Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice



Acasa » tehnologie » electronica electricitate
Proiect atestat electrician constructor - tehnologia montarii instalatiilor electrice interioare

Proiect atestat electrician constructor - tehnologia montarii instalatiilor electrice interioare



GRUP SCOLAR INDUSTRIAL ENERGETIC PLOIESTI

PROIECT

PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENTELOR

PROFESIONALE NIVEL 2

CALIFICAREA: ELECTRICIAN CONSTRUCTOR



TEHNOLOGIA MONTARII INSTALATIILOR

ELECTRICE INTERIOARE

Masuri de protectie a muncii la executarea lucrarilor

In instalatiile de alimentare cu energie elctrica

a consumatorilor

ART.449 Lucrarile la iluminatul in incaperi(birouri,holuri,camere de comanda) trebuie sa se execute de catre electricieni, avand cel putin grupa 1 de autorizare, pe baza de atributii de serviciu sau dispozitiile verbale.

Lucrarile la iluminatul in salile de conexiuni, hale, sali de sprctacole, amfiteatre se executa pe baza de instructiune tehnica interna de protectie a muncii pentru executarea lucrarilor in instalatiile electrice si atributiilor de serviciu pentru executarea lucrarilor in instalatiile electrice. Cel putin un membru al formatiei de lucru trebuie sa detina grupa a-ΙΙΙ-a de autorizare.

ART.450 La executarea lucrarilor fara scoatere de sub tensiune a instalatiilor de iluminat inetrior electricienii trebuie sa respecte urmatoarele masuri tehnice:

a)     identificarea instalatiei (locului in care urmeaza a se lucra);

b)     verificarea inegritatii legarii la pamant a carcaselor aparatelor;

c)     separarea vizibila in cazul in care blocarea directa nu se poate realiza;

d)     verificarea lipsei tensiunii si descarcare de sarcina capacitiva a instalatiilor care urmeaza a se lucra. Verificarea lipsei tensiunii se va efectua dupa caz si la elementele metalice ale instalatiilor (stelaje metalice ale tablourilor de distributie, usi ale cutiilor de distributie firidelor de bransament);

e)     delimitarea materiala a zonei de lucru dupa caz si montarea indicatoarelor de securitate;

f)      luarea masurilor pentru evitarea a accidentelor de natura neelectrica;

g)     utilizarea dispozitivelor si uneltelor electroizolante si electroizolate. Se va tine cont de echipamentul individual de protectie corespunzator lucrului sub tensiunea de contact;

In cazul lucrarilor la coloanele electrice separarea electrica trebuie sa se realizeze la capetele colanelor respective, dinspre sursa de alimentare prin:

a)     separarea vizibila din firida de branasment din amonte;

b)     montarea pe capace ( in cazul sigurantelor fuzibile cu filet) sau de manere ( in cazul sigurantelor cu mare puetere de rupere) electroizolante, colorate in rosu in locul patroanelor de sigurante scoase;

Cand doi electricieni realizeaza separarea electrica la coloanele electrice, unul dintre acestia care are grupa aΙΙΙ-a iar celalat o grupa superioara de autorizare,electricianul cu nivelul ΙΙΙ va lucra la capetele colanei iar celalalt va lucra la firida dinspre sursa.

Verificarea instalatiilor de alimentare noi si a celor in exploatare trebuie sa se faca cu respectrea urmatoarelor reguli:

a)     la instalatiile de inalta tensiune din exploatare se vor pastra distantele minime de vecinatate;

b)     la instalatiille de joasa tensiune din exploatare se vor efectua masurile privind rezistenta de iozolatie in conformitate cu norme de securitate a muncii;

ART.451 La executarea lucrarilor in instalatiile electrice de iluminat aflate la inaltime trebuie sa se respecte prevederile specifice a acestui mediu de lucru utilizand utilaje si mijloace de protectie adecvate.

Realizarea instalatiilor electrice se realizeaza numai cu echipamente corespunzatoare si cu unelte si scule in stare buna de functionare.

La realizarea instalatiilor electrice nu se vor folosi scule si unelte cu manere dezizolate si nici cu defecte .

ART.452 La racordarea bransamentelor cu scoatere de sub tensiune in cazul in care urmeaza a se racorda bransamentul este comun si pentru alte linii electrice se vor scoate de sub tensiune si aceste linii. Se excepteaza liniile 6-20 kv care au o distanta de cel putin 2 m pe verticala fata de linia de joasa tensiune la care urmeaza a se lucra.

ART.453 Inlocuirea contoarelor sub tensiune in contact sau cu realizarea separarii electrice se executa in baza instructiunii tehnice interne de protectie a muncii pentru executarea lucrarilor in instalatiile electrice.

1 Tehnologia montarii instalatiilor electrice interioare

Tehnologia montarii instalatiilor electrice interioare este determinata de proiect su de graficul de esalonare fizica a executiei lucrarii. In functie de proiect se stabilesc operatiile care trebuiesc executate si tehnologia respectiva.

Graficul de esalonare fizica a executiei lucrarii evidentiaza: termenul de incepere, unele termene intermediare care trebuiesc asigurate pe parcursul si termenul de punere in functiune. Pe grafic se plaseaza duratele de executie in timp.

Tehnologia montarii instalatiilor electrice are la baza principiul transferarii unui volum cat mai mare de munca in ateliere specializate ale intreprinderilor de executie sau in industrie, prin introducerea elementelor prefabricate, prin acesta reducandu-se volumul de munca pe santiere. Introducerea elementelor prefabricate conduce la cresterea gradului de utilizare a sculelor si a dispozitivelor din dotarea unitatii de executie, la cresterea productivitatii muncii si la cresterea calitatii lucrarilor.

Proiectele instalatiilor electrice stabilesc traseele circuitelor, dar nu stabilesc elementele prefabricate necesare executiei lucrarilor, acestea fiind lasate la apreciere executantului. In aceasta situatie, este necesara studierea atenta a proiectului de catre executant, corelarea cu constructia, instalatiile tehnologice si stabilirea traseelor si elementelor prefabricate in colaborare proiectantul.



Unitatile mari de executie de instalatii ( trusturi,inteprinderi ) dispun de cataloage de produse prefabricate tipizate, care sunt in continua inbunatatire, in pas cu adaptarea si implementarea in unitatile espective a tehnologiilor noi. In ziua de azi putem folosi noi intreruptoare si noi prize camandate de telecomenzi marind sau micsorand tensiunea ce va strabate intreruptorul sau priza. Cateva exemple de prize ji intreruptaore pe baza de teleco sunt date mai jos.

De multe ori este necesara proiectarea unor elemente prefabricate specifice unei anumite instalatii care nu sunt tipizate. Se poate aprecia ca succesul aplicarii unei tehnologii sau a alteia este legat de gradul de prefabricare pe care il are una sau cealalta. Tendinta actuala este de introducere a elementelor prefabricate intr-un grad din ce in ce mia mare, activitatile pe santier urmand a se transforma in activitati exclusiv de montaj

1.1 Prelucrarea tuburilor de protectie

Datorita prafului, umiditatii actiunii corosive a gazelor, loviturilor etc. , izolatia conductoarelor se distruge si se pot produce scurtcircuite sau accidente prin electrocutare. Pentru a evita acest pericol, conductoarele se introduc in tuburi speciale care, in functie de caracteristicile lor constructive, protejeaza conductoarele de contactul cu mediul existent in incaperea respectiva. Aceste tuburi se numesc tuburi de protectie. Se deosebesc urmatoarele tuburi de protectie: tuburi izolante usor protejate, tuburi de protectie mecanica si tuburi de protectie etanse.

Tehnologia prelucrarii tuburilor de protectie consta in: stabilirea lungimii, taierea si inlaturarea bavurilor, filtrarea, indoirea si efectuarea imbinarilor

1.2 Stabilirea lungimii

Stabilirea lungimii tuburilor se efectueaza prin masurarea traseelor (drumurilor pe care le urmeaza tuburile de protectie). La traseele fara schimbari de directie, masurarea se face pe axul tubului, iar la traseele cu schimbari cu schimbari de directie, masurarea se face din ax in ax. Lungimea astfel stabilita la traseele cu schimbari de directie este aproximativa. Lungimea definitiva se stabileste cu executarea indoirii tubului.

( stabilirea lungimii aproximative a unui tub cu schimbare de directie)

1.3 Taierea tuburilor de protectie

Taierea tuburilor consta in taierea propriu-zisa si inlaturarea bavurilor rezultate la taiere.

Taierea tuburilor se face cu ajutorul urmatoarelor unelte si masini-unelte: banc de lucru, menghina pentru tuburi, ferastrau de mana pentru taiat metale, cleste cu role pentru taiat teava si masini-unelte speciale.

1.4 Filetarea tuburilor de protectie

Filetarea tuburilor se efectueaza la tuburi Pel si la tevi din otel.

Filetarea tuburilor PEL se face cu clupe speciale pentru tuburi PEL prevazute cu bacuri fixe sa corespunzatoare diametrului tubului ce se fileteaza.

Filetarea tevilor din otel (T) se face cu clupe reglabile (prevazute cu bacuri pentru diverse diametre, dreapta si stanga) sau cu masini de filetata actionate de motoare electrice. In industria chimica sunt utilizate si tevi cu filete conice.

1.5 Indoirea tuburilor de protectie

Indoirea tuburilor se efectueaza numai la rece. Raza de curbura r trebuie sa fie de cel putin patru ori diametrul exterior al tubului. In cazul fasciculelor de tuburi, indoirea se realizeaza astfel incat curbele sa fie curba dupa curba sau curbe in paralel .

( indoirea curba dupa curba) ( indoirea curbe in paralel )

Indoirea se efectueaza cu dispozitive mecanice pentru indoirea tuburilor.

Indoirea tevilor la rece se efectueaza cu dispozitive mecanice pentru indoit tevi sau dispozitive hidraulice.

Dispozitivele mecanice pentru indoit tevi ( pot fi utilizate si la indreptat tevi ) functioneaza pe acelasi principiu ca al dispozitivelor pentru indoit tuburi.

Pentru diametrele tevilor care depasesc posibilitatile de indoire existente pe santier, unitatile de specialitate pun la dispozitie tevi cu diverse curburi.

1,6 Efectuarea imbinarilor tuburilor de protectie

Efectuarea imbinarilor este necesara pentru prlungirea tuburilor si se executa numia in portiunile drepte(rectilinii). Imbinarile sunt fixe si demontabile. Imbinarile fixe sunt imbinarile care pot fi demontabile prin distrugerea tuburilor sau a tevilor sau prin rotirea unuia dintre tuburi, respectiv tevile imbinate. Imbinarile demontabile sunt imbinarile care pot fi demontate fara a distruge tubul sau teava si fara rotirea unuia dintre elementele imbinate.

Imbinarile sunt de doua feluri:

fixe

demontabile

A ) Imbinarile fixe se realizeaza prin mufare si filetare.

Mufarea se executa la tuburile IP, IPY, IPEY si PEL B. La tuburile IP mufarea se executa cu mufe confectionate din tabla de tub IP la tuburile IPY si IPEY cu mufe speciale din tub PCV, iar la tuburile PEL B cu mufe speciale din tabla. La schimbarile de directie sunt utilizate curbe ( in cazul tragerii unor conductoare din aluminiu prin aceste tuburi) sau coturi atat curbele cat si coturile se executa la diametrul corespunzator pe santier, cu clestele pentru IP. La tubul YPY si IPEY se utilizeaza curbe si coturi speciale din PCV. La turbinele PEL B se utilizeaza curbe si coturi, se executa indoirea.

Imbinarea prin mufare a doua tuburi consta in introducerea mufei care are diametrul interior mai mare decat diametrul exterior al tubului peste capatul unui tub pe o portiune de 25-30 mm urmata de introducerea celuilalt capat in mufa.

B ) Imbinarile demontabile se reazlizeza intre doua tuburi sau tevi de protectie fixe si aparate ( doze speciale, tablouri de distributie electrica etc) sau utilaje tehnologice ( cutii de borne ale motoarelo electrice etc) supuse unor vibratii in legatura intre tevi fixe, intre care o imbinare fixa este greu de realizat.

Imbinarea demontabila intre tuburi sau tevi de protectie fixe si aparate sau utilaje tehnologice supuse unor vibratii se realizeaza prin racorduri flexibile. Prelucrarea tuburilor de protectie flexibile ( tip copex etc ) consta in taierea cu ferastraul pentru taiat metale la lungimea necesara efectuarii racordului respectiv si in executarea armarii la capete.

( imbinarea prin filetare a doua tuburi  ( imbinarea prin filetare a doua tuburi sau tevi)

pe trasee cu schimbari de directie)


1.7 Montarea tuburilor de protectie

Montarea diverselor tipuri de tuburi de protectie este specifica incaperilor. Tuburile IP, IPF, IPFR, IPY si IPFY se utilizeaza in incaperi uscate sau umede cu intermitenta. Utilizarea iin montaj aparent se admite numai in locurile unde nu exista pericol de deteriorari mecanice si la inaltimea de cel putin 2m de la pardoseala.

Tuburile PEL-B si PFR se utilizeaza in incaperi uscate umede cu intermitenta si in incaperi cu temperaturi ridicate, unde exista pericol de deteriorari mecanice.

Tuburile IPEY, PEL A si T se utilizeaza in incaperi umede, ude, cu degajari de praf necombustibil in cantitati mari, in montaj aparent sau ingropat. Aceste tuburi pot fi utilizate si in incaperi cu medii corosive, dar numai in montaj ingropat. Tuburile PEL-A pot fi utilizate si in incaperi cu temperaturi ridicate.

Tehnologia montarii tuburilor de protectie cuprinde urmatoarele activiti: stabilira traseelor, pregatirea traseelor si montarea propriu zisa.

A ) Stabilirea traseelor

Stabilirea traseelor necesita studierea atenta a proiectului si verificarea coordanarii intre proiectele de constructii, instakatii tehnologice si confrunatarea cu terenul. In caz ca apar nepotriviri intre proiectul de instalatii electrice si celelalte proiecte sau intre proiectul de instalatii electrice si teren se sesizeaza beneficiarul si proiectantul in vederea stabilirii unor noi solutii.

Traseele orizontale se amplaseaza la o distanta de 200-250 mm de tavan si 250-300 mm de pardoseala. Directia orizontala se verifice cu nivela cu bula de aer. Taseele verticale se amplaseaza paralel cu liniile golurilor pentru usi, la o distanta de 100-150 mmde acesta. Directia verticala se verifica cu firul de plumb. Pe traseele in linie dreapta dupa 6 m, sau pe trasee cotite dupa trei curbe sau coturi, se prevad doze de trecere. Daca diametrul tubului se considera la treapta superioara, atunci pe o linie dreapta poate fi depasita lungimea de 6 m. Pe traseele cu derivatii la corpurile de iluminat sau dozele de aparat se prevad doze cu derivatie

B ) Pregatirea traseelor pentru montarea tuburilor

Aceasta activitate consta in crearea frontului de lucru pentru montarea tuburilor, respectiv a traseului liber, si fixarea elementelor prefabricate pentru montarea tubului.

1 ) Crearea traseului liber

Traseul liber, atat pentru montajul aparent, cat si pentru cel ingropat se obtine prin prevederea proiectului constructiei, de goluri in structura de rezistenta. Pentru montajul ingropat se prevad santuri in ziduri.

Golurile necesare se realizeaza prin montarea in cofraj inainte de turnarea a unor piese de lemn, metalice sau din material plastic astfel ca dupa turnare si decofrare sa ramana golurile prevazute. Gaurile lasate pentru traversarea tuburilor de protectie se realizeaza prin ingroparea in beton a unor bucati de tub cu diametrul mai mare decat al tubului de protectie, astfel incat acesta sa poata trece usor prin tubul de tranversare.

La constructiile vechi unde se executa modificari sau amplificari ale instalatiilor electrice existente se admite executarea de strapungeri si santuri in zid in anumite conditii. Se utilizeaza dalti cu varf ascutit si late. Daltile cu varf ascutit sau confectionate din oteluri dure sub forma unor bare cu sectiunea rotunda sau hexagonala avand lungimea cuprinsa intre 300-500mm, iar diametrul intre 20-30 mm. Ele sunt utilizate atat la executarea strapungerilor in ziduri cat si in plansee. Daltile late confectionate din oteluri calite,au lungimea cuprinsa intre 250 si 400 mm, iar latimea intre 15 si 30 mm. Ele sunt utilizate la saparea santurilor.

Executarea santurilor in ziduri se efectueaza cu ciocane si dalti sau cu masina electrica universala pentru strapungeri si sapare in ziduri prevazuta si cu dispozitive de tipul daltilor, ce se fixeaza in mandrina.

Santurile in ziduri au adancimea cu 8-10 mm mai mare decat diametrul tubului de protectie iar inaltimea este impusa de numarul tuburilor. In cursul operatiei de daltuire a santurilor se are in vedere prevederea unor curbe largi la schimbarea de directie, astfel incat raza de curbura a tubului de protectie sa fie aproximativ de zece ori mai mare decat diametrul exterior al acestuia.

B ) Fixarea elementelor prefabricate pentru montarea tuburilor

Pentru montarea tuburilor se utilizeaza scoabe, console metalice simple, console cu bratara combinata, poduri pentru tuburi etc. Fixarea acestor elemente prefabricate se realizeaza cu dibluri sau bolturi (fig 6 punctele a, b)

Diblurile utilizate pot fi materiale plastice, din otel cu autofrezare si din alama. Diblurile din materiale plastice sunt utilizate pentru puncte de fixare cu solicitari reduse sau medii, in interior si in exterior.

Diblurile din otel cu autofrezare sunt utilizate sunt utilizate pentru puncte de fixare cu solicitari medii si mari. Pentru implantarea diblului in zid se utilizeaza o masina electrica cu percutie sau un ciocan cu aer comprimat.

Bolturile sunt realizate din OL60, la lungimi de 30,40,50 sau 60 mm cu filet M6 sau M8. Pe varful boltului este prevazut o rondela de material plastic care are rolul de al ghida si de a opri patrunderea lui in material peste limita prevazuta. Ele pot fi implantate in zidarie de caramida sau beton cu dispozitive pentru implantat bolturi sau prin impuscare.

Locul unde trebuie implantat boltul se marcheaza prin doua drepte perpendiculare.

Implantarea bolturilor se realizeaza cu un pistol pneumatic.

 

( diblu de plastic) ( bolt)

Bolt metalic filetat

Rondela din material plastic

Dupa montarea diblurilor si fixarea constructiilor metalice de sustinere a tuburilor trece la montarea pe pozitie a tuburilor de protectie si la fixarea lor.

Montarea tuburilor de protectie se executa aparent si ingropat.

Montarea aparenta se efectueaza cu ajutorul scoabelor, a consolelor metalice simple, a consolelor metalice cu bratara combinata etc. Distanta pe orizontala intre elemente prefabricate pentru montarea tuburilor este de 700 mm. La curbe, coturi si doze scoabele si bratarile se fixeaza la 100 mm inainte si dupa. Jonctiunea intre doua tronsoane de pod se realizeaza prin intermediul unei eclise, care se strang cu suruburi. Strangerea suruburilor se efectueza cu diferite tipuri de chei mecanice ( fixe, tubulare, reglabile etc ).

( montarea tuburilor de protectie cu scoabe )

1-zid

2-diblu de plastic

3-scoaba din banda de otel

4-surub pentru lemn

Traversarea tuburilor de protectie prin ziduri sau plansee se efectueaza numai prin tuburi de traversare ( fig. 7 ).

( traversarea tuburilor de protectie prin ziduri )

Montarea sub tencuiala se realizeaza cu agrafe sau copci de ipsos. Agrafele sunt confectionate din sarma de otel moale, cu diametrul cuprins intre 1 si 1,5 mm si sunt prinse in cuie. Distanta intre punctele de fixare este intre 800 si 1000 mm. Fasciculele de tuburi se fixeaza cu legaturi de sarma. Grosimea tencuilii peste tuburi trebuie sa fie de cel putin 15 mm.

C ) Montarea dozelor

Dupa montarea tuburilor, se monteaza dozele, deoarece tuburile sunt cu putin mai lungi decat diametrul exterior al dozei, ele se introduc in doze dintr-o parte (introducand doza in tub). Apoi se fixeaza doza ,, plimband-o” si pe tubul de prelungire.

In constructiile de locuinte in executie industriala, unde se utilizeaza panouri mari prefabricate, la turnarea betonului se inglobeaza in acestea pe langa tuburile de protectie si dozele.

In sistemul cu doze centralizate, circuitele sunt separate, iar dozele sunt comune pentru mai multe circuite. In dozele centralizate circuitele trebuiesc etichetate.

1.8 Prelucrea conductoarelor si a cablurilor electrice



Conductoarele electrice sunt realizate din aluminiu sau cupru. Izolatia conductoarelor electrice este din PCV, cauciuc sau material siliconic.

A ) Tehnologia de prelucre a comductaorelor consta in urmatoarele activiati:

-stabilirea lungimii

-taierea

-dezizolarea

-verificarea continuitatii electrice

Lungimea conductoarelor este determinata de lungimea tuburilor de protectie. La lungimea tuburilor de protectie se adauga unele rezerve. Rezervele sunt necesare pentru efectuarea legaturilor. Rezervele pentru conductoarele ce se monteaza in dozele de trecere au o lungime cuprinsa intre 70 si 100 mm. Rezervele pentru fiecare capat de tub dinspre corpurile de iluminat sunt in functie de tipul corpului de iluminat, dar nu mai mari de 150 mm.

Taierea conductoarelor se efectueaza cu clestele universal (patentul).

Dezizolarea conductoarelor electrice se efectueaza cu clestele pentru dezizolat conductoare. Lungimea de dezizolare se stabileste in functie de conexiunea ce trebuie realizata si de sectiunea conductorului respectiv astfel incat sa se obtina un contact bun, respectiv o continuitate buna a circuitului electric. Pentru efectuarea dezizolarii, clestele pentru dezizolat se regleaza corespunzator sectiunii conductorului, se fixeaza pe conducta si se actioneaza asupra bratelor articulare prin strangere. Taindu-se izolatia apoi se imprima clestelui o miscare de translatie spre capatul ce urmeaza a fi dezizolat indepartandu-se izolatia.

Verificarea continuitatii electrice a conductoarelor se realizeaza cu ohmetrul. Cele doua capete dezizolate al conductorului se conecteaza la bornele ohmetrului si se masoara rezistenta electrica a conductorului. Rezistenta trebuie sa tinda spre zero.

Pentru evitarea contactelor imperfecte la legaturile din doze legaturile pot fi cositorite.

B ) Tehnologia de prelucrare a cablurilor

Tehnologia de prelucre a cablurilor electrice consta in urmatarele activitati:

-stabilirea lungimii

-taierea

-fasonarea capetelor

-verificarea contiuitatii si a rezistentei electrice

La stabilirea lungimii se tine seama de razele de curbura minime admisibile pentru montarea cablurilor, care sunt aproximativ de zece ori diametrul exterior al cablului.

Verificarea continuitatii rezistntei de izolatie consta in verificarea continuitatii cu ohmetrul, ca la conductoare si in masurarea rezistentei de izolatie. Se considera ca rezistenta de izolatie a conductoarelor este buna cand este de cel putin 500kΩ.

1.9 Introducerea conductoarelor electrice in tuburi

Pentru tragerea conductoarelor in tuburi, se utilizeaza o panglica din otel si diferite tipuri de clesti.

Panglica de otel are o lungime de 10-15 m si o latime de 5 mm. Ea este prevazuta la un capat cu un ochi care se prinde conductorul iar la elalalt cu o bila e se introduce in tub. In cazul conductaorelor din aluminiu nu este admisa tragerea, din acest motiv introducerea panglicii in tub se efectueaza numai prin impingeri.

Clestii utilizati sunt: cleste cu falci late pentru tragerea conductarelor, cleste universal (patentul) ce serveste la diferite operatii de fasonare, taiat si montaj, cleste cu varf rotund ce serveste la indoitul conductoarelor si pentru efectuat ochiuri la acestea in vederea efectuarii conexiunilor, cleste pentru conductoare si cleste pentru dezizolat conductoare.

2.0 Conexiunile conductoarelor

Conexiunile conductoarelor se realizeaza in doze sau cutii de legatura.

Pentru conductoarele din cupru, conexiunile se realizeaza prin dezizolarea conductoarelor la capete, apropierea lor si rasucirea cu clestele universal. Conexiunile astfel realizate raman in afara dozelor. Dupa terminarea executarii instalatiei se verifica circuitele. In momentul in care se constata ca conexiunile sunt corecte din punct de vedere functional, se efectueaza pentru fiecare conexiune in parte decaparea prin introducerea intr-o cutie cu pasta de lipit si apoi cositorirea prin introducera in baie de cositor topit Lp-60 ( staniu 60%, plumb 39.2% si antimoniu 0.8%). Conexiunile se definitiveaza prin infasurarea lor cu banda izolatoare si introducerea in doze.

Pentru conductoare din aluminiu cu sectiunea cuprinsa intre 2.5 si 6 mm2 conexiunile in doze se realizeaza prin cleme pentru conductoare din aluminiu. Conexiunile astfel realizate se infasoara cu banda izolatoare si se introduce in doze.

Un alt mod de a realiza conexiunile pentru conductoarele de aluminiu in doze cu sectiunea cuprinsa intre 2.5 si 10 mm2, este cu ajutorul unor piese cilindrice dintr-un tub de aluminiu protejate in tub din material plastic izolat.

Tubul de aluminiu este produs prin extrudere si imbracat prin injectie cu un strat de policarbonat. Imbracamintea de policarbonat depaseste la ambele capete tubul de aluminiu, astfel ca nu mai este necesara o izolatie suplimentara in doza. Imbinarea se realizeaza prin presare. Presarea se efectueaza cu clesti de setizare (presare), prin care se imprima o deformare plastica a tubului, fara ca izolatia din policarbonat sa se deterioreze.

Suprata interioara a tubului de aluminiu se protejeaza cu vasilina neutra.

2.1 Montarea cablurilor electrice

A ) Montarea cablurilor in tuburi de protectie

Utilizarea tuburilor de protectie este necesara la trecerea prin ziduri sau plansee. Tuburile de protectie se aleg conform stas 1445-63. In cazul traversarii intre incaperi cu medii diferite sau de la interior la exterior, tubul de protectie se monteaza inclinat spre locul de conditii mai grele iar dupa trecerea cablului se etanseaza cu masa izolata. Cand cablurile traverseaza ziduri antifoc, se vor lua masuri speciale. Materialul de umplere a golului dintre cablu si tub si dintre tub si zidul antifoc va avea aceiasi compozitie ca si zidul antifoc. Inafara tubului de protectie din otel se mai utilizeaza tuburi de protectie din beton, bazalt sau asbociment cu diametrul mai mare sau egal cu 1,5 ori diametrul exterior al cablului, dar nu mai mic de 100 mm. Intrun tub se monteaza un singur cablu de energie electrica, dar pot fi montate mai multe cabluri de comenzi, automatizare, semnalizare sau control.

C ) montarea cablurilor in canale sau tuneluri

Montarea cablurilor in canale sau tuneluri se evita pe cat posibil, din motive economice ( necesita prevederea unor canale sau tuneluri ). Se prevede executarea de canale sau tuneluri pentru monatrea cablurilor numai in conditiile unei justificari tehnice economice.

Montarea cablurilor de canale se efectueaza pe traverse din otel, cornier ( tabla indoita sau otel beton )m incastrate in cei doi pereti ai canalului sau impuscate.

Montarea cablurilor in tuneluri si uneori chiar si in alte canale se efectueaza pe console sudate pe suporturi metalice din otel cornier. Suporturile sunt incastrate sau impuscate in zid.

ARGUMENTE

Am ales aceasta tema ca subiect de proiect deoarece m-am decis ca in viitorul apropiat sa ma perfectionez mai mult in domeniul de electrician constructor sau altceva asemanator si de ce nu dupa acumularea experientei mi-as putea deschide propria firma cu specific de electrician.

Imi place sa descopar noi tehnologii si sunt interesat de noua tehnologie ce se afla momentan pe piata si de tehnologia ce avanseaza din ce in ce mai mult surprinzand chiar si anumite firme de specialitate.

Cel mai mult sunt interesat de noile tehnologii ecelogice ce se incearca a se fabrica consumand mai putina energei electrica dand aproape acelasi randament cee ce se urmareste aproape in toate statele, adica consumul cat mia mic de energie electrica.

Tehnologia ce avanseaza foarte mult de la zi la zi este realizata pentru a imbunatati confortul nostru si pentru a pierde cat mai putin timp in timp ce folosim aparatul respectiv.

Unele aparate pot fi actionate prin telecomanda de la distanta sau pot fi programate ca in anumite zile sau ore sa functioneze mai mult sau mai putin timp sau chiar deloc.

In concluzie noua tehnologie noua tehnologie are multe facilitati pentru noi si cu siguranta tehnologia va avansa foarte mult neputandu-ne imagina si cum am spus mai sus surprinzand chiar si pe unii producatori.

Nu ne ramane decat sa profitam de noua tehnologie existenta si sa incercam sa ajutam la avansarea acesteia.





loading...




Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




Diagrama momentului rezistent - compresor
Teoriea conversiei electromecanice a energiei
Masuratori
Orientarea dupa fluxul statoric
Variatoare de tensiune continua cu comutatie proprie
Tranzistoare bipolare
Automatul programabil
Filtru trece sus




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu