteristica statica de transfer in tensiune (CSTV)

Oare n-am determinat deja experimental CSTV pentru amplificatorul diferential

(eventual pentru un caz particular al celor doua tensiuni de intrare)? Daca asa este, sa nu ne mai batem capul si sa trecem repejor mai departe.



VI. REZULTATE

R1. Amplificatorul inversor

R1.1. Compensarea tensiunii de offset

In ce situatii este indicata efectuarea reglajului de offset la un amplificator cu AO?

R1.2. Cronograme. Saturatia amplificatorului

a)

Cronogramele tensiunilor vI(t) si vO(t) pentru amplitudini ale vI de 1V si de 2V.

Pentru vI cu amplitudine de 1V se determina amplificarea in tensiune ca fiind raportul dintre amplitudinea vO si amplitudinea vI. Ce semn are amplificarea? De ce?

Comparati intre ele formele de variatie in timp ale tensiuni vO pentru valorile de 1V si 2V ale amplitudinii vI.

Cum explicati faptul ca pentru amplitudinea de 2V a vI, vO este distorsionata?

De pe cronograma corespunzatoare amplitudinii de 2V a vI, deduceti domeniul in care poate lua valori vI astfel incat AO sa nu intre in saturatie (semnal de iesire maxim nedistorsionat).

b)

Cronogramele vI si vO.

Cum explicati faptul ca pentru aceeasi amplitudine de 2V a vI, vO nu mai este distorsionat ca la punctul a)?

Ce valoare are amplificarea in tensiune?

c)

Cronogramele vI(t) si vO(t).

Comparati forma vO(t) cu cea obtinuta la punctul a) pentru amplitudinea vI de 1V.

Cum influenteaza valoarea tensiunii de alimentare, domeniul in care poate lua valori vO?

R1.3. Caracteristica statica de transfer in tensiune (CSTV)

Graficele CSTV pentru R- = 22KW si pentru R- = 44KW

Calculati amplificarea in tensiune ca fiind panta CSTV, pentru R- = 22KW si R- = 44KW

Care sunt valorile maxima, respectiv minima pe care le poate lua vO?

R1.4. Rezistenta de intrare

Valorile amplitudinii tensiunilor vI si vA pentru R- =22KW si pentru R- =44KW

Valorile Ri pentru R- =22KW si pentru R- =44KW

Ce relatie exista intre Ri si R- ?

R2. Amplificatorul neinversor

R2.1. Compensarea tensiunii de offset

Ridicati-va in picioare si mergeti pana la cea mai apropiata fereastra; pe care daca o gasiti deschisa lasati-o asa, daca nu deschideti-o.

Faceti cateva exercitii de respiratie, pana va simtiti mai relaxat(a).

Si acum cu forte proaspete sa vedem ce-ar mai fi de facut.

R2.2. Cronograme

Graficele vI(t) si vO(t) pentru amplitudinile de 1V, respectiv de 2V ale vI cu R=220KW si R- =22KW

Care este amplificarea circuitului?

Cum explicati distorsionarea vO cand amplitudinea vI este de 2V?

Graficele vI(t) si vO(t) pentru R=0, R- =

Amplificarea in tensiune are valoarea ...

Acest amplificator se mai numeste si ...

R2.3. Caracteristica statica de transfer in tensiune (CSTV)

Graficele CSTV pentru R- =22KW si pentru R- =44KW

Care sunt amplificarile in tensiune corespunzatoare celor doua situatii de mai sus?.

Care sunt valorile tensiunii de iesire la care apare saturatia AO? Comparati aceste valori cu cele obtinute la amplificatorul inversor.

R2.4. Rezistenta de intrare

vI, Imas, pentru vI = 10V c.c.

Se calculeaza

Care amplificator, inversor sau neinversor are rezistenta de intrare mai mare?

R3. Amplificatorul diferential

R3.2. Cronograme

Graficele variatiilor in timp pentru tensiunile vI1, vI2 si vO, in ambele situatii considerate la E3.2.

De ce difera componenta continua a tensiunii de iesire in cele 2 situatii?

Care este valoarea amplificarii in tensiune dedusa de pe cronograme?

R3.3. Caracteristica statica de transfer in tensiune (CSTV)

In cazul particular vI1=0 T vID = - vI2.

Cum arata CSTV vO(vID) dedusa din CSTV vO(vI) a amplificatorului inversor (vezi R1.3.)

Care este amplificarea in tensiune , determinata ca fiind panta caracteristicii statice de transfer?

Victorie! Am reusit sa cucerim unul dintre cele mai importante 'varfuri' ale electronicii si putem fi foarte mandri de asta. Dar sa nu uitam ca alte varfuri abia asteapta sa fie cucerite.. Mult succes !







Politica de confidentialitate







creeaza logo.com Copyright © 2023 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
PROIECT DE LECTIE CLASA A II-A, Educatie plastica, Tehnica marmorata
PROIECT DIDACTIC 5-7 ani activitate matematica - „Cum este si cum nu este aceasta piesa”
Proiect Circuite Digitale
Organizarea si conducerea procesului tehnologic proiectat

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
LUCRARE DE DIPLOMA - Rolul asistentului medical in ingrijirea pacientului cu A.V.C.
Spatiul romanesc, intre diplomatie si conflict in Evul Mediu
Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”
Lucrare de diploma Facultatea de Textile – Pielarie - Tehnologia confectiilor din piele si inlocuitori - PROIECTAREA CONSTRUCTIV TEHNOLOGICA A UNUI PR

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
Lucrare de licenta contabilitate si informatica de gestiune - politici si tratamente contabile privind leasingul (ias 17). prevalenta economicului asupra juridicului
Lucrare de licenta educatie fizica si sport - sistemul de selectie in jocul de handbal pentru copii de 10-11 ani in concordanta cu cerintele handbalul
Lucrare de licenta - cercetare si analiza financiara asupra deseurilor de ambalaje la sc.ambalaje sa
LUCRARE DE LICENTA - Asigurarea calitatii la firma Trans

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
Lucrare atestat informatica - „administrarea gradinii botanice”
Lucrare atestat Tehnician operator tehnica de calcul - Sursa de tensiune cu tranzistoare npn
ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia

Detectori cu semiconductori de tip n-i-p (NIP)
Cabluri electrice de energie
SISTEMUL DE PROTECTII, COMANDA SI CONTORIZARE
Aparate de tip feromagnetic
CONDENSATORUL PLAN
CEAS-CRONOMETRU A501
Termocentralele clasice
EXEMPLU INTRODUCTIV (SISTEMUL DE AFISARE ELECTRONICA SSD)



Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu