Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice
Acasa » tehnologie » electronica electricitate
POLARIZAREA IONICA

POLARIZAREA IONICA




POLARIZAREA IONICA

Aceasta specie de polarizare este caracteristica pentru gazele poliatomice si pentru corpurile cu structura ionica, cum este clorura de sodiu, mica. Polarizarea ionica consta in schimbarea pozitiei de echilibru a ionilor vecini de semne opuse, sub actiunea unui camp electric exterior . Acesta are ca urmare aparitia unui moment electric, indus, temporar, diferit de zero dupa directia campului. Astfel, considerand trei ioni vecini (1, 2 si 3 in fig. 1.8 a), in absenta unui camp electric exterior ( = 0) si se afla la egala distanta unul fata de altul si momentele electrice si sunt egale, deci rezultanta lor este nula. Sub actiunea unui camp electrci exterior, ionii pozitivi sufera o deplasare limitata in sensul campului electric iar ionii negativi in sens invers, ca in fig. 1.8 b.

Figura 1.8 Polarizarea ionica

Prin urmare momentul electric al ionilor 2 si 3 este mai mare decat cel al ionilor 2 si 1, adica:

(1.42)

si respectiv exista un moemnt electric indus, temporar, diferit de zero:

(1.43)

care constituie vectorul elementar de polarizatie ionica. Vectorul de polarizatie ionica rezultant, pentru un volum unitar, in care exista ni ioni, similar cu (1.30 si (1.32), este:

(1.44)

unde: ai - este polarizabilitatea ionica.

Considerand valoarea locala a campului electric (1.38) in (1.44) si egaland cu (1.28), se obtine:

(1.45)

Din (1.45) rezulta ca si polarizarea ionica este independenta de intensitatea cam­pului electric, de temperatura si de frecventa. Polarizarea ionica poate fi consi­de­rata elastica, deci pentru polarizare nu se consuma energie. Timpul de relaxa­re este ceva mai mare decat in cazul polarizarii electronice, fiind cuprins, de obicei, intre (10-11) si (10-12) [s]. Duratele de relaxare diferite intre polarizarea electronica si cea ionica, permite separarea acestora prin determinari experimentale la frecvente di­fe­ri­te. Corpurile care prezinta polarizare ionica, sunt supuse simultan si unei polari­zari electronice. Daca insa se determina ce (respectiv er) la frecventa pentru care du­rata unei semiperioade este mai mica decat durata de relaxare la polarizarea ionica, rezulta ca aceasta din urma nu se mai poate realiza si respectiv se manifesta numai polariza­rea electronica. Prin urmare este posibil ca pe cale experimentala sa se deter­mine valoarea globala a susceptivitatii electrice (1.45) si sa se separe polarizarea elec­troni­ca de cea ionica. Considerand prezenta ambelor specii de polarizare, din (1.35) si (1.28), avand ne = ni = n, se obtine:



(1.46)

sau egaland cu (1.28) rezulta:

(1.47)

Determinand experimental susceptivitatea electrica (1.47), la frecventa nula, cand se obtine permitivitatea relativa statica (ers), iar apoi la frecventa optica, la care polari­za­tia ionica nu se mai realizeaza, deci permitivitatea (er ) defineste susceptivita­tea cu relatia (1.37) si admitand ca n = NAv (numarul lui Avogadro), se gaseste ae si ai prin diferenta celor doua rezultate. La frecvente optice, er se determina prin masu­rarea indicelui de refractie a carui patrat este egal aproximativ cu permitivitatea re­la­tiva (in cazul gazelor si a lichidelor neutre si slab polare).

Din (1.47) se deduce ca pentru gaze (cum g = 0), rezulta:

(1.48)

iar daca polarizarea este predominant de natura ionica, susceptibilitatea se reduce la forma:

(1.49)

La corpurile cu polarizare ionica Pi este de 2-3 ori mai mare decat , in schimb la cele cu polarizare electronica, este practic neglijabil. Si in cazul polari­za­rii ionice, la temperaturi ce influenteaza structura corpului, apar modificari ale po­la­ri­zatiei iar susceptivitatea electrica nu mai ramane independenta de temperatura.







Politica de confidentialitate







creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Comentarii literare

ALEXANDRU LAPUSNEANUL COMENTARIUL NUVELEI
Amintiri din copilarie de Ion Creanga comentariu
Baltagul - Mihail Sadoveanu - comentariu
BASMUL POPULAR PRASLEA CEL VOINIC SI MERELE DE AUR - comentariu

Personaje din literatura

Baltagul – caracterizarea personajelor
Caracterizare Alexandru Lapusneanul
Caracterizarea lui Gavilescu
Caracterizarea personajelor negative din basmul

Tehnica si mecanica

Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice.
Actionare macara
Reprezentarea si cotarea filetelor

Economie

Criza financiara forteaza grupurile din industria siderurgica sa-si reduca productia si sa amane investitii
Metode de evaluare bazate pe venituri (metode de evaluare financiare)
Indicatori Macroeconomici

Geografie

Turismul pe terra
Vulcanii Și mediul
Padurile pe terra si industrializarea lemnului



SURSE DE LUMINA CU DESCARCARI
PROIECT Electronica Aplicata - SISTEM DE ACHIZITIE DE DATE CU SENZOR 1-WIRE
Parametrii liniilor electrice
Caracteristici generale pentru echipamente, accesorii si materiale pentru realizarea instalatiilor electrice
SONDE DE TEMPERATURA CBM 420
Rezistor in regim sinusoidal
Legea actiunilor electrodinamice a lui Ampère
EXEMPLU INTRODUCTIV (SISTEMUL DE AFISARE ELECTRONICA SSD)



Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu