Clemele de tractiune prin presare sunt folosite pentru conducioare de OL - AL cu sectiuni de ( 150- 680 ) mm² si diametre de (17,3- 36 ) mm².

clema de tractiune cu bride, fig.2.19 a), realizeaza fixarea conductorului cu ajutorul
unor bride. Presiunea conductorului pe portiunea posterioara a clemei este proportionala cu

tractiunea si invers proportionala cu raza de curbura a piesei cu bride. Acest tip de clema este folosit pentru tractiuni in conductor pana la 3000 daN.

clema de tractiune potcovita cu furca, fig.2.19 b), serveste la prinderea conductoarelor active si de protectie OL si OL - AL de la 35 mm² la 120 mm². Clema functioneaza montata impreuna cu clema cu crestaturi pentru prinderea conductoarelor pe clema pentru conductoare al caror efort de rupere nu depaseste 3500 daN.

Fig. 2.19 Clema de tractiune

cleme de tractiune cu intreruperea conductorului la montaj;

Din aceasta categorie se mentioneaza urmatoarele tipuri:

. clema de tractiune cu con, fig.2.20, este folosita pentru fixarea conductoarelor liniilor din alumiotel - aluminiu cu sectiuni pana la 300 mm², fiind de tipul cu prindere totala a conductorului.

Fig. 2.20 Clema de tractiune cu con

Datorita mobilitatii in jurul boltului (9) asezat in centrul de greutate ai clemei, aceasta clema se utilizeaza si pentru linii aeriene expuse unor vibratoi puternice.

Clema consta dintr-un corp conic (1), piesa de asigurare a strangerii si un con interior (2). Conductorul este fixat in corpul conic (1) cu ajutorul conusului de aluminiu taiat in lung si este prins in plus in dispozitivul de strangere prin 1- 4 bacuri cu bride (5), in functie de construcua si diametrul conductorului.

Clema de tractiune cu con este sigura in exploatare si se foloseste la liniile de toate categoriile, inclusiv cele de foarte inalta tensiune, pentru sectiunile respective.

clema de tractiune prin presare, fig.2.21. fixeaza conductorul prin apasarea lui in corpul de aluminiu al clemei. In partea de mijioc a corpului de aluminiu, care nu se preseaza sunt executate caneluri inelare. Pe caneluri sunt imbracate strans doua segmente inelare din otel peste care se introduce odata cu conductorul o piesa cilindrica. La montaj conductorul se trage prin teava de aluminiu astfel ca portiunea mai scurta sa fie in directia de tras a conductorului.

Fig.2.21 Clemd de tractiune prin presare dupa montarea pe conductor

Fig.2.22 Clemd de tractiune prin presare cu prindere separata a inimii de otel

clema de tractiune prin presare cu prindere separata a inimii de otel, fig.2.22. se caracterizeaza prin aceea ca efortul de tractiune din conductor este transmis lantului de izolatoare de catre inima de otel, prinsa prin presare intr-o piesa de strangere din otel moale, dupa indepartarea prealabila a mantalei de aluminiu.

La capatui bratului de otel este insurubat ochiul de suspensie al clemei. La randul lor, piesa de strangere din otel si mantaua de aluminiu a conductorului sunt solidarizate prin presarea unei tevi de aluminiu curbate care le imbraca pe amandoua. La partea dinspre cordon a tevii este fixata, tot prin presare, o bucata de conductor de otel -aluminiu care face legatura cu clema de tractiune din panoul adiacent.

2.4 Armaturi pentru fixarea de stalpi a izolatoarelor

Armaturile pentru izolatoarele de joasa si medie tensiune sunt de doua feluri:

curbe pentru stalpi de lemn si beton;

drepte pentru stalpi de beton.

Sistemul de imbinare a izolatoarelor suspensie, cel mai larg folosit este cel cu tija si nuca, asigurat printr-o siguranta de forma speciala denumita piesa flexibila de siguranta, fig.2.23

Loc pentru marcare

Fig. 2.23 Piesa flexibila de siguranta

Fig. 2.24 Tija cu doua capete

Izolatoarele tija care sunt terminate prin nuci, se prind intre ele, sau cu cleme de sustinere ori cu cele de tractiune, cu ajutorul tijei cu doua capete, fig.2.24.

Inscrierea lanturilor de izolatoare constituite cu ajutorul pieselor descrise mai sus, se realizeaza prin armaturile de fixare.

Principalele armaturi care servesc la fixarea lanturilor de izolatoare sunt urmatoarele:

* carlige pentru lanturi de izolatoare, fig.2.25.

Lanturile de izolatoare se fixeaza la consola cu ajutorul unor carlige de otel, de forme, dimensiuni si caracteristici mecanice diferite, alese dupa tipul consolei si solicitarile la care trebuie sa faca fata.

Fig. 2.25 Carlige pentru suspendarea lanturilor de izolatoare :

carligul format U, este folosit pentru fixarea lanturilor de sustinere sau de intindere, de traverse sau console metailce;

carligul format S, serveste pentru fixarea lanturilor de intindere de console de metal ;

carligul format O, se utilizeaza pentru fixarea lanturilor de sustinere sau intindere, la console de beton sau pentru suspendarea clemei de sustinere, a firului de protectie.

Pentru ca lantul de izolatoare de suspensie sa nu se apropie de consola la oscilatii, se intercaleaza un carlig DA sau DS de o dimensiune aleasa dupa necesitate.

ochiuri de suspensie, fig.2.26, sunt folosite pentru prinderea lanturilor simple de sustinere sau intindere, de carligul traversei - consolei, fara armatura de protectie sau a lanturilor duble de jugul superior; in toate cazurile servesc la prinderea clemei de sustinere in jugul inferior la lanturile duble. Ochiurile de suspensie duble servesc la fixarea jugului superior de carligul traversei sau pentru prinderea clemei de intindere de jugul inferior. Ochiurile de suspensie drepte se folosesc la liniile prevazute cu armaturi de protectie, servind in acest caz, pentru prinderea lanturilor la carligul traversei sau la jugul superior. Ochiurile de suspensie rasucite se folosesc pentru legarea lanturilor de izolatoare de intindere cu armaturi de protectie in cruce de carligul traversei de tip balama.

a  b

c  d

Fig. 2.26 Ochiuri de suspensie:

a-simple

b- duble

c- drep

d- rasucit

nuci cu ochi, fig.2.27. nucile cu ochi servesc pentru prinderea lanturilor de izolatoare de juguri si de unele cleme de sustinere sau de tractiune. Ele sunt de doua feluri: cu ochi drept sau cu ochi rasucit.

juguri pentru armaturi de suspensie, fig.2.28, jugurile sunt folosite la stalpi de sustinere si de intindere cu suspensie dubla pentru mentinerea unei distante anumite intre lanturile de izolatoare, precum si pentru repartizarea uniforma a sarcinii intre cele doua lanturi.

Fie. 2.28 Jug pentru armaturi de suspensie.

Armaturi speciale pentru conductoare active

Armaturi de protectie contra arcului electric se monteaza la cele doua capete ale lantului de izolatoare si au rolul de a indeparta de pe suprafata izolatoarelor arcul care se poate naste prin descarcari intre conductoare si partile legate la pamant, ferind astfel lanturiie de izolatoare si conductoarele de deteriorari prin solicitari termice. Aceste armaturi in special inelele, influenteaza de asemenea in mod favorabil distributia tensiunii de-a lungul lantului de izolatoare.

Cele mai folosite armaturi de protectie sunt:

coarne de protectie;

coarne de protectie in cruce;

inele de protectie.

De asemenea se pot adopta solutii mixte: de exemplu coarne la capatul de sus si inele la cel de

jOS.

Coarnele de protectie sunt folosite in general pentru protejarea lanturilor de izolatoare la linii de 1 10 KV. Ele sunt de doua feluri: superioare si inferioare, fiecare din acestea pot fi simple pentru lanturi de intindere sau duble pentru lanturi de sustinere.

Coarnele de protectie in cruce, datorita actiunii lor de protectie in orice directie, coarnele de protectie in cruce sunt intrebuintate in general pentru protejarea lanturilor de izolatoare la linii cu tensiuni de 220 kV-110kV. Lanturile de sustinere sunt prevazute cu coarne in cruce dubla, fig.2.29, In timp ce la lanturile de intindere se monteaza coarne in cruce simpla.

Fig. 2.29 Coarne de protectie duble in cruce

Inelele de protectie, fig.2.30. Protectia lanturilor de izolatoare de 220 kV,400 kV se asigura cu ajutorul inelelor de protectie executate din teava, din tabla presata sau din otel rotund. Pentru lanturi de sustinere simple se monteaza inele inchise cu diametrul de 650 mm. Pentru lanturi duble de sustinere sau intindere se folosesc inele de protectie 3/4. Inelele de protectie 2/4 sunt utilizate pentru lanturile de intindere triple sau cvadruple. La liniile de 220kV, 400 kV dat fiind si rolul de egalizator al tensiunilor de-a lungul lanturlor de izolatoare, utilizarea armaturilor de protectie contra arcului de protectie este generala.

Fig.2.30 Inele de protectie: a- 2/4; b-3/4 c- inchise.

O armatura denumita piesa de distantare se foloseste la lanturile duble de colt pentru a pastra paralelismul lanturilor.

Fig. 2.32. Prinderea la consola a lanturilor duble de colt prin piesa de distantare (a)

Armaturi antivibratoare

Un conductor al unei linii electrice aeriene este supus vibratiilor, sub aceasta denumire se intelege oscilatiile periodice verticale ale conductoaretor provocate de vant, care formeaza pe lungimea deschiderii o serie de unde stationare cu amplitudine mica. Vibratiile cresc odata cu deschiderea intre stalpi si tractiunea in conductor. Conductoarele pot fi aparate impotriva deteriorarii prin vibratii pe doua cai:

prin reducerea solicitarii la tractiune a firelor pana la valoarea de siguranta, mai mica dacat limita admisibila a materialului respectiv;

prin inlaturarea vibratiilor sau reducerea lor la valoarea de siguranta cu ajutorul dispozitivelor sau pieselor de amortizare.

Reducerea solicitarii dinamice care ia nastere la vibratii in locurile de fixare a conductoarelor se realizeaza prin:

folosirea unor cleme, de sustinere sau de tractiune usoare, care pot urmari miscarea conductorului fara a provoca indoirea lui la locul de iesire din clema ;

intarirea conductoruiui la locul de iesire din clema sau de legare pe izolator, pentru a se reduce posibilitatea de curbare si deci eforturile alternative de tractiune ce rezulta precum si socurile.

^{2.5 Stalpi}

Stalpii sunt elemente care sustin concuctoarele active si de protectie, la distantele prescrise atit intre ele, cat si deasupra solului ori de alte constructii sau obstacole de pe traseu, asisgurindu-se astfel stabilitatea liniei din punct de vedere mecanic, izolatia si gabaritele prevazute.

Stalpii trebuie sa suporte:

eforturile propii ;

concuctoarele;

izolatoarele;

armaturile

Prin amplasarea si forma lor constructiva stalpii trebuie sa faca fata si altor servitutii:

ocuparea unor suprafete minime de teren;

functionarea altor utilitati din zona liniei ( cai de comnicatie, drumuri, cai ferate, rauri navigabile, liinii de telecomunicatii, cat si alte linii electrice etc.), traversarea sau ocolirea estetica a localitatiior ( in special a oraselor mari ), integrarea in peisajul narural etc..

Stalpii pot fi clasificati functie de materialele folosite la executarea lor in:

stalpi de lemn;

stilpi de metal

stilpi de beton armat.

Indiferent de felul materialului, stalpii se confectioneaza dupa doua conceptii constructive, principial diferite:

stalpi rigizi, autoportanti;

stilpi articulati, ancorati.

Stalpii, trebuie sa indeplineasca anumite functiuni mecanice si electrice pe care le impune traseul ales.

Din punct de vedere al functiei indeplinite in lini, stalpii se clasifica dupa cum urmeaza:

stalpi de sustinere, servesc la sustinerea conductoarelor active si de protectie si pot fi folositi numai pe portiunile drepte ale traseului liniilor. Fiecare stalp de sustinere suporta greutatea conductoarelor corespunzatoare la cate o jumatate din deschiderile adiacente.

Stalpii de sustinere formeaza cea mai mare parte, in mod curent 80% din stalpii L.E.A.. Ei au greutatea unitara cea mai redusa fata de celelalte categorii din aceeasi linie.

stalpii de intindere, formeaza punctele de rezistenta in lungul liniei si servesc pentru preluarea tractiunii in conductoare, in anumite locuri determinate de conditiile de functionare si montare a liniei, precum si in cazurile precizate de prescriptii. Stalpii de intindere formeaza puncte de separare a conductoarelor intre panouri si la traversari, astfel incat in cazul avariilor grave (ruperi de conductoare, caderi de stalpi de sustinere), limiteaza defectul la panoul sau traversarea respective.

stalpi de colt, sunt destinati a prelua tractiunea in conductoare, in punctele in care aliniamenrul liniei se schimba, formand un unghi. La unghiuri mici de intersectie a aliniamentelor se pot folosi ca stalpi de colt si stalpi de sustinere, de obicei intariti, in timp ce la unghiuri mari, se folosesc stalpi de intindere, in care caz acestia, preluand si tractiunea conductoarelor, sunt denumiti stalpi de colt si de intindere.

stalpi terminali, se utilizeaza la capetele liniilor, preiau intrega tractiune a conductoarelor dintr-o singura parte.

stalpi de traversare, se folosesc la incrucisarea cu alte constructii sau obstacole (drumuri, cai ferate, linii de telecomunicatii, rauri. canale etc.) pot fi de sustinere sau intindere si trebuie sa asigure in deschiderea de traversare, inaltimea corespunzatoare prevederilor din prescriptii.

stalpi de derivatie, servesc pentru a permite luarea unei derivapi din linie, intr-o alta directie.

stalpi de rotire a fazelor, servesc pentru rotirea conductoarelor de faza ale liniei, sunt dimensionati si construiti special pentru a face posibila aceasta operatie. Rotirea fazelor are drept scop micsorarea efectelor pertubatoare ale liniilor de energie ( de transport ) asupra liniilor de telecomunicatii invecinate, prin realizarea unei simetrii cat mai bune a parametrilor electrici ai liniilor de transport.

Principalele elemente componente ale stalpilor sunt:

partea subterana (in fundatie) a stalpului, sau elementul de sprijinire pe findatie in cazul stalpilor articulati;

corpul stalpului;

coronamentul stalpului.

La stalpii metalici si de beton armat, partea subterana este in general incastrata in fundatia de beton odata cu stalpu!, la cei de beton armat si separat ( picioare de fundatii ) la cei metalici.

Corpul stalpului este elementul principal ai stalpului, ca volum si ca greutate. El preia eforturile mecanice aplicate asupra liniei, pe care le transmite fundatiei si asigura gabaritele conductoarelor fata de sol si alte constructii sau obstacole de pe traseu.

Coronamentul stalpului este format din traverse, console, varfare etc. montate la partea superioara a corpui stalpului de care sunt suspendate conductoarele active si de protectie.

Stalpii de lemn se folosesc pentru linii electrice, in special pentru cele de tensiuni joase.

Stalpii de lemn sunt din:

rasinoase, din care moildui, bradul, pinul ;

foioase tari din care stejarul si salcamul.

Stalpii de foioase rezista mai bine la putrezire putand fi folositi dupa o simpla carbonizare la baza. Acestia au inconvenientul ca sunt scumpi si scurti. Stalpii de rasinoase ( conifere ) sunt lungi, drepti, si cu o rezistenta mecanica suficienta, in schimb rezistenta la putrezire este redusa, astfel ca nu pot fi folositi decat impregnati.

Stalpii metalici, ocupa un loc principal, in special in domeniul tensiunilor foarte inalte. Stalpii de metal, prin calitatile lor deosebite, raman totusi si pentru viitor, un element de baza in constructia liniilor de tensiuni inalte si foarte inalte.

La stalpii metalici si de beton armat, partea subterana este in general incastrata in fundatia de beton odata cu stalpu!, la cei de beton armat si separat ( picioare de fundatii ) la cei metalici.

Corpul stalpului este elementul principal ai stalpului, ca volum si ca greutate. El preia eforturile mecanice aplicate asupra liniei, pe care le transmite fundatiei si asigura gabaritele conductoarelor fata de sol si alte constructii sau obstacole de pe traseu.

Coronamentul stalpului este format din traverse, console, varfare etc. montate la partea superioara a corpui stalpului de care sunt suspendate conductoarele active si de protectie.

Stalpii de lemn se folosesc pentru linii electrice, in special pentru cele de tensiuni joase.

Stalpii de lemn sunt din:

rasinoase, din care moildui, bradul, pinul ;

foioase tari din care stejarul si salcamul.

Stalpii de foioase rezista mai bine la putrezire putand fi folositi dupa o simpla carbonizare la baza. Acestia au inconvenientul ca sunt scumpi si scurti. Stalpii de rasinoase ( conifere ) sunt lungi, drepti, si cu o rezistenta mecanica suficienta, in schimb rezistenta la putrezire este redusa, astfel ca nu pot fi folositi decat impregnati.

Stalpii metalici, ocupa un loc principal, in special in domeniul tensiunilor foarte inalte. Stalpii de metal, prin calitatile lor deosebite, raman totusi si pentru viitor, un element de baza in constructia liniilor de tensiuni inalte si foarte inalte.

Avantajele pe care le prezinta stalpii metalici sunt :

asigura o durata lunga de exploatare ;

pot fi calculati si executati in solutii economice pentru gabaritele si sarcinile maxime care intervin in constructia liniilor ;

pot fi executati in conditii industriale, in fabrici si ateliere ;

pot fi asamblati cu usurinta pe traseul liniei, necesitand numai operatii simple, in general de imbulonare;

fiind relativ usori si rezistenti la transport si manipulare, sunt indicati pentru orice linii si in mod special pentru cele din terenuri accidentate si greu accesibile;

greutatea lor redusa usureaza si simplifica montajul si in special operatiile de ridicar;

nu sunt combustibili si nu sunt deteriorati de descarcari electrice;

asigura o buna legatura electrica la pamant pentru conductorul de protectie, chiar prin corpul stalpului ;

permit relativ usor: modificari, consolidari sau chiar schimbari ulterioare, daca apare eventual necesitatea transformarii liniei;

pot fi inlocuiti mai usor in caz de avarii.

Stalpii metalici pot fi impartitii dupa felul constructiei lor, in trei categorii:

stalpi metalici tubulari, monomontanti ;

stalpi metalici din otel profilat, monomontanti;

stalpi metalici cu zabrele ;

In cadrul acestor trei categorii, ultima este cea mai folosita in toate cazurile la constructia L.E.A. de inalta si foarte inalta tensiune. Partea subterana a stalpului metalic cu zabrele este cunoscuta in general, sub denumirea de 'picioare de fundatie' si constituie elemental de incastrare al stalpului in fundafie. Picioarele de fundatie sunt executate de obicei din otel cornier. La unele tipuri de fundatii prefabricate, picioarele sunt incluse cu acestea.

Corpul stalpului se compune in principal, din urmatoarele parti:

montantii, in numar de patru la stalpii cu sectiune patrata sau dreptunghiulara fiind executati din cornier;

sistemul de diagonale, format din bare asezate pe fetele lateraie ale corpului. consolideaza montantii, formand constructia cu zabrele. Diagonalele pot fi dispuse inclinat pe una sau doua directii ( diagonaie simple sau duble ) sau orizontale sunt executate din cornier. Punctele de imbinare a diagonalelor cu montantii se numesc noduri.

contravanturilor, formate in general, din profile cornier sau 'U' servesc pentru ridigizarea constructiei corpului. Se fixeaza de obicei la capetele tronsoanelor. Unii stilpi pot avea corpuri din doua picioare ( stalpi portali), sau in cazuri speciale chiar din trei picioare (stalpi piramidali de mare rezistenta ). Corpul stalpului cu lungimi de 20m, 50 m este compus din mai multe bucati de lungimi mai mici. numite tronsoane, care se asambleaza pe santier. El poate fi confectionat si livrat pentru montaj in diferite sisteme de executie, dintre care se mentioneaza cele mai obisnuite:

tronsoane paralelipipedice sau triunghi - piramide, formate din cei patru montanti
asamblati si rigidizati prin sistemul ce diagonale si contravanturi;

sferturi de tronsoane formate din cate un montant si parti de diagonale si
contravanturi, asamblate cite patru.

jumatati de tronsoane formate din cate doi montanti si parti de diagonale si
contravanturi, asamblate cate doua, acestea cau un tronson ;

fete de panouri laterale, care pot fi formate fie din doi montanti si diagonalele lor de
legatura, fie numai din diagonale legate intre ele cu gusee ce imbinare, fara montanti.
In acest fel din doua fete cu montanti si doua fara montanti se formeaza un tronson ;

corpul stalpului sau tronsoanele lui pot fi executate si livrate pentru montaj si sub
forma de bare taiate, fasonate si gaurite la dimensiuni precise si galvanizate care apoi
sunt asamblate pe santier prin imbinare, aceasta este forma utilizata in majoritatea
cazurilor.

coronamentul stalpului este constituit din ansamblul de console, traverse, varfare, etc montate, la partea superioara a corpului stalpului si de care sunt suspendate conductoarele active si de protectie. Forma coronamentului in afara de rezistenta mecanica necesara, trebuie sa asigure si distantele prescrise intre fazele liniei.

Dupa forma corpului lor, stalpii metalici cu zabrele se impart in:

• stalpi cu un singur corp cu baza ingusta;
• stalpi cu un singur corp cu baza lata;
• stalpi cu doua corpuri portanti

Stalpi de beton

In prezent stalpii din beton armat sunt folositi in mare masura la constructia liniilor electrice aeriene.

Factorii principali care au contribuit la introducerea betonului armat in fabricarea stalpilor pentru linii sunt urmatorii:

• necesitatea economisirii materialelor deficitare;
• perfectionarea procedeelor de fabricare pe cale industriala a elementelor de beton armat;
• pretul relativ scazut al stalpilor de beton;
• numeroase calitati ale stalpilor de beton armat: durata lunga de viata cu cheltuieli neinsemnate, rezistenta mecanica buna, incombustibili si rezistenta la descarcari electrice atmosferice, insensibilitate la agenti atmosferici corozivi, forma arhitectonica corespunzatoare.

Stalpii de beton pot fi impartiti in trei mari categorii:

• stalpi de beton centrifugat cu armatura normala;
• stalpi de beton vibrat cu armatua normala;
• stalpi cu armatura pretensionata fabricati prin centrifugare, vibrare sau prin alte procedee speciale de compactare.

Stalpi de beton centrifugat cu armatura normala

Stalpi de 1 kV, se impart in trei categorii, dupa destinatia lor:

stalpi pentru linii aeriene de joasa tensiune ;

stalpi pentru iluminat destinati pentru a suporta numai corpurile de iluminat cu alimentare subterana;

stalpi de folosinta comuna, mai voluminosi si mai rezistenti destinati pentru a suporta reteaua aeriana de joasa tensiune cat si retelele de telefoane, radioficare si troleibuze.

Stalpi de 6-20 kV, se realizeaza cu un numar redus de tipuri si anume: sustinere, intindere si colt in lungimi de 12 m si 14 m.

Stalpi de 110 kV, se realizeaza atat pentru 110 kV simplu si dublu circuit in sistem mono montant, format din doua tronsoane asamblate telescopic.

Pentru retelele de 1-20 kV se mai utilizeaza si stalpi de beton vibrat cu armatura normala, pentru joasa tensiune si medie tensiune.

Fig. 2.39 Stalp de beton armat vibrat 6-20 kV ;

a)       de sustinere ;

b)       de intindere si colt

2.6. Fundatii

Fundatiile sunt constructiile speciale care au rolul de a fixa stalpii LEA in sol, asigurandu-le astfel stabilitatea in orice conditii de timp si de functionare a liniei, ca si in conditiile prevazute pentru montajul stalpilor.

Conditii prevazute pentru montajul stalpilor

Pentru a se asigura stabilitatea stalpilor, fundatiile trebuie astfel proiectate si executate incat sa transmita terenului sarcinile, potrivit ipotezei de calcul admise, respectiv sa lucreze ca :

fundatii de greutate ;

fundatii incastrate elastic in pamant ;

Stalpii LEA se fixeaza in sol in urmatoarele solutii constructive :

• prin plantarea directa in pamant (fundatii burate) ;
• prin fundatii de beton turnate ;
• prin fundatii prefabricate.

LUCRARI PE L.E.A.

3. 1.REPARAREA CONDUCTOARELOR DETERIORATE

Reparatia conductoarelor active la o LEA de 110 kV se face in urmatoarele cazuri:

cand conductorul activ are spire rupte din diverse cauze (arc electric, actiuni mecanice, etc.);

cand partea de aluminiu este atacata datorita atmosferei corozive a mediului.

In prima situatie se inlocuieste numai partea conductorului afectata de rupere.

In cazul al doilea, se inlocuieste portiunea afectata, iar daca fenomenul se repeta, atunci se impune prelevarea unei probe de conductor ce se va supuna analizei de stare a materialului conductorului.

In baza rezultatelor obtinute si a recomandarilor date de laboratorul ce a efectuat incercarea conductorului, conducerea sectiei de inalta tensiune si a intreprinderii va hotara inlocuirea conductoarelor in portiunea afectata sau pe toata linia.

Similar se va proceda si pentru conductoarele LEA care au depasit durata normata (atat pentru conductoarele active cat si pentru conductoarele de protectie).

Lucrarile de remediere se vor realiza prin :

matisarea conductorului activ ;

innadirea conductorului activ prin cleme cu crestaturi sau cleme prin presare ;

innadirea conductorului de protectie.

Matisarea conductorului activ

Matisarea conductorului activ se va face in cazul in care numarul firelor rupte este de cel mult 15% din numarul de fire ale stratului exterior (in cazul conductoarelor OlAl) cel mult 15% din numarul firelor de aluminiu. Atunci cand acest procent este depasit se va proceda la innadirea conductoarelor (conform PE 127/83) : '' Regulament de exploatare tehnica a liniilor electrice aeriene''.

Micsorarea sectiunii se poate datora arcului electric produs intre conductoarele de pe fazele diferite ale unui circuit sau unor cauze de natura mecanica ( suprasolicitari datorita fortelor exterioare in cazul unor conditii meteorologice deosebite sau unor defecte de material).

Pentru executarea matisarii se procedeaza in felul urmator :

se demonteaza clemele de sustinere de la stalpii vecini ai deschiderii in care se face matisarea, scotandu-se agrafele dintre lanturile de izolatoare si cleme ;

se coboara conductorul la sol prin intermediul unui cablu flexibil, diametrul j18 mm si a unui dispoitiv RACH 3.2 tone ;

se curata conductorul in portiunea defecta cu peria de sarma, se spala cu benzina, se torsioneaza spirele rupte pe infasurare a conductorului, se sterge conductorul cu bumbac, dupa care se unge cu vaselina neutra ;

matisarea se va executa cu sarma de acelasi material, avand aceeasi sectiune cu a spirelor conductorului care se repara ;

matisarea conductorului se face incepand cu punctul unde spira este rupta, pana cand se depaseste cu 10 cm punctul unde se termina sarma rupta de o parte si de alta a acesteia. Matisarea se mai face pe toata portiunea, inclusiv 10 cm de o parte si de alta a spirele desfacute.

Fig.1 Matisarea unui conductor

In cazul cand este permis accesul in teren, matisarea fazei se poate face cu ajutorul autotelescopului, lucrarea efectuandu-se din nacela autotelescopului de catre un electricaian, fara a mai cobora onductorul la sol.

Se ridica din nou faza reparata si se monteaza clemele de sustinere in lanturile de izolatoare.

Daca unul din stalpii vecini deschiderii in care trebuie facuta reparatia este de intindere, atunci coborarea conductorului se face prin desprinderea conductorului de la stalpul de intindere la stalpul vecin de sustinere, efectuindu-se in prealabil blocarea conductorului, la un tarus intrat la sol cu ajutorul unei cleme cu pana, ce se va monta in fata clemei stalpului de sustinere. Se admite ca distanta minima intre doua matisari sa fie de 15 m.

Innadirea conductorului activ prin cleme cu crestaturi sau cleme prin presare

Repararea sau inndirea conductorului se executa cind numarul spirelor rupte din stratul exterior este mai mare de 15% din numarul firelor ale stratului exterior (in cazul conductoarelor de Al-Ol din numarul firelor din Al).

Pentru executarea reparatiei prin innadire se vor respecta urmatoarele operatiuni :

se demonteaza faza defecta de pe 2 sau 3 stalpi pentru a ajunge la sol ;

deoarece nu se permite existenta a doua innadiri pe o faza intr-o deschidere, in cazul in care deja exista o inndire pe faza existenta cu defect, operatia de innadire necesita executarea a doua cleme cu crestaturi, una linga punctul cu defect, astfel incat acest punct sa fie elimint prin taiere si una in deschiderea vecina, in partea unde distanta este mai mica (daca nu se impun restrictii) in ceea ce priveste innadirea conductoarelor ;

se prind intr-o macara de 3 tone doua cleme de montaj cu pana fixate de o parte si de alta a punctului de defect ;

se trage la macara dispozitivul RACH pina cind conductorul dintre cele doua cleme cu pana sa detensioneaza ;

se taie conductorul de linga locul de defect cu ajutorul unui ferastrau de taiat metal ;

capetele conductorului si clemele cu crestaturi se curata de oxizi cu o perie de sirma pe o lungime de 1.25 din lungimea de innadire, se spala cu benzina, se sterg din nou, dupa care se vor unge cu vaselina neutra ;

se introduc capetele conductorului in interiorul clemei, astfel incat acestea sa depaseasca clema cu cca. 2-3 cm de o parte si de alta a acesteia;

se pregateste presa de crestare, se fixeaza bacurile in lacasurile presei si se aranjeaza suruburi de reazem a presei pentru a obtine adancimea de crestare corespunzatoare conductorului respectiv ;

intre conductoarele aflate in ineriorul clemei se introduce o banda de aluminiu ;

se executa crestaturile pe clema. Crestarea incepe de la mijloc spre unul din capete, dupa care se reia de la mijloc spre celalalt capat. Este necesara multa grija pentru ca la cele doua capete sa se execute cite doua crestaturi consecutive pe partea cu capul liber al conductorului ce se inndeste ;

dupa ce se ajunge cu presa la limita data de surubul de reazem (deci, cind s-a obtinut adancimea de presare corespunzatoare) se asteapta in aceasta pozitie timp de 1 minut, pentru ca deformarea materialului sa devina plastica, altfel, existand pericolul ca la eliberarea imediata, materialul sa-si revina si stringerea sa nu fie corespunzatoare ;

se masoara lungimea conductorului nou prin asezarea celui nou pe linga cel vechi, tinandu-se seama de capetele care intra in cleme ;

se executa a doua innadire cu clema cu crestaturi, astfel incat distanta de la aceasta clema pana la clema oscilanta cea mai apropiata sa nu fie mai mica de 3 m ;

se ridica la loc faza innadita ;

se clemuieste conductorul de la stalpii de la care s-a desclemiut si s-a dat jos ;

se verifica verticalitatea lanturilor de sustinere ;

se strang sculele si dispozitivele utilizate la lucru.

In cazul in care se efectueaza o singura innadire pe faza, pe faza neexistand alta innadire, operatia de inndire se va face ca mai sus.

In deschiderile de traversare este interzisa matisarea sau inndirea conductoarelor.

La executarea innadirilor si inlocuirea conductorului se va masura conductorul care este inlocuit, conductorul nou, avand lungimea acestuia, plus lungimea a doua cleme de inndire, introducandu-se aceiasi lungime de conductor in panou, iar sageata in panoul respectiv nu se va modifica.

In alte deschideri decat cele de traversare se admite cel mult o inndire si un numar de matisari astfel incal distanta minima dintre doua matisari sa fie de cel mult 15 m.

Innadirea conductorului de protectie

Conductorul de protectie al unei LEA 110 kV nu este permis a fi matisat. In cazul in care se observa spire rupte, conductorul se va innadi prin cleme cu crestaturi, cu diametrul exterior de 20 mm pentru conductorul de OlZn 50 mmp si 23 mm pentru conductorul OlZn 70 mm².

Este neaparat necesar ca la aceste conductoare sa se efectueze minim 8 crestaturi de la centrul clemei de inndire spre capete, tehnologia de executie si ordinea efectuarii crestaturilor fiind aceeasi ca si la clema pentru conductoarele active. Pentru presare se va folosi aceeasi presa ca si pentru conductoarele din OlAl, dar cu bacuri din Ol special pentru conductor din OlZn 50-70 mm². La innadirea conductorului din OlZn de 50 mm² se vor folosi minimum doua cleme cu crestaturi, iar la inndirea conductorului de OlZn de 70 mm² se vor folosi trei cleme. Se pot folosi si cleme prin presare.

3.2. Verificarea si inlocuirea izolatoarelor defecte

Verificarea izolatoarelor se va face vizual, de jos sau de pe stalp.

Inlocuirea lantului de izolatoare sau a unui element se va face in cazul conturnarii s au a spargerii izolatorului, datorita unor cauza mecanice sau atunci cand apare strapungerea lui sau a lantului, ori datorita unor efluvii puternice pe suprafata izolatorului. In cazul aparitiei strapungerii la un numar sporit de lanturi de la caz la caz se va analiza oportunitatea schimbarii izolatiei liniei, deoarece se presupune ca in zona au aparul surse ce poluare ce au contaminat izolatia liniei respective.

Inlocuirea lanturilor de izolatoare la un stalp de sustinere

Pentru efectuarea acestor lucrari, atat la lanturile elastice cat si la cele rigide, se efectueaza urmatoarele operatii ;

se monteaza, se ridica si se fixeaza scara de duraluminiu sau teava rotunda pe stalpul de beton in cazul lucrarilor la liniilor simplu circuit si dublu circuit montate pe stalpi de beton. Fixarea scarii se va face cu ajutorul cordoanelor din material plastic sau al franghiilor pentru LEA 110 kV simplu circuit ;

se urca pe stalp pana la consola un electrician, avand agatata la centura de siguranta o rola si franghia de ajutor. Se mai poata folosi si o rola mica pentru fringhie.

electricianul, ridica pe rind pe consola, cu ajutorul fringiei de ajutor, urmatoarele scule: macara 1 tona( palan sau dispozitiv RACH 1,6 tone ) ; scara de coborit la conductor sau scaunel cu lant ;

se urca pe stilp al doilea electrician ;

se fixeaza scara de consola stilpului asigurindu-se impotriva desprinderii ;

unul din electricieni coboara pe scara la nivelul potrivit ;

se fixeaza macaraua de 1 tona, sau dispozitivul RACH 1,6 tone cu un capat de consola stilpului si cu un capat de conductor.

pentru a evita caderea conductorului dupa eliberarea lantului de izolatoare in cazul ruperii macaralei(dispozitivului RACH),se va lega conductorul de consola prin intermediul unui cablu de otel f 12mm, in paralel cu macaraua sau cu dispozitivului RACH. Pentru lanturile duble de izolatoare, nlocuirea celor doua lanturi va fi facuta pe rind, cablul de siguranta montindu-se de fiecare data in locul lantului ce se demonteaza, pentru a prelua functia acestuia in timpul operatiei de inlocuire.

Se actioneaza macaraua pina cind se detensioneaza lantul de izolatoare, dupa care se blocheaza macaraua in aceasta pozitie, prin legarea la stilp ;

Se scot sigurantele de la capetele lantului de izolatoare(sau de la capetele alementului defect) cu ajutorul clestelui de scos sigurante

Se scoate lantul de izolatoare din clema si din ochiul de linga consola sau elementul defect. Se coboara la sol lantul defect. Este recomandabil ca pentru coborarea lantului defect si urcarea celui corespunzator sa se foloseasca o franghie cu doua role in circuit.

Se introduce lantul nou in locul celui indepartat.

Se introduc sigurantele si se verifica asezarea lor corecta in lacasul de capat (nuca) sau in tija cu doua capete la clema in cazul izolatoarelor tip tija (VKLF sau VKLS);

Se controleaza introducerea in pozitia de zavorare a sigurantelor tip V la lanturile formate din izolatoare de tip CTS ;

Se deblocheaza macaraua sau dispozitivul RACH si se slabeste definitiv, verificandu-se de la sol daca lantul de izolatori s-a asezat vertical ;

Se deblocheaza cablul de siguranta al conductorului, se coboara toate sculele si dispozitivele de pe stalp prin intermediul franghie si a rolei de ajutor ;

Se demonteaza scara de duraluminiu sau teava rotunda de pe stalp si se strange pe tronsoane in cazul cand lucrarea s-a facut pe un stalp de beton.

Pentru LEA 110kV montate pe stalpi de metal  simplu si dublu circuit, operatiile de inlocuire a lanturilor de izolatoare sunt aceleasi, difera numai modul de urcare pe stalp.

Lucrarea de inlocuire a lantului de izolatori poate fi executata si din autotelescop, care trebuie calat corespunzator.

Inlocuirea lanturilori de izolatoare sau a unor izolatoare la un stalp de intindere

Stalpii de intindere sunt numai stalpi metalici. Lucrarile de inlocuire a lanturilor de izolatoare de intindere simpla, rigida sau elestica, se efectueaza astfel :

doi electricieni se urca pe stalp, avand agatata la centura de siguranta o rola si o franghie de ajutor ;

cei doi electricieni primesc sus o scara de intindere, un scripete pentru trei tone sau un RACH pentru 3.2 t, cablul de tractiune si o clema de montaj cu pana sau un carlig de prindere a lantului dublu de intindere, dupa cum lantul este de intindere simpla sau dubla ;

se fixeaza scara cu capetele indoite pe partea consolei spre lantul defect . Scara este legata de capatul liber de o frangie f 22, cu ajutorul careia se aduce scara intr-o pozitie convenabila pentru a putea ajunge la capatul lantului de izolatoare prin deplasarea pe scara ;

unul din electricienii aflati pe consola coboara pe scara si fixeaza clema de montaj cu pana sau carligul de prindere a lantului dublu de intindere in fata clemei de tractiune TC, TPD, TPDF, etc.

se monteaza pe captul console un scripete pentru trei tone sau dispozitivul RACH ;

se trece prin scripete un cablu de tractiune si apoi capatul cablului se prinde de clema de montaj cu pana.

Capatul liber al cablului de tractiune se prinde de carligul unui dispozitiv de detensionare care este fixat pe consola. Se mai poate folosi pentru schimbarea lantului de izolatoare sau a unui element din lant si macaraua pentru trei tone care se va lega intr-o partye la o clema de montaj si de cealalta parte de consola stalpului, franghia macaralei fiind actionata de la sol de doi , trei muncitori.

se leaga lantul de izolatoare cu fringhia de ajutor pentru a putea fi coborit ;

se de tensioneaza lantul de izolatoare

se desprinde lantul de izolatoare( sau elementul) de la consola si de la clema de tractiune, scotindu-se cu ajutorul clestelui pentru scos sigurante de la izolator ;

se coboara lantul defect si se urca lantul bun.

La lanturile de intindere elastice, se poate inlocui fie intregul lant, fie un element ; in aceasta situatie partea din lant ce ramine libera, se fixeaza in pozitia initiala cu ajutorul unei fringhii pentru a evita caderea libera a acestuia.

se fixeaza lantul corespunzator in locul celui defect ;

se introduc sigurantele, verificindu-se montarea corespunzatoare a acestora ;

se elibereaza dispozitivul de detensionare ( macara, RACH) si se verifica stabilitatea lanturilor nou montate.

Se demonteaza dispozitivele utilizate la lucrare si se coboara la sol cu ajutorul fringhiei si al rolei de ajutor ;

Lantul dublu de intindere de izolatoare, se inlocuieste ca mai sus, operatiile executindu-se pe rind, cu fiecare din cele doua lanturi de izolatoare, se inlocuieste ca mai sus, operatiile executandu-se pe rand, cu fiecare dintre cele doua lanturi de izolatoare, la capatul jugului prinzandu-se un carlig de prindere a lantului dublu de intindere. Acest carlig de prindere a lantului dublu de intindere are rolul de a mentine in pozitia initiala lantul dublu, impiedicand rotirea lui.

3.3. Reglarea ineleleor de protectie a lanturilor de izolatoare

Lucarea se executa cu linia retrasa din exploatare si consta in readucerea in pozitie initiala a inelelor de protectie care s-au dereglat, datorita vanturilor, furtunilor sau a vibratiilor stalpului. Cu aceasta ocazie se verifica si daca dispozitivele antipasare sunt reglate corespunzator.

3.4. Verificarea si inlocuirea clemelor de intindere si sustinere defecte

Verificarea si inlocuirea clemelor de intindere defecte

Prinderea conductoarelor active de lanturi de izolatoare la stalpii de intindere se va face prin intermediul clemelor de tractiune cu con de stringere (TC ) sau cu ajutorul clamei TPD si TPDF, care au dat rezultate mai bune in ceea ce priveste comportarea lor in exploatare.

Verificarea strangerii conductorului consta din :

verificarea existentei unui spatiu de strangere intre conul clemei si piesa de strangere de cca 5-10 mm ;

strangerea piulitei si a contrapiulitei de strangere a bacurilor din interiorul conurilor ;

strangerea piulitelor si contrapiulitelor de la coada clemeui TC. In cazul in care nu se mai pot strange acestea si au un joc se procedeaza la inlocuirea clemei.

Verificarea este necesara datorita faptului ca dupa executie, in timpul exploatarii, conductoarele sunt supuse eforturilor de tractiune normala in conductoare si mai ales eforturilor suplimentare determinate de actiunea chiciurei si vantului, eforturi ce conduc la deplasari in interiorul clemei TC, deplasari ce conduc la slabirea prezoanelor de strangere a bacurilor din interiorul conului. Situatia apare si datorita faptului ca Al este un material ce sufera deformari plastice, strangerea necorespunzatoare conducand la ruperea straturilor de aluminiu si alunecarea inimii de Ol a conductorului prin corpul clemei TC si caderea conductoarelor.

Pentru verificarea clemelor TC se folosesc autotelesopul sau scara suspendata ce se utilizeaza si la inlocuirea lanturilor de izolatoare.

Verificarea starii clemelor LEPC si a conductoarelor in cordoane la stalpii de intindere

Clemele LEPC sunt elemente de legatura electrica a conductoarelor intre doua panouri consecutive. La LEA 110 kV se monteaza cate cel putin doua cleme LEPC la fiecare cordon, iar in unele instalatii ce alimenteaza platforme industriale cu zone de poluare III si IV pot fi montate pentru mai multa siguranta si cate trei cleme LEPC.

Verificarea executarii corespunzatoare a acestei legaturi impune acordarea unei atentii deosebite, fapt pentru care se impun urmatoarele operatii: 

a.      Verificarea corespunzatoare dintre sectiunea clemei si a conductorului

Verificarea se va face prin verificarea existentei unui spatiu de stangere de circa 5mm intre bacurile clemeisi patul clemei LEPC, pentru a exista siguranta strangerii.

b. Verificarea starii clemelor si a conductoarelor din cordoane.

Se verifica starea clemelor LEPC si daca se constata urme de incalzire (schimbarea culorii, deformari) ruginirea clemei sau a suruburilor si daca nu mai exista rezerve de strangere a acesteia, se va inlocui conform tehnologiei urmatoare :

se aduce cordonul langa consola cu ajutorul unui carlig special ;

se demonteaza pe rand clemele LEPC ;

se curata conductorul in zona de contact cu o laveta inmuiata in diluant ;

se curata cu peria de sarma suprafata de contact a conductorului si a clemei ;

se unge cu vaselina conductorul si se curata cu peria de sarma sub strat de vaselina, pentru a evita oxidarea ;

se fixeaza clama LEPC la locul de contact pe cordon si se executa strangerea. Pentru a verifica daca clema a fost stransa corespunzator se verifica cu ajutorul unei lere daca dupa strangere a ramas un spatiu de 5 mm intre bacuri si patul clemei. Daca la demontare clemele prezinta urme de arc electric, acestea se inlocuiesc. Daca arcul electrica a aparut ca urmare a unui contact imperfect in timpul functionarii, a afectat si starea conductorului, atunci se inlocuieste portiunea de conductor afectata.

Verificarea si inlocuirea clemelor de sustinere (oscilante) defecte

Verificarea clemelor de sustinere se face numai la clemele suspecte (la care se constata urme de arc ca urmare a conturnarii sau strapungerii lantului de izolatoare). Ca urmare  a acestui fapt, dupa fiecare inlocuire de lant conturnat sau strapuns se va verifica si starea clemei, ce consta in demontarea bacurilor, clemei oscilante si constatarea starii conductorului in interiorul clemei. In cazul cand conductorul nu prezinta arsuri sau deteriorari clemele se strang la loc.

Daca se constata arsuri sau deteriorarea conductorului ( la peste 15 % de spire de Al) sau a clemei se va proceda la inlocuirea conductorului. Conductorul se inlocuieste prin introducerea unei bucati noi si innadirea acesteia cu conductorul vechi de o parte si de alta a stalpului, respectiv la min. 3 m de clema, conform prevederilor PE 127/83.

Arderea si deteriorarea conductoarelor in interiorul clemei oscilante la stalpii de sustinere, cum am mentionat mai sus apar la conturnarea sau strapungerea unui lant de izolatoare.

In aceasta situatie, din cauza strapungerii clemei si contactului imperfect intre conductor si clema, apare o cale de curent, un arc care conturneaza izolatorul si ajunge pana la consola.

Piciorul de arc electric stabilit pe conductor la punctul de contact imperfect produce arderea si deteriorarea conductorului.

In consecinta, verificarea starii conductorului in clema oscilanta este obligatorie ori de cate ori se inlocuieste un lant de izolatoare strapuns sau conturnat la un stalp de sustinere.

MASURI DE PROTECTIA MUNCII PENTRU EXECUTAREA

LUCRARILOR LA LINIILE ELECTRICE

La executarea lucrarilor pe liniile electrice aeriene trebuie respectate ,, Normele specifice de securitatea a muncii pentru transportul si distributia energiei electrice '' nr 65 din 2002.

Este permis sa se execute urmatoarele lucrari la baza stilpilor, cu linia electrica aeriana respectiva aflata sub tensiune :

masurarea rezistentei de dispersie a prizelor de pamint ;

lucrari de intretinere sau reparatii la fundatii, adaosuri, ancore etc

verificarea gradului de putrezire a stilpilor de lemn, a gradului de corodare a stilpilor din metal si a ancorelor, gradul de uzura a stilpilor din beton ;

completarea si reconditionarea inscriptiilor.

In cazul lucrarilor de tundere a copacilor si de deschidere a culoarelor liniilor electrice aeriene aflate sub tensiune, executantii trebuie sa respecte distanta de vecinatate dintre conductoare si scule sau utilaje folosite, precum si dintre conductoare si crengile sau copacii ce se vor taia. Executantii trebuie sa foloseasca in timpul lucrarii incaltaminte electroizolanta, centura complexa, casca de protectie a capului, ochelari de protectie si fringhii, dupa caz.

Lucrarile prin urcare pe stilpii liniilor electrice aeriene scoase de sub tensiune trebuie sa se execute in conformitate cu fisele tehnologice sau instructiunile tehnice de lucru, care trebuie sa prevada si componenta formatiilor de lucru, dotarea cu utilaje, dispozitive, unelte, echipament de protectie si de lucru.Pentru executarea lucrarilor la coronamentul liniilor de pe stalpii din beton precomprimat sau centrifugat, personalul trebuie sa fie asigurat impotriva caderii si poate utiliza platforme de lucru.Urcarea pe stilpii zabreliti se va realiza folosind buloanele prinse special pentru acest  scop pe verticala unora din profilele de rezistenta ale acestora sau utilizind metode de asigurare a personalului impotriva caderii. Impotriva caderii de la inaltime pe durata urcarii si coboririi executantul trebuie :

-sa se echipeze cu o centura complexa de al carei element de prindere destinat opririi caderii(inel dorsal sau frontal) este culat un opritor de cadere cu alunecare

-sa ancoreze de la sol, cu ajutorul unei prajini speciale, suportul de ancorare flexibil la un punct rezistent mecanic situat la inaltime si sa cupleze opritorul de cadere cu alunecare la acesta ;

-sa urce prin metoda celor trei puncte(doua maini si un picior sau doua picioare si o mina) folosind pentru acces buloanele sau zabrelele stalpilor metalici zabreliti

-sa se asigure impotriva caderii cu ajutorulk unui mijloc de legatura pentru pozitionare .

Lungimea mijlocului de legatura pentru pozitionare cu sau fara dispozitiv de reglare trebuie astfel aleasa sau reglata incit inaltimea de cadere in gol sa nu fie mai mare de 0,5m.

A doua persoana care urca in scopul participarii la lucrare trebuie sa utilizeze un opritor propriu de cadere cu alunecare pe care il cupleaza la acelasi suport de ancorare flexibil.

Lucrarile de intretinere sau reparatii la un circuit scos de sub tensiune al unei linii electrice aeriene cu mai multe circuite montate pe stilpi comuni, atunci cind unul sau mai multe circuite ramin sub tensiune, se executa numai in cazul in care intre conductoarele cele mai apropiate ale circuitului la care se lucreaza si circuitul( circuitele) aflat (aflate) sub tensiune in punctele de sageata maxima, exista urmatoarele distante minime :

a)     pe verticala :

1,5m fata de liniile de 1-20kV ;

3,0m fata de liniile de 27-35kV ;

3,5m fata de liniile de 60-110kV ;

b)     pe orizontala

3,0m fata de liniile de 1-35kV ;

4,0m fata de liniile de 110kV ;

6,0m fata de liniile de 220kV ;

10,0m fata de liniile de 400kV ;

Sunt interzise demontarea, montarea si tragerea la sageata a conductoarelor circuitelor de joasa

tensiune, montate pe stalpi comuni cu alte circuite de joasa sau inalta tensiune, ramase sub tensiune.

TEHNICI DE CAUTARE A UNUI LOC DE MUNCA

Piata fortei de munca

Perioada anilor 90 a adus cu sine transformari esentiale, in legatura cu notiunile de loc de munca, traseu al carierei si clasificare profesionala. Perfectionarea, reactualizarea si modernizarea cunostintelor, metodelor si mijloacelor de munca vor trebui obligatoriu puse in practica cu o frecventa din ce in ce mai ridicata. Datorit ritmului ridicat al transformarilor in plan social, cultural si tehnologic, cunostintele profesionale ale persoanelor cu studii superioare in domeniul tehnic, spre exemplu, se derpreciaza in proportie de peste 80% in zece ani. Evident ca, pentru a ramane competitivi si pentru a-si pastra eficaitatea si chiar si titlul obtinut, acestia trebuie sa revina in cadrul sistemului de formare pentru reactualizarea cunostintelor.

Se pare ca, in secolul XXI, va trebui schimbata de 6-7 ori meseria de-a lungul unei cariere. Internationalizarea activitatilor economice si comerciale, dezvoltarea tehnologica, modificarile aduse in structura profesionala si organizarea muncii, contribuie la instituirea anumitor modele de productie sau de utilizare a fortei de munca si consumului, relativ independente de nivelul dezvoltarii generale a unei anumite regiuni sau tari.

Viitoarele locuri de munca vor presupune din ce in ce mai mult:

Sporirea gradului de tehnologizare a activitatii;

Lucrul in echipa (cu membri de diferite specialitati);

Cresterea responsabilitatii personale in luarea deciziilor;

Utilizarea echipamentelor informatice;

Cunoasterea de limbi straine si abilitati de comunicare;

Cresterea ponderii slujbelor temporare fata de cele permanente;

Sporirea nivelului clificarii personale (prin educatie si formare initiala si continua);

Cesterea cererii pentru persoane policalificate si scaderea ponderii posturilor cu calificare redusa.

Fenomene noi aparute pe piata muncii:

Mondializarea activitatilor economice;

Internationalizarea noilor tehnologii;

Transformarea si rentabilizarea modelelor de productie;

Incorporarea crescanda de noi tehnologii in procesul de productie;

Eficientizarea organizarii muncii si cresterea gardului de utilizare rationala a resurselor umane;

Punerea in practica de politici moderne de protejare a mediului si resurselor;

Cresterea calitatii si valorii bunurilor prin inglobare in productie a inteligentei si creativitatii umane.

Caracteristicile generale de baza ale lumii muncii:

Activitate economica (functioneaza dupa reguli economice, producand bunuri si oferind servicii);

Realism (bunurile, serviciile si munca sunt reale si obiective);

Specializare (fiecare loc de munca solicita o anumita calificare, aptitudini, cunostinte si deprinderi, experienta);

Munca este organizata ciclic (in general 8 ore pe zi, 5 zile pe saptamana, 11 luni pe an);

Munca este axata pe sarcini de indeplinit si mai putin divizata pe unitati temporale;

Munca presupune cooperare (cu alti indivizi, companii, firme);

Managementul muncii (unii indivizi nu produc, ci doar conduc munca altora );

Asumarea responsabilitatii (nu sunt permise greselile in munca astfel se pierde slujba, se platesc daune, sunt pnalizati autorii, etc.);

Evaluarea muncii este relativa (salariul nu este- obligatoriu- in legatura cu profitul angajatorului, cresterea economica a intreprinderii sau valoarea sociala a muncii).

Angajarea, schimbarea locului de munca, concedierea

In conditiile in care o persoana primeste o oferta de angajare pentru un anumit loc de munca, trebuie sa aiba in vedere urmatoarele aspecte:

Sa fie instiintata in scris despre acest lucru (in cazul unei comunicari telefonica prealabile);

Daca este angajata, sa nu renunte la actuala slujba decat daca stie precis data l care va fi angajata la viitorul loc de munca;

Daca mai asteapta un raspuns de la o alta firma, trebuie sa afle termenul limita pana la care trebuie dat un raspuns la prima oferta favorabila;

Daca exista o oferta mai avantajoasa, va fi refuzata in mod civilizat posibilitatea suplimentara de angajare;

Este momentul sa se negocieze si salariul; se va aprecia daca merita acceptat, temporar, un salariu mai mic, in conditiile in care exista si alte avantaje sau perspective; in caz contrar trebuie refuzat postul.

In vederea angajarii propriu-zise vor fi necesare urmatoarele documente:

Cererea de angajare (formular tiparit in care se completeaza anumite rubrici sau cerere scrisa in intregime de mana);

Curriculum Vitae;

Diploma de studii (certificate, atestate, etc, de finalizare a diferitelor forme si niveluri de educatie si formare profesionala);

Documente de identitate (buletin, carte de identitate, livret militar certificat de nastere, certificat de casatorie);

Certificat medical de sanatate;

Evaluarea / aprecierea activitatii facuta de conducatorul serviciului de resurse umane sau seful direct de la ultimul loc de munca;

Acordul de transfer dat de conducatorul ultimei institutii unde persoana a fost angajata;

Contract individual de munca sau conventie civila.

Riscurile schimbarii locului de munca:

Siguranta stabilitatii pe post mai fragila;

Competitia permanenta cu noi candidati la acelasi loc de munca;

Programul de lucru mult mai riguros;

Exigenta mai ridicata u privire la calitatea muncii;

Adaptarea permanenta la utilizarea unor noi tehnologii de lucru;

Nevoia cotidiana de invatare si perfectionare personala;

Dependenta mai mare de hotararile sefilor.

In general , cei care se afla in somaj de lunga durata, sau tinerii care au esecuri repetate in a-si gasi o slujba, sunt prizonierii unor "bariere", de care, de cele mai mult ori, nu sunt constienti sau nu sunt capabili sa le depaseasca singuri. Intelegem , in acest caz, prin bariera un obstacol in calea angajarii sau situatia care il face pe individ "neatractiv" pentru angajator. Principalele bariere in calea angajarii sunt cele care tin de persoane (de natura fizica, cu referire la originea sociala, apartenenta politica, religioasa, pregatirea profesionala, legate de sex sau de varsta, etc.).

Depasirea acestor bariere presupune:

Identificarea lor;

Evidentierea parerii clientului despre aceste obstacole;

Evidentierea pareri angajatorului despre anumite categorii de bariere;

Stabilirea unei strategii individualizate de eliminare/ diminuare a efectelor barierelor personale;

Identificarea "punctelor tari", calitatilor, argumentelor persoanei, pentru a fi contrapuse barierelor;

Interiorizarea noului "mod de prezentare" a candidatului (exersarea autoprezentarii intr-un mod diferit, simulari de situatii de angajare, etc.).

Cinci pasi in planificarea carierei

Etapa de initiere

Stabilirea legaturii intre solicitantul unui loc de munca si consilierul vocational;

Identificarea motivatiei si orizontului de interese profesionale ale solicitantului;

Pregatirea psihologica necesara gasirii unui loc de munca. Compararea fisei abilitatilor scolare si profesionale cu profilul aptitudinilor solicitantului.

Etapa de exploatare

Dupa stabilirea cu claritate a profilului meseriei dorite, se indica toate posibilele surse de informare cu privire la locurile de munca vacante. In cazul somerilor, explorarea va incepe cu gasirea unor locuri disponibile in meseria in care acesta a activat anterior. In cazul unui insucces, explorarea continua prin identificarea altor optiuni, in functie de posibilitatile si intentiile solicitantului (recalificare, cursuri de conversie profesionala, optarea pentru o slujba "de tranzitie",etc.).

Luarea deciziei optime

In aceasta etapa , rolul consilierului este adesea decisiv. Acesta trebuie sa ghideze solicitantul, prin intrebari, sfaturi si exemple practice, catre cea mai justa decizie cu privire la cariera profesionala. In cazul somerilor, informatia si sfatul consilierului vor avea in vedere oportunitatile existente pe piata muncii, precum si planurile de viitor cu privire l dezvoltarea teritoriala a zonei de unde provine somerul.

Etapa de pregatire

In aceasta etapa trebuie sa se gaseasca raspunsul la doua probleme - cheie:

a)     dezvoltarea unui plan de actiuni concrete;

b)     identificarea si punerea in valoare a acelor calitati si resurse preliminare indispensabile atingerii unei cariere de succes.

Punerea in practica:

Procesul final, cel de implementare, este destinat sa ajute individul sa puna in aplicare un plan/ strategie de actiune si sa obtina efectele preconizate. Etapa de implementare necesita la randul ei suport si feed-back. In mod ideal, individul proaspat angajat trebuie sa beneficiaeze de toate mecanismele de suport necesare pana la deplina sa integrare. Ele vin in completarea noului mediu in care evolueaza persoana. Daca barierele din campul muncii se amplifica, ele genereaza adevarate probleme sociale. Feed-back-ul urmareste masurarea pasilor facuti de proaspatul angajat in cariera profesionala.

Exemplu de plan de actiuni concrete:

in concordanta cu veniturile individului si cu resursele financiare pe care poate sa le aloce, se propune un curs educational sau de perfectionare in domeniul afacerilor mici si mijlocii;

se dezvolta o retea de relatii si contacte in domeniul specific al afacerii invatate;

se cauta un prim contract de mica anvergura sau o asociere de tip "joint-venture" cu care sa demareze noua afacere.

se cauta un al treilea contract, in acelasi timp se incearca evaluarea corecta si obiectiva a rezultatelor primului contract.

pasul final il reprezinta largire orizontului de clienti si marirea numarului de contracte.

Exemplu de strategii de pregatire:

Revizuieste si/ sau dezvolta noi tehnici de gasire a locurilor de munca.

Exerseaza, facandu-ti cat mai multe cunostinte in mediul de afaceri.

demareaza o explorare, privind conditiile minime necesare, pentru a fi primit in comunitatea oamenilor de afaceri.

Contacteaza cat mai multi angajatori (manageri de firme, patroni, directori de intreprinderi, etc.)

Daca este necesar, accepta una sau mai multe slujbe cu program redus.

Continua sa fii atent si deschis oricarei propuneri de slujba cu program complet (8 ore).

Inainte de cauta o slujba

"Cum sa incep?"

Inainte de inceperea cautarii unui loc de munca trebuie sa puneti la punct cateva aspecte esentiale, ceea ce va evita eventualele probleme . Realizati in acest scop o lista cu principalele elemente de care veti avea nevoie.

Lista-elementele principale:

Numarul asigurarii sociale

Un numar de telefon cu robot

Referinte

Inlaturarea altor obligatii

Un rand de haine bune pentru interviuri

Reteaua persoanelor de contact car te pot ajuta in cautare unei slujbe

Ce sunt recomandarile?

Recomandarea este facuta de o persoana care te cunoaste si care accepta se vorbeasca potentialului tau angajator despre calitatile tale. O scrisoare de recomandare este de obicei scrisa de un fost angajator, de un profesor, antrenor, sau de cineva care poate vorbi obiectiv despre calitatile si cunostintele tale. Cei mai multi angajatori doresc sa vorbeasca direct cu persoana care te recomanda, totusi, unii se multumesc si cu scrisoarea de recomandare. Trebuie retinut ca nu poti fi recomandat de o persoana care iti e ruda; prietenul sau prieteana nu sunt nici ei persoane potrivite.

Cand dati o scrisoare de recomandare unui angajator, trebuie sa mentionati care este relatia voastra cu acea persoana. Ideal este ca persoana care va recomanda sa fie o persoana cu autoritate recunoscuta in domeniul de activitate in care doriti sa va angajati. De obicei scrisorile de recomandare se cer abia cu ocazia interviului, dar este bine sa le aveti pregatite inainte de a incepe sa va cautati o slujba.

Cat va dura cautarea unei slujbe?

Este greu de spus, pentru ca intervalele de timp difera: cateva zile, o saptamana, poate chiar mai multe luni. Este o idee buna sa aveti o lista cu locurile in care ati incercat sa va angajati. Retineti numele companiilor si ale persoanelor cu care discutati direct sau vorbiti la telefon, pentru ca angajatorii ar putea pastra referintele voastre la "dosar", ceea ce inseamna ca, daca nu ati obtinut slujba acum, te vor avea in vedere pentru alt post. Nu este ceva iesit din comun sa fi contactat de un angajator la cateva saptamani, poate chiar cateva luni de la momentul in care ai depus o cerere de angajare, asa ca e bine sa retii locurile in are ai incercat sa te angajezi. Daca un potential angajator ia legatura cu tine, este bine sa stii unde au sediul si cu cine ai discutat acolo.

Cine ar trebui sa iti furnizeze informatii?

In prezent, despre ocupatii poti gasi informatii intr-o serie de materiale tiparite:

Clasificarea ocupatiilor din Romania este o carte scoasa de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, in colaborare cu Comisia Nationala Pentru Statistica, in care vei gasi ocupatiile din tara noastra grupate, iar fiecare grupa sau subgrupa este definita succint.

Profilurile ocupationale elaborate de catre grupul de lucru ce realizeaza proiectul "Informare si consiliere privind cariera". Acestea au fost distribuite gratuit tuturor oficiilor de forta de munca, centrelor INFOTIN, centrelor de asistenta psihopedagogica, universitatilor, cabinetelor de consiliere scolara, etc.

Monografiile profesionale elaborate sub coordonarea dr. Mihai Peteanu, aflate in biblioteci, care iti pot oferi informatii interesante privind continutul activitatii, conditiile de lucru, mediul de munca, cerintele psihofiziologice, etc.;

Informatiile de care ai nevoie se pot obtine de la:

Persoane care lucreaza deja in domeniul care te intereseaza;

Prieteni, rude, vecini care te pot pune in legatura cu oamenii de care ai nevoie;

Targurile de job-uri, organizate periodic de catre diferite organizatii sau asociatii;

Oficiile de forta de munca, centrele de asistenta psihopedagogica, centrele INFOTIN.

Cabinetele private de consiliere privind cariera;

Asociatii profesionale.

Iata cateva din intrebarile la care trebuie sa gasesti raspunsurile care te vor ajuta sa iei o decizie:

Care sunt principalele sarcini de lucru?

Care sunt conditiile de lucru?

Ce-i place cel mai mult in acea activitate persoanei care lucreaza deja?

Ce nu-i place in acea activitate?

care sunt posibilitatile de promovare?

care sunt cerintele de pregatire?

sunt anumite aspecte specifice ?

Dupa ce realizati aceasta munca de explorare, intocmiti o lista cu ocupatiile care va intereseaza, in ordinea preferata.

C)   Unde sunt posturile bune?

Daca ai identificat deja tipurile de slujbe care va intereseaza si tipurile de institutii/ firme care le-ar putea oferii, este momentul sa incepeti cautarea.

Unde cautam?

In ziare, in rubricile de oferte de locuri de munca. In cazul anunturilor publicate este bine sa actionati foarte repede, postul vacant anuntat astazi poate fi ocupat imediat.

Agentiile private de plasament

Oficiile de forta si somaj ale MMPS

Camera locala de comert si industrie

Sindicate

Dar nu toate slujbele disponibile sunt afisate la centrele de informare sau anuntate in presa. Cum poti afla de posturile neanuntate?

Alcatuieste o lista cu institutiile/ firmele care intra in zona ta de interes. Poti folosi: Pagini Nationale, publicatii care prezinta firme, paginile cu firme in cartea de telefon;

Pregateste-ti o foaie de control cu urmatorul continut:

Numele

Adresele

Telefoanele directorilor / patronilor pe care doresti sa-i contactezi in vederea angajarii

Alege o metoda de abordare (personal, telefonic sau printr-o scrisoare)

Realizeaza abordarea. Viziteaza, telefoneaza sau scrie. Pe masura ce contactezi cat mai multe persoane vei fi din ce in ce mai experimentat si convigator.

Este normal sa fi refuzat de multe ori, dar pana la urma vei fi invitat pentru interviu. Nu evita firmele / institutiile mici, cu 20 sau mai putini angajati. In aceste cazuri este mult mai usor sa vorbesti cu directorii.

Urmareste rezultatele. Telefoneaza pentru e te interesa daca a intervenit ceva nou intre timp. Trimite un CV daca ti-se comunica ca vor exista probabil locuri de munca peste o perioada de timp.

D)   Curriulum Vitae

Scopul unui CV bine intocmite este plasarea scolicitantului pe lista de interviu a unui ofertant de locuri de munca. Totodata CV-ul, pe langa "mesajul" catre angajator, are menirea si e a "orienta" viitorul interviu spre acele aspecte din viata profesionala a solicitantului care ii sunt favorabile si ii dau mai multe sanse de selectie si e angajare. CV-ul nu este un instrument care duce automat la luarea deciziei de angajare de catre un patron , ci, prin cele scrise, este posibil sa trezeasca interesul persoanelor care se ocupa de angajari.

Structura unui CV nu este extrem de rigida. In practica s-a dovedit utila o structura de prezentare care sa ordoneze datele dupa urmatorul model:

o      Titlu;

o      Nume si prenume;

o      Adresa (strada, numar, cod, localitate);

o      Mijloace de comunicare (telefon, fax, e-mail);

o      Data nasterii (zi, luna, an, varsta);

o      Nationalitatea;

o      Starea civila (optional);

o      Copii (optional);

o      Starea sanatatii (optional);

o      Postul vizat (precizarea locului de munca dorit);

o      Aptitudini si abilitati personale (organizate in functie de cerintele angajatorilor si importanta);

o      Experienta profesionala (posturi si functii avute anterior, intre ce intervale si la ce firme, in ordine cronologica inversa);

o      Reusite profesionale semnificative (activitati exercitate cu succes si evidentiate prin acte, diplome, certificate, mentionari scrise, produse, etc.);

o      Deprinderi si competente specifice si suplimentare (categorii de aptitudini, deprinderi, abilitati, competente existente si exersate cu succes);

o      Motivatii si interese (domeniile de interes profesional si motivele acestor orientari):

o      Studii: se incepe cu cele de nivelul cel mai inalt si/sau cu cele mai recente (daca au fost absolvite studii de nivel universitar sa va trece doar terminarea liceului, mentionand si anii);

o      Obiective personale (optinal);

o      Organzatii profesionale din care persoana face parte, premiile obtinute, etc. ;

o      Organizatii non-guvernamentale si viata asociativa; actiuni de voluntariat;

o      Alte date personale relevante pentru angajator;

o      Pasiuni;

o      Referinte (la cerere; trebuie verificat acordul persoanelor de a oferi date - pozitive despre autorul CV-ului);

o      Samnatura.

Exista trei modalitati diferite de a alcatui un Curriculum Vitae:

o      De tip cronologic (expunerea secventiala, cronologica, a datelor despre studii si a celor de natura profesionala semnificativ, de regula in ordine inversa);

o      De tip functional (expunerea realizarilor si experientei profesionale deja avute pentru un anumit post);

o      De tip biogarfic (cu accent pe aspecte personale specifice, trasaturi de caracter, motivatie, etc. si mai putin pe cele profesionale)- preferabil in cazul proaspetilor absolventi.

Intr-un CV nu trebuie sa se strecoare neadevaruri sau omisiuni semnifiative pentru angajatori, deoarece, atunci cand angajatorul va descoperi adevarul, chiar daca persoana este angajat si se dovedeste potrivita pentru acest post, acesta va trai sentimentul neplacut al lipsei de incredere, cu consecinte ulterioare in planul salarizarii sau promovarii.

Exista cateva reguli generale care trebuie sa fie luate in considerare de cei care realizeaza un CV:

Aspecte care tin de forma:

Redactarea se face pe o hartie de buna calitate, de culoare alba, format A4, pe una sau doua pagini, redactat pe computer;

Se utilizeaza un format standard al paginilor, cu margini de jur imprejurul textului, cu titluri/capitole scoase in evidenta ,cu spatii intre paragrafe, cu pagini numerotate;

Textul va fi scris pe o singura fata a colilor;

CV-ul se transmite fiecarui angajator "in original"

Expedierea se va face intr-un pic alb.

Aspecte de continut:

Organizarea logica impecabila a continutului CV-ului;

Continutul acestuia va fi de fiecare data scris si organizat tinandu-se cont de specificul firmei si de interesul angajatorului;

CV-ul trebuie scris fara nici o gresala gramaticala, ingrijit, cu punctuatie bine pusa, cu fraze sau propozitii scurte ;

Continutul CV-ului trebuie sa se rezume la fapte relevante, realizari, reusite, etc. prezentate intr-un stil alert, concis, utilizand cuvinte de impact si cu valoare pozitiva ridicata;

Acolo unde este posibil, trebuie cuantificate capacitatile, realizarile, actiunile;

Nu trebuie atrasa atente asupra eventualelor esecuri sau circumstante negative;

In nici un caz nu trebuie mentionate date fictive pentru ca vor iesi la iveala ulterior si pot fi motive de concediere;

Scrisoarea de prezentare

Scrisoarea de prezentare (intentie, motivatie, interes etc.) este primul document citit de angajator. Scrisoarea de prezentare este o forma scurta de auto prezentare generala si a atu-urilor solicitantului la un post vacant.

O scrisoare de prezentare se adreseaza unui angajator care a dat un anunt pentru unul sau mai multe posturi vacante in firma pe care o reprezinta, sau unei firme care nu a dat un anunt pentru un asemenea post, pentru a-l intreaba pe responsabilul cu resursele umane daca nu are un post care sa se potriveasca experientei, calificarii si competentei solicitantului. In ambele situatii scopul scrisorii este de a-l convinge pe angajator ca solicitantul este util, respectiv obtinerea unui interviu.

Data limita pentru depunerea documentelor trebuie respectata cu strictete.

In ceea ce priveste continutul scrisorii de prezentare, vor trebui evidentiate motivele pentru care se doreste acel loc de munca si prin ce calitati personale relevante se crede ca este justificata ocuparea lui de catre solicitant. Trebuie exprimata de asemenea dorinta de a discuta sau de a fi invitat la interviu.

Toate regulile referitoare la alcatuirea CV-ului se aplica si in cazul scrisorii de prezentare.

In scrisoarea de prezentare se mentioneaza numele si functia persoanei careia I-se adreseaza (director) si se exprima in 2-3 paragrafe intentia, interesul, motivatia pentru locul de munca anuntat ca vacant, cat si justificarea in interesul angajatorului - a potrivirii calitatilor solicitantului cu cerintele postului in cauza. Sunt importante si detalii precum:

Numele si functia persoanei careia I se adreseaza scrisoarea;

Localitatea, data;

Formula de adresare;

Continutul clar, explicit al mesajului principal;

Amintirea faptului ca CV-ul este atasat;

Adresa personala si numarul de telefon;

Politetea formulei de incheiere utilizate;

Semnatura (cu scrierea numelui, in intregime, cu litere de tipar).

Formularul de candidatura

Unele firme utilizeaza, pentru simplificarea operatiilor de selectie in vederea ocuparii unui post vacant, un anumit tip de formular de candidatura. Inainte de completarea acestuia, solicitantii trebuie sa tina cont de urmatoarele recomandari:

Trebuie sa afle cat mai multe despre viitorul loc de munca;

Sa citeasca cu atentie cerintele pentru candidati specificate de ofertant (studii, experienta, competente);

Sa pregateasca mai intai raspunsurile pe o foaie separata, sa le reciteasca si sa analizeze impresia generala pe care acest text o face;

Sa verifice corectitudinea gramaticala a textului consemnat;

Interviul de angajare

Daca solicitarea scrisa, telefonica sau personala a fost luata in considerare de un potential angajator, acesta, in cele mai multe cazuri, va cere solicitantului sa se prezinte la un interviu de angajare.

Orice solicitant al unui loc de munca trebuie sa tina cont de cateva aspecte importante:

Invitarea la un interviu semnifica deja ca evaluatorii si-au facut deja o imagine pozitiva despre aceasta persoana, intentia lor fiind aceea de a o accepta;

Ceilalti candidati au aceleasi temeri; persoana ca re va vi mai calma si mai sigura de sine isi va spori sansele de angajare;

Este cel mai adecvat sa se realizeze prezentarea corecta si completa a tabloului competentelor si aptitudinilor personale;

Este foarte importanta prezenta punctuala la programarea pentru interviu, de asemenea politetea, firescul in gesturi si in comportamentul general, privirea directa a interlocutorului aspectul sincer, increzator si tonic.

Pentru a depasi cu succes etapa interviului, solicitantul va trebui sa se pregateasca, procesul incepand cu "descoperirea" a ce anume din CV a atras atentia angajatorilor si ce conteaza mai mult pentru interesul firmei.

Angajatorii vor decide insa si dupa criterii subiective, dupa aspecte pe care le-au observat la solicitant pe parcursul interviului: gesturi, imbracaminte, stil de exprimare, autocontrolul, politetea, curajul, forta opiniilor, etc. aspecte pe care adesea departajeaza candidati apropiati ca si competenta profesionala.

Cel mai frecvent interviul se va concentra spre:

Evidentierea nivelului dezvoltarii competentelor profesionale ale solicitantului, relevate prin studii sau "istoria personala";

Capacitatea acestuia de a se integra intr-o firma / intr-o echipa de lucru;

Calificarile ce pot fi dovedite prin documente de studii;

Locurile de munca avute anterior;

Rezultate notabile obtinute in aceste locuri de munca;

Motivele alegerii acestei firme/companii si a acestui post;

Punctele forte si slabe ale solicitantului;

Hobby-uri, ocupatii in timpul liber.

Uneori candidatii sunt contactati telefonic de catre persoanele insarcinate cu selectia personalului, fara a fi propriu-zis un interviu, convorbirea telefonica vizeaza acelasi lucru, conturarea unei imagini despre candidat.

Trebuie retinut:

Sa nu se ofere informatii negative, deoarece au un impact defavorabil ridicat si vor genera alte intrebari.

La o intrebare despre punctele slabe sa dea un raspuns care sa transforme defectul in calitate pentru angajator;

Sa poata indica pentru referinte, daca i-se va cere, persoane cu un statut confirmat in domeniu, de prestigiu si care au opinii favorabile despre el si care sunt dispuse sa ofere recomandari;

Sa negocieze un salariu rezonabil, pe care firma il practica deja, si doar in momentul in care angajarea este aproape decisa;

Am obtinut slujba!

Acceptarea postului este urmatorul pas important. Atunci cand angajatorul te suna pentru a-ti oferi slujba, trebuie sa fi hotarat deja ce vei spune. Daca accepti, atunci felicitari! Nu uita insa sa clarifici cateva lucruri inainte de a accepta:

Care este salariu?

Cand incep?

Cui sa ma adresez in prima zi?

Cat dureaza ziua de lucru sau schimbul?

Care este programul pentru prima saptamana?

Este o uniforma sau va trebui sa ma imbrac cu ceva anume?

Nu am obtinut slujba . . .

Daca ai participat la un interviu, dar nu ai obtinut slujba, un angajator va suna de obicei sa te anunte sau iti va trimite o scrisoare. Nu va spune foarte multe si probabil nu-ti va spune motivul pentru care nu ai fost acceptat, chiar daca intrebi, asa ca daca suna, nu insista prea mult. Important este sa nu te descurajezi, si sa treci repede peste asta, nu te lasa prea afectat.

Tipuri de scrisori de candidatura

Scrisoarea de candidatura este una dintre uneltele cautarii unui loc de munca. Esentiala in aproape toate caz.

Ea trebuie, pentru a fi eficienta, sa fie adaptata situatiei dumneavoastra.

Scrisoarea de prospectare

Faceti o oferta de servicii. Ea este trimisa singura, fara C.V. unei intreprinderi pe care dumneavoastra ati ales-o. Avantajul ei: se citeste repede; un angajator, chiar daca, pentru moment, nu cauta colaboratori, nu va ezita sa consacre unul sau doua minute lecturarii ei. Daca va fi convins de dinamismul dumneavoastra, el va poate telefona.

Ceea ce trebuie pus in valoare, in cateva randuri, este cariera, sau pregatirea, sau personalitatea dumneavoastra.

O scrisoare care insoteste CV-ul trebuie sa fie intotdeauna manuscrisa . Scrisul este reflectarea personalitatii dumneavoastra.

Compozitia scrisorii

In stanga sus : prenumele, numele, apoi dedesupt adresa completa, cu codul postal si numarul e telefon precedat de prefix.

Putin mai jos daca doriti referinta completa a anuntului la care, sa raspundeti, adica numele publicatiei, data aparitiei .

In dreapta sus : numele destinadarului scrisorii cu adresa completa;

De la capat sau de la cateva spatii de la margine, formula de adresare: Domnule, Doamna, Domnule Director . .

In continuare, aliniat cu formula de adresare, paragrafele textului dumneavoastra cu cativa centimetri sub ultimul rand al scrisorii: semnatura dumneavoastra. Daca scrisoarea are doua pagini, trebuie sa stiti ca nu trebuie sa semnati in partea de sus a paginii ; spatiati mai mult randurile, astfel incat sa semnati la jumatatea cele de-a doua pagini.

Vocabularul

Alegerea cuvintelor este de prima importanta. Fiecare termen trebuie sa fie precis, concret si riguros. Incercati sa condensati cat mai mult posibil textul, evitati sa folositi termeni pasivi, formule gaunoase, termeni la moda, termeni imprecisi, preferati verbele la timpul prezent.

Continutul scrisorii

Scrisoarea dumneavoastra: un echilibru perfect intre romanul fluviu si mesajul laconic. Nici prea multe informatii, nici prea putine, prezentate dupa o inlantuire logica.

Raspundeti la un anunt de mica publicitate

primul paragraf : daca nu ati indicat referinta anuntului sub numele si adresa dumneavoastra, faceti-o aici din primul rand. Prezentati-va apoi pe scurt.

Al doi-lea paragraf : scoateti in evidenta concordanta profilului dumneavoastra cu cel al candidatului cautat. Reluati punct cu punct elementele din anunt si incercati, de fiecare data, sa demonstrati calitatile pe care le oferit, sprijinindu-va pe rezultate. Aici puteti indica pretentiile dumneavoastra salariale.

Depuneti o candidatura spontana

primul paragraf: expuneti motivul pentru care ati ales sa contactati aceasta intreprindere. Fiti precis, aratati si aici, cunoasterea structurilor, a concurentilor, a partenerilor, a evolutiei intreprinderii.

Al doilea paragraf: nu stiti cu precizie ce tip de candidat poate interesa aceasta intreprindere, dar puteti sti, in functie de activitatea ei, ca poate fi obligata sa angajeze tehnicieni de nivel inalt sau comercianti performanti.

Cautati un stagiu

primul paragraf: precizati studiile urmate, motivele pentru care le-ati ales si ce doriti sa faceti mai tarziu.

al doilea paragraf: expuneti motivul pentru care ati ales aceasta intreprindere, ce presupuneti ca va aduce acest stagiu si mai ales utilitatea pe care credeti ca o va avea pentru intreprindere.

al treilea paragraf : anuntati CV-ul si intentia de a relua legatura, intr-un rastimp precis

al patrulea paragraf: incheiati printr-o formula de politete. Fiti sobru; admiratia, devotamentul, recunostinta, sunt termeni putin cam excesivi.

Ideile care trebuie transmise

Exista mesaje care este obligatoriu sa fie transmise pentru retinearea canidaturii dumneavoastra. Acestea sunt:

calitatile dumneavoastra: dinamism, perseverenta, capacitate de adaptare, vointa de a reusi sunt cele mai apreciate intr-o conjunctura economica dificila.

Competentele dumneavoastra: ceea ce intereseaza pe angajator este ceea ce puteti aduce intreprinderii.

Motivatia dumneavoastra: recrutorul trebuie sa simta dorinta dumneavoastra reala de a va integra.

Gafele care trebuie evitate

Unele fraze sunt sinucigase, pentru ca ele irita pe cititor si dau o imagine negativa despre personalitatea dumneavoastra, in ciuda tuturor calitatilor si competentelor de care dispuneti.

Iata cateva exemple de fraze care trebuie evitate:

Aruncarea responsabilitatii esecurilor dumneavoastra asupra altora; mai bine sa nu le amintiti;

Evocarea problemelor familiale, despartire, divort .. ; viata dumneavoastra privata nu va priveste decat pe dumneavoastra;

Afisarea unei ambitii nemasurate: angajatorul va crede ca sunteti mitoman . sau ca ravniti la locul lui;

Pregatirea scrisorilor

Scrisoarea de candidatura se inscrie intr-un intreg protocol: acela al cautarii unui loc de munca, in care aceasta reprezinta o etapa.

Etapele cautarii unui loc de munca

Respectati aceasta ordine logica, ea va va facilita demersul:

Intocmiti-va bilantul

Va permite sa trageti concluzii asupra pregatirii, carierei, calitatilor si competentelor dumneavoastra; intocmiti lista reusitelor dumneavoastra;

Stabiliti-va CV-ul

Este pasaportul dumneavoastra pentru un loc de munca. Unele lucrari va pot sfatui cum sa-l elaborati daca sunteti neindemanatic;

Redactati scrisoarea

O construiti pornind de la elementele bilantului dumneavoastra; selectati criteriile care corespund cererii de la anuntul de mica publicitate sau atuurile care vi se par importante;

Cautarea elementeloe cheie

Scopul scrisorii este punerea in valoare a uneia sau a doua puncte deosebit de interesante pentru cititor. Acestea pot fi:

Profilul profesional

Ce competente puteti aduce intreprinderii la care vreti sa va angajati?

Ce rezultate precise ati obtinut pana acum?

Care sunt calitatile dumneavoastra?

Care este nivelul dumneavoastra de cunoastere a limbilor straine?

Motivatia dumneavoastra

Dece sunteti atras de acest post?

Ce va intereseaza in acest sector de activitate?

Care este proiectul dumneavoastra profesional?

Ce cautati in afara necesitatilor materiale?

Stabilitatea, in post evolutiv

Mobilitatea dumneavoastra

Sunteti gata sa plecati in strainatate?

Va puteti deplasa usor?

Redactarea schitei

Incepeti prin a va nota frazele asa cum va vin ele in minte

Condensati apoi ideile, suprimati cuvintele de prisos.

Rugati pe altcineva sa citeasca scrisoarea. Este ideal . cu conditia sa fie sincer si sa fi promis sa nu va menajeze suscebilitatea.

Evidenta trimiterilor

Veti trimite, doua, zece scrisori, poate mai multe. Pastrati o copie, pentru a urma evolutia cautarii dumneavoastra.

Pentru o candidatura spontana, notati pe o foaie de hartie numele intreprinderii contactate, toate informatiile e care dispuneti si, ca mai inainte, data expedierii scrisorii etc.

LEGEA nr.318 din 8 iulie 2003

Energiei electrice

Textul actului publicat in M.Of. nr. 511/16 iul. 2003

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

Domeniul de reglementare

Art. 1. - (1) Prezenta lege creeaza cadrul de reglementare pentru desfasurarea activitatilor in sectorul energiei electrice si al energiei termice produse in cogenerare, in conditii de securitate si la standarde de calitate, in vederea utilizarii optime a resurselor primare de energie si cu respectarea normelor de protectie a mediului.

(2) Nu se supun dispozitiilor prezentei legi:

a) acumulatorii electrici, grupurile electrogene mobile, instalatiile electrice amplasate pe vehicule de orice fel;

b) sursele stationare de energie electrica in curent continuu;

c) instalatiile energetice amplasate in marea teritoriala, care nu sunt racordate la reteaua electrica;

d) sursele electrice cu o putere activa instalata sub 250 kW.

Obiectivele legii

Art. 2. - Activitatile in sectorul energiei electrice si al energiei termice produse in cogenerare trebuie sa se desfasoare pentru realizarea urmatoarelor obiective de baza:

a) asigurarea dezvoltarii durabile a economiei nationale;

b) diversificarea bazei de resurse energetice primare;

c) crearea si asigurarea functionarii pietelor concurentiale de energie electrica;

d) asigurarea accesului nediscriminatoriu si reglementat al tuturor participantilor la piata de energie electrica, la retelele electrice de interes public;

e) transparenta tarifelor, preturilor si taxelor la energie electrica in cadrul unei politici de tarifare, urmarind cresterea eficientei energetice pe ciclul de producere, transport, distributie si utilizare a energiei electrice;

f) constituirea stocurilor de siguranta la combustibilii necesari pentru producerea energiei electrice si energiei termice produse in cogenerare;

g) asigurarea functionarii interconectate a sistemului electroenergetic national cu sistemele electroenergetice ale tarilor vecine si cu sistemele electroenergetice din Uniunea pentru Coordonarea Transportului Energiei Electrice (UCTE);

h) promovarea utilizarii surselor noi si regenerabile de energie;

i) asigurarea protectiei mediului la nivel local si global, in concordanta cu tratatele la care Romania este parte;

j) asigurarea masurilor de securitate impotriva actelor de terorism si sabotaj.

Intelesul unor termeni si expresii

Art. 3. - In intelesul prezentei legi, termenii folositi se definesc dupa cum urmeaza:

1. autoproducator de energie electrica - persoana fizica sau juridica producatoare, in afara activitatilor de baza, a energiei electrice, inclusiv a energiei termice in cogenerare necesare, in principal, consumului propriu.

Autoproducatorul poate participa la piata de energie ca titular de licente de producere si furnizare sau consumator, in conditiile prezentei legi;

2. acces la reteaua electrica de interes public - dreptul agentilor economici care produc si/sau furnizeaza energie electrica, precum si al consumatorilor de energie electrica de a se racorda si de a folosi, in conditiile legii, retelele electrice de transport si distributie;

3. agent economic din domeniul energiei electrice integrat pe verticala - persoana juridica ce desfasoara doua sau mai multe dintre urmatoarele activitati: producere, transport, distributie si furnizare a energiei electrice;

4. agent economic din domeniul energiei electrice integrat pe orizontala - persoana juridica ce desfasoara, pe langa alte activitati din afara sectorului energiei electrice, cel putin una dintre urmatoarele activitati: producere, transport, distributie si furnizare a energiei electrice;

5. autoritate competenta - Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei ANRE;

6. avarie - eveniment care se manifesta prin abateri periculoase de la parametrii functionali prevazuti de normele tehnice in vigoare;

7. capacitate de interconexiune - instalatiile si echipamentele prin care se realizeaza conectarea a doua sau mai multe sisteme electroenergetice;

8. capacitate energetica - instalatiile de producere a energiei electrice sau energiei termice in cogenerare, retele electrice si alte echipamente electroenergetice;

9. centrala electrica - ansamblu de instalatii, constructii si echipamente necesare pentru producerea de energie electrica;

10. centrala electrica de cogenerare (termoficare) - ansamblu de instalatii, constructii si echipamente necesare pentru producerea combinata de energie electrica si termica;

11. client - persoana fizica sau juridica cu care se tranzactioneaza energie electrica;

12. consumator de energie electrica - persoana fizica sau juridica ce cumpara energie electrica pentru consumul propriu si, eventual, pentru un subconsumator racordat la instalatiile sale;

13. consumator eligibil de energie electrica - consumatorul care poate sa aleaga furnizorul si sa contracteze direct cu acesta energia necesara, avand acces la retelele de transport si/sau de distributie;

14. consumator captiv - consumatorul care, din considerente tehnice, economice sau de reglementare, nu poate alege furnizorul;

15. culoar de trecere (de functionare) a liniei electrice - suprafata terestra situata de-a lungul liniei electrice si spatiului aerian de deasupra sa in care se impun restrictii din punct de vedere al coexistentei liniei cu elementele naturale, obiectele, constructiile, instalatiile etc.; culoarul de trecere include zona de protectie si zona de siguranta;

16. distributie - transmiterea energiei electrice prin retele de distributie de la retelele de transport sau de la producatori catre instalatiile consumatorilor;

17. exploatare comerciala a unei capacitati energetice - ansamblul activitatilor desfasurate de un agent economic in sectorul energiei pentru obtinerea profitului;

18. furnizor - persoana juridica, titulara a unei licente de furnizare, care asigura alimentarea cu energie electrica a unuia sau mai multor consumatori, in baza unui contract de furnizare;

19. furnizare - activitatea de comercializare a energiei electrice si/sau termice catre clienti;

20. linie directa - linia prin care se transmite energia electrica de la producator catre un singur utilizator; linia directa este complementara sistemului electroenergetic;

21. monopol natural in domeniul energiei electrice - situatia de piata in care serviciile de transport si de distributie a energiei electrice se asigura de catre un singur agent economic pentru consumatorii de pe un teritoriu delimitat;

22. operator al pietei de energie electrica - persoana juridica ce asigura tranzactionarea cantitatilor de energie pe piata de energie electrica si care determina preturile pe piata spot;

23. operator de distributie - persoana juridica, titulara a unei licente de distributie, care detine, exploateaza, intretine, modernizeaza si dezvolta reteaua electrica de distributie;

24. operator de transport si de sistem - persoana juridica, titulara de licenta pentru transportul energiei electrice si servicii de sistem;

25. ordinea de merit - ordinea in care un producator de energie electrica este luat in considerare pe baza pretului ofertat pentru acoperirea necesarului de energie electrica in SEN;

26. piata de energie electrica - cadrul de organizare inauntrul caruia se tranzactioneaza energia electrica si serviciile asociate;

27. plan de perspectiva - planificarea pe termen lung a necesarului de investitii in capacitati de producere, transport si distributie, in vederea acoperirii cererii de electricitate a sistemului si a asigurarii livrarilor catre clienti;

28. plan de aparare a sistemului electroenergetic national impotriva perturbatiilor majore - documentul continand masuri tehnice si organizatorice, cu rolul de a impiedica extinderea perturbatiilor in sistem si de a limita consecintele acestora;

29. producator de energie electrica - persoana fizica sau juridica, titulara de licenta, avand ca specific activitatea de producere a energiei electrice, inclusiv in cogenerare;

30. producator independent de energie electrica - producatorul de energie electrica ce nu indeplineste functii de transport sau de distributie pe teritoriul in care se situeaza reteaua electrica la care este racordat;

31. reabilitare - ansamblul operatiunilor efectuate asupra unor echipamente si/sau instalatii energetice care, fara modificarea tehnologiei initiale, restabilesc starea tehnica si de eficienta a acestora la un nivel apropiat de cel avut la inceputul duratei de viata;

32. retehnologizare - ansamblul operatiunilor de inlocuire a unor tehnologii existente, uzate moral si/sau fizic, cu tehnologii moderne, bazate pe conceptii tehnice de data recenta, de varf, in scopul cresterii productiei, reducerii consumurilor specifice de energie, reducerii emisiilor poluante etc.;

33. retea electrica - ansamblul de linii, inclusiv elementele de sustinere si de protectie a acestora, statiile electrice si alte echipamente electroenergetice conectate intre ele. Reteaua electrica poate fi retea de transport sau retea de distributie;

34. retea electrica de transport - reteaua electrica de interes national si strategic cu tensiunea de linie nominala mai mare de 110 kV;

35. retea electrica de distributie - reteaua electrica cu tensiunea de linie nominala pana la 110 kV inclusiv;

36. retea electrica de interes public - reteaua electrica la care se pot racorda cel putin doi utilizatori;

37. sectorul energiei electrice - ansamblul activitatilor si instalatiilor de producere a energiei electrice si a energiei termice in cogenerare, transport, servicii de sistem, distributie si furnizare a energiei electrice, inclusiv importul si exportul energiei electrice, precum si schimburile naturale si/sau de avarie cu sistemele electroenergetice ale tarilor vecine;

38. serviciu de transport - serviciul asigurat de operatorul de transport si de sistem, care consta in asigurarea transmiterii unei cantitati de energie electrica intre doua sau mai multe puncte ale retelei de transport, cu respectarea standardelor de calitate;

39. serviciu de sistem - serviciul asigurat, pentru mentinerea nivelului de siguranta in functionare a sistemului electroenergetic, precum si a calitatii energiei electrice conform reglementarilor in vigoare;

40. serviciu tehnologic de sistem - serviciul de sistem asigurat, de regula, de catre producatori, la cererea operatorului de transport si de sistem;

41. sistem electroenergetic - ansamblul instalatiilor electroenergetice interconectate prin care se realizeaza producerea, transportul, conducerea operativa, distributia, furnizarea si utilizarea energiei electrice;

42. Sistem Electroenergetic National, denumit in continuare SEN - sistemul electroenergetic situat pe teritoriul national. SEN constituie infrastructura de baza utilizata in comun de participantii la piata de energie electrica;

43. sistem electroenergetic izolat - sistemul local de producere, distributie si furnizare a energiei electrice care nu este interconectat cu SEN;

44. subconsumator - persoana fizica sau juridica ale carei instalatii electrice sunt racordate in aval de grupul de masura al consumatorului.

45. transportul energiei electrice - transmiterea energiei electrice de la producatori pana la instalatiile de distributie sau la instalatiile consumatorilor racordati direct la retelele electrice de transport;

46. utilizator de retea electrica - producator, operator de transport si de sistem, operator de distributie, furnizor, consumator eligibil sau consumator captiv;

47. UCTE - Uniunea pentru Coordonarea Transportului Energiei Electrice;

48. zona de protectie - zona adiacenta capacitatii energetice, extinsa in spatiu, in care se introduc interdictii privind accesul persoanelor si regimul constructiilor;

49. zona de siguranta - zona adiacenta capacitatilor energetice, extinsa in spatiu, in care se instituie restrictii si interdictii in scopul asigurarii functionarii normale si pentru evitarea punerii in pericol a persoanelor, bunurilor si mediului; zona de siguranta cuprinde si zona de protectie.

CAPITOLUL II

Autoritati si competente

Strategia si politica energetica

Art. 4. - (1) Strategia energetica nationala defineste obiectivele sectorului energiei electrice si modalitatile optime de realizare a acestora, in conditiile asigurarii unei dezvoltari durabile a economiei nationale pe termen mediu si lung. Strategia energetica se elaboreaza de catre Guvern, cu consultarea organizatiilor neguvernametale si se aproba prin lege.

(2) Politica energetica, urmarind directiile stabilite prin strategia energetica, este elaborata de ministerul de resort pe baza programului de guvernare, cu consultarea organizatiilor neguvernamentale, pentru un interval de timp mediu si cu considerarea evolutiilor probabile pe termen lung, avand in vedere, in principal:

a) constituirea cadrului institutional corespunzator, prin definirea organismelor si a autoritatilor competente pentru realizarea acestei politici;

b) asigurarea securitatii in aprovizionarea cu combustibili;

c) asigurarea importurilor si exporturilor de combustibili si energie electrica;

d) asigurarea protectiei mediului, reconstructia ecologica a siturilor afectate de activitati energetice;

e) transparenta preturilor si tarifelor la combustibili si energie;

f) cresterea eficientei in utilizarea combustibililor si energiei;

g) dezvoltarea surselor regenerabile de energie, cu acordarea de prioritati energiei electrice pentru asezarile izolate;

h) dezvoltarea cooperarii energetice internationale.

(3) Sursele de finantare utilizate pentru aplicarea strategiei si politicii Guvernului in sectorul energetic se asigura din sursele proprii ale agentilor economici in domeniu, bugetul de stat, bugetele locale, imprumuturi rambursabile si nerambursabile.

Programul energetic

Art. 5. - (1) Politica energetica se concretizeaza intr-un program cuprinzand masuri de stimulare a activitatilor de investitii, cercetare-dezvoltare etc., aprobat prin hotarare a Guvernului.

(2) Guvernul, ministerul de resort, celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si locale iau masuri pentru realizarea obiectivelor inscrise in programul prevazut la alin. (1) si examineaza, anual sau ori de cate ori este necesar, stadiul indeplinirii prevederilor acestuia.

Atributiile ministerului de resort

Art. 6. - Ministerul de resort elaboreaza politica energetica nationala si asigura ducerea la indeplinire a acesteia, in conditiile prevederilor prezentei legi, avand urmatoarele atributii principale:

a) elaboreaza programe si planuri de masuri pentru aplicarea politicii Guvernului in sectorul energiei electrice, inclusiv a programelor de eficienta energetica si de promovare a surselor regenerabile de energie;

b) elaboreaza proiecte de acte normative pentru sectorul energiei electrice;

c) aproba norme si prescriptii tehnice cu caracter obligatoriu pentru sistemul electroenergetic;

d) asigura elaborarea de studii pe baza carora urmeaza a fi stabilite prioritatile privind investitiile din sectorul energiei electrice;

e) elaboreaza programul de constituire a stocurilor de siguranta la combustibili si urmareste realizarea prevederilor acestuia de catre agentii economici;

f) urmareste permanent performanta si calitatea tehnologiilor si instalatiilor din sistemul energetic si initiaza masuri in vederea cresterii nivelului acestora;

g) are calitatea de concedent in sectorul energiei electrice;

h) ia masuri pentru realizarea instalatiilor de producere a energiei electrice, care permit utilizarea, in conditiile eficientei economice, a combustibililor inferiori din resurse interne, precum si valorificarea unor cantitati prestabilite de resurse regenerabile si secundare de energie;

i) supravegheaza aplicarea si respectarea masurilor stabilite pentru protectia mediului de catre toti participantii la activitatile din sectorul energiei electrice;

j) elaboreaza programe privind promovarea exporturilor de energie electrica, propunand Guvernului masuri pentru a micsora dependenta tarii fata de importurile resurselor primare de energie;

k) urmareste si propune Guvernului masuri in legatura cu situatia stocurilor de siguranta ale sistemului electroenergetic national la resursele primare de energie - carbune, hidrocarburi si, impreuna cu Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului, volumul de apa in lacurile de acumulare;

l) implementeaza politica energetica a Guvernului, referitoare la continuarea promovarii cogenerarii, ca solutie eficienta de acoperire a consumului national de energie termica si la utilizarea surselor regenerabile de energie - solara, eoliana, geotermala, biomasa, biogaz;

m) coordoneaza actiunile de cooperare cu institutii similare din alte tari, precum si cu organisme internationale de profil;

n) avizeaza, impreuna cu Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, normativele de protectia muncii in sectorul energetic;

o) elaboreaza si fundamenteaza, impreuna cu Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei si cu organizatiile patronale si sindicale, propunerile de politica sociala specifice sectorului energetic, programele de asistenta sociala si medicala, de asigurari de risc si accidente, in vederea evitarii riscurilor profesionale si a reabilitarii celor care au suferit accidente de munca si boli profesionale.

Autoritatea competenta

Art. 7. - Autoritatea competenta in sectorul energiei electrice este Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei - ANRE, institutie publica autonoma de interes national, cu personalitate juridica, ce functioneaza in coordonarea ministerului de resort, in baza regulamentului propriu de organizare si functionare, aprobat prin hotarare a Guvernului.

Finantarea activitatii ANRE

Art. 8. - (1) Finantarea activitatii ANRE se asigura integral din venituri extrabugetare obtinute din tarife pentru acordarea de licente si autorizatii, precum si din contributii ale organismelor internationale sau ale agentilor economici, potrivit prevederilor legale privind finantele publice.

(2) Nivelul tarifelor si cel al contributiilor prevazute la alin. (1) se stabilesc de ANRE in fiecare an, in conditiile legii, si sunt date publicitatii.

(3) ANRE intocmeste anual bugetul propriu de venituri si cheltuieli in conformitate cu normele metodologice in vigoare.

(4) Soldurile anuale rezultate din executia bugetului de venituri si cheltuieli al ANRE raman la dispozitia acesteia si se folosesc in anul urmator cu aceeasi destinatie.

Conducerea ANRE

Art. 9. - (1) ANRE este condusa de un presedinte si un vicepresedinte, numiti de primulministru la propunerea ministrului de resort, pe o perioada de 5 ani. Presedintele reprezinta ANRE in relatiile cu tertii.

(2) Pentru activitatile de reglementare se constituie un comitet de reglementare, in vederea obtinerii unui spor de obiectivitate, format din presedinte, vicepresedinte si 3 reglementatori.

(3) Cei 3 reglementatori din comitetul de reglementare, prevazuti la alin. (2), sunt numiti de catre ministrul de resort pentru un mandat de 5 ani.

(4) Mandatul membrilor comitetului de reglementare inceteaza in urmatoarele situatii:

a) la expirarea duratei;

b) prin demisie;

c) prin deces;

d) prin imposibilitate definitiva de exercitare a mandatului, constand intr-o indisponibilitate mai lunga de 60 de zile consecutive;

e) la survenirea unei incompatibilitati dintre cele prevazute la alin. (5);

f) prin revocare pentru neindeplinirea mandatului, pentru incalcarea prevederilor prezentei legi sau pentru condamnare penala, prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva. Presedintele si vicepresedintele se revoca de catre autoritatea care i-a numit.

(5) Calitatea de membru in comitetul de reglementare este incompatibila cu exercitarea oricarei alte activitati cu caracter comercial, functii sau demnitati publice, cu exceptia celei didactice din invatamantul superior, in conditiile legii.

(6) Ordinele si deciziile ANRE cu privire la reglementare sunt adoptate cu votul majoritatii membrilor comitetului de reglementare.

(7) Ordinele ANRE se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

(8) Ordinele si deciziile emise de presedinte in exercitarea atributiilor sale pot fi atacate in contencios administrativ la Curtea de Apel Bucuresti, in termen de 30 de zile de la data publicarii lor in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, respectiv de la data la care au fost notificate partilor interesate.

(9) Comitetul de reglementare al ANRE este asistat de un consiliu consultativ format din 9 membri, numiti prin ordin al ministrului de resort, din care:

a) 2 membri - din partea asociatiilor patronale din domeniul energiei;

b) 2 membri - din partea organizatiilor sindicale ale salariatilor din domeniul energiei;

c) un membru - din partea asociatiilor din administratia publica locala;

d) 2 membri - din partea organizatiilor profesionale;

e) 2 membri - din partea asociatiilor consumatorilor de energie electrica si termica.

(10) Membrii consiliului consultativ au dreptul la o indemnizatie de sedinta egala cu 10% din salariul de baza al presedintelui, fara a depasi lunar 20% din acesta.

(11) Membrii consiliului consultativ au dreptul la decontarea cheltuielilor de deplasare si cazare in cazul in care sedinta se desfasoara intr-o alta localitate decat in cea de domiciliu a acestora.

(12) Consiliul consultativ sprijina armonizarea intereselor agentilor economici din sector cu cele ale consumatorilor de energie electrica, evalueaza impactul reglementarilor ANRE si face propuneri de imbunatatire a acestora potrivit regulamentului de organizare si functionare a ANRE.

Angajarea si salarizarea personalului ANRE

Art. 10. - (1) Personalul este angajat si eliberat din functie in conformitate cu prevederile regulamentului de organizare si functionare a ANRE, ale contractului colectiv de munca si cu reglementarile legale in vigoare. Conditiile de incompatibilitate stabilite la art. 9 alin. (5) sunt aplicabile si personalului.

(2) Salarizarea personalului ANRE se stabileste prin negociere in cadrul contractului colectiv si al contractului individual de munca, in conformitate cu reglementarile in vigoare pentru institutiile publice finantate integral din venituri extrabugetare.

Atributiile ANRE

Art. 11. - (1) ANRE elaboreaza, stabileste si urmareste aplicarea ansamblului de reglementari obligatorii la nivel national, necesar functionarii sectorului si pietei energiei electrice, in conditii de eficienta, concurenta, transparenta si protectie a consumatorilor.

(2) ANRE este abilitata cu urmatoarele competente si atributii:

a) stabileste reglementari cu caracter obligatoriu pentru agentii economici din sectorul energiei electrice;

b) acorda, modifica, suspenda sau retrage autorizatiile si licentele pentru agentii economici din sectorul energiei electrice, inclusiv pentru producatorii de energie termica produsa in cogenerare, precum si pentru cei care vor aparea ca urmare a deschiderii pietei de energie electrica;

c) elaboreaza si aproba metodologiile de calcul necesare stabilirii preturilor si tarifelor;

d) stabileste tarifele aplicabile consumatorilor captivi;

e) stabileste preturile si tarifele practicate intre agentii economici din cadrul sectorului energiei electrice, tarifele pentru serviciile de sistem, de transport si de distributie a energiei electrice, preturile si tarifele practicate pentru activitatile si serviciile aferente producerii energiei termice in cogenerare;

f) stabileste contractele-cadru de furnizare, precum si cele dintre agentii economici privind vanzarea, achizitia, transportul, serviciul de sistem si distributia energiei electrice, precum si cele de vanzare a energiei termice produse in cogenerare;

g) elaboreaza regulamentul de furnizare a energiei electrice la consumatori, care se aproba prin hotarare a Guvernului;

h) stabileste cerinte, criterii si proceduri pentru eligibilitatea consumatorilor de energie electrica si acrediteaza consumatorii eligibili;

i) aproba reglementari tehnice si comerciale pentru agentii economici din sector;

j) exercita controlul cu privire la respectarea de catre agentii economici din sectorul energiei electrice a reglementarilor emise, a sistemului de preturi si tarife in vigoare si aplica sanctiuni in cazul nerespectarii acestora;

k) stabileste procedura de solutionare a neintelegerilor precontractuale si solutioneaza neintelegerile legate de incheierea contractelor intre agentii economici din sectorul energiei electrice si a contractelor de furnizare a energiei electrice;

l) stabileste metodologia proprie de urmarire si control in vederea respectarii de catre agentii economici a sistemului de preturi si tarife;

m) elaboreaza, in conformitate cu prevederile legale, regulamentul de constatare, notificare si sanctionare a abaterilor de la reglementarile emise in domeniu;

n) elaboreaza regulamentul pentru autorizarea electricienilor si atestarea agentilor economici care proiecteaza, executa, verifica si exploateaza capacitati energetice, respectiv instalatii de utilizare;

o) urmareste aplicarea reglementarilor specifice in domeniul energiei electrice;

p) sesizeaza ministerul de resort si Consiliul Concurentei cu privire la abuzul de pozitie dominanta pe piata si la incalcarea prevederilor legale referitoare la concurenta, ori de cate ori constata nerespectarea reglementarilor cu privire la concurenta si transparenta;

q) creeaza si gestioneaza o baza de date la nivel national, necesara desfasurarii activitatii sale si pentru furnizarea de informatii altor autoritati in elaborarea strategiei de dezvoltare a sectorului energiei electrice, precum si in legatura cu activitatea comertului international cu energie electrica si cu practicile internationale in domeniu, pe baza datelor ce vor fi transmise de agentii economici implicati;

r) elaboreaza regulamentul privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public, care se aproba prin hotarare a Guvernului;

s) informeaza ministerul de resort asupra activitatii proprii desfasurate, prin rapoarte anuale care se dau publicitatii.

(3) In indeplinirea atributiilor sale, ANRE colaboreaza cu Consiliul Concurentei, cu Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor, cu ministerele si cu alte organe de specialitate ale administratiei publice centrale sau locale interesate, cu asociatiile consumatorilor de energie electrica, cu agentii economici specializati care presteaza servicii pentru sector, cu asociatiile profesionale din domeniul energiei electrice si termice si cu asociatiile patronale si sindicale.

Electrificarea localitatilor

Art. 12. - (1) Electrificarea localitatilor se realizeaza cu fonduri din bugetele locale, din bugetul de stat sau din alte fonduri legal constituite.

(2) Autoritatile administratiei publice locale si ministerele implicate raspund de implementarea proiectelor si a programelor de electrificare si extindere a acestora.

CAPITOLUL III

Autorizatii, licente si concesiuni

SECTIUNEA 1

Autorizatii si licente

Activitatile supuse regimului autorizarii

Art. 13. - (1) Realizarea de noi capacitati energetice, precum si retehnologizarea celor existente se desfasoara pe baza de autorizatii de infiintare, acordate cu respectarea prevederilor legale in vigoare.

(2) Producerea, transportul, serviciul de sistem, distributia si furnizarea energiei electrice, precum si activitatile operatorului pietei de energie electrica si cele de furnizare de servicii tehnologice de sistem se desfasoara pe baza de licente acordate in conditiile prezentei legi.

(3) Exercitarea oricarei activitati fara autorizatie sau licenta se sanctioneaza potrivit legii.

Regimul autorizarii

Art. 14. - (1) Pentru autorizare, solicitantul va inregistra cererea la autoritatea competenta.

(2) Solicitantul va atasa la cerere actele si documentele care probeaza indeplinirea de catre acesta a conditiilor economice, financiare, tehnice si profesionale stabilite pe categorii de capacitati energetice si de activitati in domeniu.

(3) Solicitantul, persoana juridica, trebuie sa aiba sediul in Romania. Solicitantul, persoana juridica straina, trebuie sa stabileasca si sa mentina in Romania, in conditiile legii, un sediu secundar pe intreaga durata a autorizarii.

(4) Nu pot fi autorizati solicitantii aflati in procedura reorganizarii judiciare sau a falimentului si nici cei carora le-a fost retrasa o autorizatie sau licenta intr-o perioada de 5 ani anteriori datei de inregistrare a cererii.

(5) Procedura de acordare a autorizatiilor/licentelor, termenele, tarifele si conditiile de acordare, constand in: criterii, limite de putere, atestari, avize, garantii si altele asemenea, diferentiate pe categorii de capacitati si activitati supuse autorizarii, se stabilesc prin regulament elaborat de autoritatea competenta si aprobat prin hotarare a Guvernului.

(6) Refuzul acordarii unei autorizatii sau licente, lipsa de raspuns inauntrul termenului si orice alta solutie a autoritatii competente, considerate de solicitant ilegale si prejudiciabile, pot fi atacate la Curtea de Apel Bucuresti, sectia de contencios administrativ, in conditiile legii.

Categoriile de autorizatii si licente

Art. 15. - Autoritatea competenta acorda:

1. Autorizatii de infiintare pentru:

a) realizarea de noi capacitati energetice de producere a energiei electrice si a energiei termice in cogenerare sau retehnologizarea celor existente cu o putere mai mare de 10 MW;

b) realizarea de linii si statii de transport al energiei electrice sau retehnologizarea celor existente;

c) realizarea sau retehnologizarea retelelor electrice cu tensiune de linie nominala mai mare sau egala cu 110 kV.

2. Licente pentru:

a) exploatare comerciala a capacitatilor de producere a energiei electrice sau a energiei termice in cogenerare;

b) exploatare comerciala a capacitatilor de transport al energiei electrice;

c) exploatare comerciala a capacitatilor de distributie a energiei electrice;

d) activitatea operatorului pietei de energie electrica;

e) activitatea de furnizare a serviciilor de sistem;

f) activitatea de furnizare a energiei electrice;

g) activitatea de furnizare a serviciilor tehnologice de sistem.

Drepturile si obligatiile care decurg din autorizatia de infiintare si din licente

Art. 16. - (1) Lucrarile de realizare si retehnologizare ale capacitatilor energetice pentru care se acorda autorizatii, precum si activitatile si serviciile pentru care se acorda licente sunt de interes public, cu exceptia celor care sunt destinate exclusiv satisfacerii consumului propriu al titularului autorizatiei sau licentei.

(2) Asupra terenurilor si bunurilor proprietate publica sau privata a altor persoane fizice sau juridice si asupra activitatilor desfasurate de persoane fizice sau juridice in vecinatatea capacitatii energetice, titularii autorizatiilor de infiintare si titularii licentelor beneficiaza, in conditiile legii, pe durata lucrarilor de realizare si retehnologizare, respectiv de functionare a capacitatii energetice, de urmatoarele drepturi:

a) dreptul de uz pentru executarea lucrarilor necesare realizarii sau retehnologizarii capacitatii energetice, obiect al autorizatiei;

b) dreptul de uz pentru asigurarea functionarii normale a capacitatii, obiect al autorizatiei de infiintare, pentru reviziile, reparatiile si interventiile necesare;

c) servitutea de trecere subterana, de suprafata sau aeriana pentru instalarea de retele electrice sau alte echipamente aferente capacitatii energetice si pentru acces la locul de amplasare a acestora, in conditiile legii;

d) dreptul de a obtine restrangerea sau incetarea unor activitati care ar putea pune in pericol persoane si bunuri;

e) dreptul de acces la utilitatile publice.

(3) Drepturile de uz si de servitute au ca obiect utilitatea publica, au caracter legal, iar continutul acestora este prevazut la art. 18 si se exercita pe toata durata existentei capacitatii energetice sau, temporar, cu ocazia retehnologizarii unei capacitati in functiune, reparatiei, reviziei, lucrarilor de interventie in caz de avarie.

(4) Exercitarea drepturilor de uz si servitute asupra proprietatilor afectate de capacitatile energetice se realizeaza cu titlu gratuit pe toata durata existentei acestora. Daca cu ocazia interventiei pentru retehnologizari, reparatii, revizii, avarii se produc pagube proprietarilor din vecinatatea capacitatilor energetice, titularii de licenta au obligatia sa plateasca despagubiri in conditiile prezentei legi.

(5) Proprietarii terenurilor si titularii activitatilor afectati de exercitarea de catre titularii de licenta si autorizatii a drepturilor prevazute la alin. (2) vor fi despagubiti pentru prejudiciile cauzate acestora. La calculul despagubirilor vor fi avute in vedere urmatoarele criterii:

- suprafata de teren afectata cu ocazia efectuarii lucrarilor;

- tipurile de culturi si plantatii, precum si amenajarile afectate de lucrari;

- activitatile restranse cu ocazia lucrarilor. Cuantumul despagubirii se stabileste prin acordul partilor sau, in cazul in care partile nu se inteleg, cuantumul se stabileste prin hotarare judecatoreasca.

(6) Dreptul de uz si de servitute asupra terenurilor proprietate privata, restrangerea sau incetarea unor activitati prevazute la alin. (2) se stabilesc si se exercita cu respectarea principiului echitatii, a dreptului de proprietate si a legislatiei in vigoare.

(7) Titularii de autorizatii si licente sunt in drept sa efectueze lucrarile de defrisare a vegetatiei sau taierile de modelare pentru crearea si mentinerea distantei de apropiere fata de retelele electrice cu personal specializat, respectand prevederile legale in vigoare.

(8) Titularii de autorizatii si licente, beneficiari ai drepturilor de uz si de servitute asupra proprietatii publice sau private a statului si a unitatilor administrativ-teritoriale, sunt scutiti de plata de taxe, impozite si alte obligatii de plata, instituite de catre autoritatile publice centrale si locale.

Obligatiile decurgand din autorizatiile de infiintare si din licente

Art. 17. - (1) Titularul autorizatiei de infiintare are urmatoarele obligatii:

a) sa stabileasca si sa aplice, pe intreaga durata a executarii lucrarilor, masurile de protectie a persoanelor, bunurilor si mediului;

b) sa obtina toate avizele, acordurile si atestatele prevazute de lege pentru realizarea obiectivului autorizat.

(2) Pe durata de valabilitate a licentelor, titularii de licente sunt obligati:

a) sa respecte conditiile care insotesc licenta;

b) sa tina situatii contabile separate pentru fiecare activitate care face obiectul licentei acordate de autoritatea competenta, in cazul agentului economic in domeniul energiei electrice integrat, pe verticala sau pe orizontala, si sa se procedeze la fel ca in cazul in care activitatea respectiva ar fi efectuata de agenti economici separati si sa intocmeasca rapoarte financiare in formatul solicitat de catre autoritatea competenta;

c) sa constituie si sa mentina garantii financiare care sa le permita desfasurarea activitatii si asigurarea continuitatii serviciului;

d) sa puna la dispozitie autoritatii competente informatiile necesare pentru desfasurarea in bune conditii a activitatii acesteia.

Drepturile si obligatiile titularilor de autorizatii de infiintare si de licenta asupra proprietatii tertilor

Art. 18. - (1) Dreptul de uz asupra terenului pentru executarea lucrarilor necesare realizarii sau retehnologizarii de capacitati energetice se intinde pe durata necesara executarii lucrarilor. In exercitarea acestui drept de uz, titularul autorizatiei de infiintare, cu respectarea prevederilor legale, poate:

a) sa depoziteze pe terenurile proprietate privata materiale, echipamente, utilaje, instalatii;

b) sa desfiinteze culturi sau plantatii, constructii sau alte amenajari existente ori numai sa le restranga, in masura strict necesara executarii lucrarilor pentru capacitatea autorizata, in conditiile legii;

c) sa indeparteze materiale, sa capteze apa, in conditiile prevazute de legislatia in vigoare;

d) sa instaleze utilaje si sa lucreze cu acestea, sa amplaseze birouri si locuinte de santier;

e) sa opreasca ori sa restranga activitati ale proprietarului, in masura strict necesara executarii lucrarilor pentru capacitatea autorizata.

(2) Dreptul de uz prevazut la alin. (1) inceteaza inaintea expirarii duratei stabilite pentru executarea lucrarilor sau inaintea acestui termen, la data terminarii anticipate a lucrarilor sau la data sistarii acestora si renuntarii la autorizatii. Oricare dintre aceste situatii trebuie notificata de indata proprietarului.

(3) Dreptul de uz asupra terenului pentru asigurarea functionarii normale a capacitatii energetice se intinde pe toata durata functionarii capacitatii, iar exercitarea lui se face ori de cate ori este necesar pentru asigurarea functionarii normale a capacitatii. In exercitarea acestui drept, titularul licentei poate:

a) sa depoziteze materiale, echipamente, utilaje, instalatii pentru intretinere, revizii, reparatii si interventii necesare pentru asigurarea functionarii normale a capacitatii;

b) sa instaleze utilaje si sa lucreze cu acestea;

c) sa desfiinteze sau sa reduca culturi, plantatii sau alte amenajari existente si sa restranga activitati ale proprietarului, in masura si pe durata strict necesare executarii operatiilor de intretinere, reparatii, revizii sau interventii pentru asigurarea functionarii normale a capacitatii.

(4) Titularul licentei este obligat sa instiinteze in scris proprietarul bunurilor, terenurilor sau activitatilor care vor fi afectate ca urmare a lucrarilor la capacitatile energetice, cu exceptia cazurilor de avarii, situatie in care proprietarii sunt instiintati in termenul cel mai scurt.

(5) Titularul licentei este obligat sa plateasca proprietarilor despagubirea cuvenita pentru pagubele produse, sa degajeze terenul si sa-l repuna in situatia anterioara, in cel mai scurt timp posibil.

(6) Servitutea de trecere subterana, de suprafata sau aeriana cuprinde dreptul de acces si de executare a lucrarilor la locul de amplasare a capacitatilor energetice cu ocazia interventiei pentru retehnologizari, reparatii, revizii si avarii.

(7) Pentru a evita punerea in pericol a persoanelor, a bunurilor sau a unor activitati desfasurate in zona de executare a lucrarilor de realizare sau retehnologizare de capacitati energetice, precum si a operatiilor de revizie sau reparatie la capacitatea in functiune, titularul autorizatiei sau al licentei are dreptul de a obtine restrangerea sau sistarea, pe toata durata lucrarilor, a activitatilor desfasurate in vecinatate de alte persoane. In acest caz persoanele afectate vor fi instiintate, in scris, despre data inceperii, respectiv finalizarii lucrarilor.

(8) La incetarea exercitarii drepturilor prevazute la art. 16 alin. (2), titularul autorizatiei de infiintare, respectiv titularul licentei, este obligat sa asigure degajarea terenului si repunerea lui in situatia initiala.

(9) Dreptul de acces la utilitatile publice, prevazut la art. 16 alin. (2) lit. e), trebuie exercitat de titularul autorizatiei sau al licentei cu buna-credinta si in mod rezonabil, fara a prejudicia accesul altor persoane la respectivele utilitati publice.

Zonele de protectie si zonele de siguranta

Art. 19. - (1) Pentru protectia si functionarea normala a capacitatilor energetice si a anexelor acestora, precum si pentru evitarea punerii in pericol a persoanelor, bunurilor si mediului, se instituie zone de protectie si de siguranta.

(2) Zonele de protectie si de siguranta se determina pentru fiecare capacitate, in conformitate cu normele tehnice elaborate de autoritatea competenta.

(3) Asupra terenurilor aflate in proprietatea tertilor, cuprinse in zonele de protectie si de siguranta, se stabileste drept de servitute legala.

Exproprierea

Art. 20. - (1) Terenul necesar pentru infiintarea si functionarea capacitatii energetice este fie proprietate privata a unui tert, fie a titularului autorizatiei, fie proprietate publica.

(2) Daca terenul necesar pentru infiintarea si functionarea capacitatii energetice este proprietate privata a unui tert, solicitantul autorizatiei de infiintare poate fie sa initieze procedura legala de expropriere a terenului, daca se invoca o cauza de utilitate publica, si sa obtina concesiunea acestuia, in conditiile legii, pe durata existentei capacitatii energetice, fie sa il cumpere.

Modificarea autorizatiilor si licentelor

Art. 21. - Autorizatiile si licentele se modifica in cazul schimbarii circumstantelor sau conditiilor existente la data acordarii acestora.

Suspendarea si retragerea autorizatiilor si licentelor

Art. 22. - (1) In caz de neindeplinire de catre titularul autorizatiei de infiintare, respectiv al licentei, a obligatiilor sale legale, precum si in caz de nerespectare a conditionarilor, limitarilor, restrictiilor, interdictiilor sau a sarcinilor stabilite prin autorizatie, respectiv prin licenta, constatate de autoritatea competenta din oficiu ori la sesizarea unor terti sau la notificarea de catre titular, autoritatea competenta va proceda dupa cum urmeaza:

a) in cazul in care neindeplinirea sau nerespectarea obligatiilor nu este imputabila titularului, va dispune:

- daca situatia creata este remediabila, un termen de conformare;

- daca situatia creata este iremediabila, retragerea autorizatiei, respectiv a licentei;

b) in cazul in care neindeplinirea sau nerespectarea obligatiilor este imputabila titularului, va dispune:

- daca situatia creata este remediabila, suspendarea autorizatiei, respectiv a licentei, pe o perioada fixata pentru remedierea situatiei create si pentru conformare cu autorizatia, respectiv cu licenta;

- daca situatia creata este iremediabila, retragerea autorizatiei, respectiv a licentei.

(2) In toate cazurile prevazute la alin. (1), persoanele prejudiciate pot actiona pe titular in justitie pentru recuperarea pagubei cauzate.

(3) Autoritatea competenta va suspenda autorizatia de infiintare, respectiv licenta titularului, in caz de incepere a procedurii reorganizarii judiciare sau a falimentului contra acestuia.

(4) Autoritatea competenta va retrage autorizatia de infiintare, respectiv licenta, in cazul decaderii, incapacitatii sau al falimentului titularului, precum si la incetarea concesiunii sau a locatiunii capacitatii energetice ori la vanzarea capacitatii de catre titular.

SECTIUNEA a 2-a

Concesionarea

Obiectul concesiunii si autoritatea concedenta

Art. 23. - (1) Pot face obiectul unei concesiuni energetice bunurile proprietate publica sau privata a statului, activitatile si serviciile publice de interes national din domeniul energiei electrice.

(2) Contractul de concesiune intra in vigoare la data publicarii acestuia in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

(3) Conditiile de exploatare comerciala a bunurilor proprietate publica sau privata a statului si de realizare a activitatilor sau a serviciilor publice se stabilesc prin contractul de concesiune incheiat de autoritatea concedenta si aprobat in conformitate cu prevederile prezentei legi.

(4) Calitatea de autoritate concedenta o are ministerul de resort pentru bunurile proprietate publica sau privata a statului ori pentru activitatile sau serviciile publice de interes national.

(5) Cadrul general privind regimul juridic al contractelor de concesiune, procedurile pentru acordarea concesiunilor, precum si continutul-cadru al caietului de sarcini sunt elaborate de autoritatea concedenta si se aproba prin hotarare a Guvernului.

CAPITOLUL IV

Energia electrica

Piata de energie electrica

Art. 24. - (1) Piata de energie electrica este compusa din piata reglementata si piata concurentiala, iar tranzactiile cu energie se fac angro sau cu amanuntul.

(2) Deschiderea pietei de energie electrica se realizeaza prin cresterea progresiva a ponderii pietei concurentiale, in conformitate cu prevederile strategiei si politicii energetice, si se aproba prin hotarare a Guvernului.

Participantii la piata de energie electrica

Art. 25. - (1) Participantii la piata de energie electrica si structurile operationale asociate sunt: producatorul, operatorul de transport si de sistem, autoproducatorul, operatorul pietei, operatorul de distributie, furnizorul, consumatorul eligibil si consumatorul captiv.

(2) Activitatile de producere, transport si distributie se pot desfasura de catre persoane fizice sau juridice distincte.

(3) Diferendele pe piata energiei electrice se solutioneaza de Comitetul de arbitraj, care se organizeaza si functioneaza in baza reglementarilor emise de autoritatea competenta.

(4) Membrii Comitetului de arbitraj beneficiaza de o indemnizatie de sedinta egala cu 5% din salariul de baza al presedintelui ANRE, fara a depasi lunar 10% din acesta.

Functionarea pietei reglementate de energie electrica

Art. 26. - (1) Piata reglementata de energie electrica si de servicii asociate functioneaza prin contracte comerciale, cu preturi reglementate, incheiate intre participantii pe piata de energie electrica.

(2) Pe piata reglementata de energie electrica si servicii asociate, autoritatea competenta stabileste cantitatile contractate in tranzactiile angro dintre producatori si furnizori.

Functionarea pietei concurentiale de energie electrica

Art. 27. - Piata concurentiala de energie electrica functioneaza pe baza de:

a) contracte bilaterale negociate ale producatorilor de energie electrica cu furnizorii;

b) contracte bilaterale negociate ale furnizorilor de energie electrica cu consumatorii eligibili;

c) contracte de import si de export al energiei electrice;

d) tranzactii prin licitatie pe piata spot;

e) tranzactii de servicii specifice.

Transportul si distributia

Art. 28. - (1) Detinatorul de licenta si consumatorul au acces reglementat la retelele electrice de interes public. Accesul la retelele electrice de interes public reprezinta un serviciu obligatoriu, in conditii reglementate, pe care trebuie sa-l indeplineasca operatorul de transport si de sistem, precum si operatorul de distributie.

(2) Se excepteaza de la prevederile alin. (1) situatiile in care operatorul de retea nu dispune de conditii care sa permita asigurarea acestui serviciu. In acest caz refuzul va fi justificat.

(3) Tariful pentru accesul la reteaua electrica de interes public este reglementat.

(4) Realizarea de linii electrice directe si accesul la acestea se reglementeaza de autoritatea competenta.

Producerea de energie electrica

Art. 29. - Producerea de energie electrica si de energie termica in cogenerare se realizeaza de catre titularii de licenta, in conditiile prezentei legi.

Obligatiile producatorilor

Art. 30. - Producatorii au, in principal, urmatoarele obligatii:

a) sa asigure livrarile de energie electrica, respectiv energia termica produsa in cogenerare si serviciile tehnologice de sistem, cu respectarea conditiilor impuse prin licente, clauze contractuale si reglementari in vigoare;

b) sa oferteze in conditii nediscriminatorii intreaga putere electrica disponibila, precum si serviciile tehnologice de sistem;

c) sa mentina o rezerva de combustibil la un nivel suficient sau, dupa caz, o rezerva suficienta de apa, pentru indeplinirea obligatiilor de productie si furnizare continua a energiei electrice prevazute de reglementarile in vigoare;

d) sa se conformeze, din punct de vedere operativ, cerintelor operatorului de transport si de sistem si sa infiinteze, dupa caz, trepte proprii de conducere operativa.

Drepturile producatorilor

Art. 31. - Producatorii de energie electrica au, in principal, urmatoarele drepturi:

a) sa aiba acces la retelele electrice de interes public, in conditiile prezentei legi;

b) sa obtina, in conditiile legii, culoar de trecere pentru liniile electrice proprii;

c) sa tranzactioneze energia electrica si serviciile tehnologice de sistem pe piata reglementata si concurentiala;

d) sa infiinteze si sa mentina un sistem propriu de telecomunicatii pentru legatura cu capacitatile sale de productie, cu consumatorii sau cu treptele de conducere operativa.

Transportul energiei electrice

Art. 32. - (1) Transportul energiei electrice se realizeaza de catre operatorul de transport si de sistem, persoana juridica titulara de licenta.

(2) Reteaua electrica de transport al energiei electrice este proprietatea publica a statului, inclusiv terenurile pe care aceasta este amplasata.

Planul de perspectiva

Art. 33. - (1) Operatorul de transport si de sistem are obligatia de a elabora planuri de perspectiva privind transportul, in concordanta cu stadiul actual si evolutia viitoare a consumului de energie si a surselor, inclusiv importurile si exporturile de energie. Planurile vor contine modalitatile de finantare si realizare a investitiilor privind instalatiile de transport, cu luarea in considerare si a planurilor de amenajare si sistematizare a teritoriului strabatut de acestea, in conditiile respectarii normelor de protectie a mediului.

(2) Planurile prevazute la alin. (1) sunt supuse spre avizare autoritatii competente si se aproba de ministerul de resort.

Operatorul de transport si de sistem

Art. 34. - (1) Operatorul de transport si de sistem presteaza serviciul public de transport pentru toti utilizatorii retelelor electrice de transport, in conditii nediscriminatorii, asigurand accesul la acestea oricarui solicitant care indeplineste cerintele prezentei legi, cu respectarea normelor si performantelor prevazute in reglementarile tehnice in vigoare.

(2) Operatorului de transport si de sistem nu ii este permis sa participe la tranzactionarea energiei electrice decat in limita achizitiei de energie electrica pentru acoperirea consumului propriu tehnologic.

(3) Operatorul de transport si de sistem presteaza serviciul de sistem in conditii nediscriminatorii pentru toti utilizatorii SEN, asigurand conducerea operativa, in scopul realizarii sigurantei functionarii, stabilitatii frecventei si tensiunii, continuitatii in alimentarea consumatorilor si coordonarii schimburilor de energie electrica cu alte sisteme electroenergetice.

(4) Operatorul de transport si de sistem desfasoara, in principal, urmatoarele activitati:

a) exploateaza, retehnologizeaza, reabiliteaza si dezvolta: instalatiile din retelele electrice de transport, instalatiile de masurare si contorizare a transferului de energie electrica prin retelele electrice de transport si la interfata cu utilizatorii retelelor electrice de transport care ii apartin, instalatiile de informatica si telecomunicatii din retelele electrice de transport aferente SEN;

b) asigura serviciul public de transport si tranzitul de energie electrica pe teritoriul Romaniei, in conformitate cu contractele incheiate;

c) analizeaza si avizeaza indeplinirea conditiilor tehnice de racordare de catre utilizatorii retelelor electrice de transport, in conformitate cu prevederile reglementarilor tehnice in vigoare;

d) asigura transmiterea rezultatelor masurarilor de energie electrica la operatorul pietei si accesul beneficiarilor serviciului de transport pentru verificarea grupurilor de masurare;

e) realizeaza planificarea operationala si conducerea operativa a SEN la nivel central si teritorial pe baza prognozei proprii, conform reglementarilor legale in vigoare pe piata de energie electrica;

f) autorizeaza personalul care realizeaza conducerea operativa conform reglementarilor in vigoare;

g) culege, inregistreaza si arhiveaza datele statistice privind functionarea SEN;

h) realizeaza schimbul de informatii cu partenerii de functionare interconectati si cu alti colaboratori in domeniul energetic, cu respectarea reglementarilor UCTE privind protocoalele de schimb de informatii, rapoartele, structura si procedurile de acces la bazele de date;

i) califica unitatile furnizoare de servicii de sistem, pe baza procedurii proprii, aprobata de autoritatea competenta;

j) elaboreaza si supune aprobarii autoritatii competente normele tehnice si reglementarile specifice necesare pentru realizarea activitatii de conducere operativa, cu consultarea participantilor la piata de energie electrica;

k) elaboreaza, in conditiile legii, planul de aparare a SEN impotriva perturbatiilor majore;

l) avizeaza studiile, programele si lucrarile privind dezvoltarea SEN.

(5) In caz de avarie majora care pericliteaza siguranta functionarii SEN, operatorul de transport si de sistem poate dispune folosirea rezervei de apa in afara programelor de exploatare a acumularilor, cu obligatia anuntarii autoritatilor competente in gospodarirea apelor.

(6) Operatorului de transport si de sistem nu ii este permisa divulgarea informatiilor comerciale obtinute pe parcursul activitatii sale.

(7) Cheltuielile pentru modificarea instalatiilor de transport al energiei electrice, ca urmare a racordarii de noi utilizatori sau schimbarii caracteristicilor energetice initiale ale utilizatorilor existenti, inclusiv pentru eliberarea unor amplasamente, sunt suportate integral de cel care a generat modificarea.

Interdictii

Art. 35. - Pentru protectia instalatiilor de transport se interzice persoanelor fizice sau juridice:

a) sa efectueze constructii de orice fel in zona de siguranta a instalatiilor, fara avizul de amplasament al operatorului de transport si de sistem;

b) sa efectueze sapaturi de orice fel sau sa infiinteze plantatii in zona de siguranta a retelelor electrice de transport, fara acordul operatorului de transport si de sistem;

c) sa depoziteze materiale pe culoarele de trecere si in zonele de protectie si de siguranta a instalatiilor;

d) sa arunce obiecte de orice fel pe retelele electrice de transport sau sa intervina, in orice alt mod, asupra acestora;

e) sa deterioreze constructiile, ingradirile sau inscriptiile de identificare si de avertizare aferente instalatiilor de transport.

Operatorul pietei de energie electrica

Art. 36. - (1) Operatorul pietei de energie electrica este persoana juridica, titulara de licenta, organizator si administrator al acesteia, care desfasoara urmatoarele activitati principale:

a) asigura preluarea si prelucrarea ofertelor de vanzare-cumparare de energie electrica si servicii de la participantii la piata, in conformitate cu reglementarile in vigoare;

b) stabileste, zilnic, cantitatile de energie electrica tranzactionate pentru fiecare interval de programare;

c) stabileste drepturile de incasare si obligatiile de plata ale participantilor la piata si asigura functionarea mecanismelor specifice de regularizare privind platile;

d) colecteaza si face publice, conform reglementarilor autoritatii competente, date statistice despre piata, inclusiv prognoze pe termen scurt privind acoperirea cererii de catre oferta;

e) determina si face publice, conform reglementarilor autoritatii competente, preturile pietei pe intervale, baza de programare, precum si alte obligatii banesti relevante pentru piata;

f) suspenda piata din initiativa proprie sau la solicitarea operatorului de transport si de sistem, in situatiile prevazute de reglementarile in vigoare;

g) coordoneaza activitatea de prognoza a cererii de energie electrica pentru planificarea operationala si programarea operativa a SEN;

h) stabileste intervalele orare necesare tarifarii, pe baza metodologiei elaborate de autoritatea competenta.

(2) Operatorului pietei de energie electrica nu ii este permisa divulgarea informatiilor legate de tranzactii obtinute pe parcursul activitatii sale.

(3) Participantii la piata de energie electrica au obligatia sa furnizeze operatorului pietei de energie electrica informatii privind stabilirea prognozei de consum.

Distributia energiei electrice

Art. 37. - (1) Distributia energiei electrice se realizeaza de catre operatorul de distributie, persoana juridica, titulara de licenta.

(2) Operatorul de distributie presteaza serviciul public pentru toti utilizatorii retelelor electrice de distributie, in conditii nediscriminatorii, asigurand accesul la acestea oricarui solicitant care indeplineste cerintele prezentei legi, cu respectarea normelor si standardelor de performanta prevazute in reglementarile tehnice in vigoare.

(3) Retelele electrice de distributie se delimiteaza fata de instalatiile de producere sau de retelele electrice de transport si de cele ale consumatorilor in punctele de delimitare patrimoniala.

(4) Terenurile pe care se situeaza retelele electrice de distributie existente la intrarea in vigoare a prezentei legi sunt si raman in proprietatea publica a statului.

(5) Fac exceptie de la prevederile alin. (4) terenurile pentru care operatorul de distributie, titular de licenta, a dobandit dreptul de proprietate, in conditiile legii.

(6) Retelele electrice de distributie se dezvolta cu respectarea planurilor de urbanism, a dreptului de proprietate, protectiei mediului, sanatatii si vietii persoanelor si economisirea energiei, conform normelor tehnice si de siguranta cuprinse in reglementarile tehnice in vigoare.

(7) Cheltuielile pentru modificarea instalatiilor de distributie a energiei electrice, ca urmare a racordarii de noi utilizatori sau a schimbarii caracteristicilor energetice initiale ale utilizatorilor existenti, inclusiv pentru eliberarea unor amplasamente, sunt suportate integral de cel care a generat modificarea.

Operatorul de distributie

Art. 38. - (1) Operatorul de distributie are urmatoarele atributii principale:

a) exploateaza, retehnologizeaza, reabiliteaza si dezvolta retelele electrice de distributie, cu respectarea reglementarilor tehnice in vigoare;

b) asigura tranzitarea energiei electrice prin retelele electrice de distributie, la cererea si cu informarea operatorului de transport si de sistem, pentru acele zone ale tarii in care nu exista capacitate suficienta prin retelele sale, pentru evacuarea puterii din centrale electrice, respectiv centrale electrice de cogenerare, pentru conectarea la sistemul electroenergetic al unei tari vecine, in conditiile existentei unui acord bilateral in acest sens, in cazul incidentelor in SEN si al executarii lucrarilor de exploatare si mentenanta sau al lucrarilor noi in retelele de transport, care pun in indisponibilitate temporara retelele de transport din zona;

c) realizeaza lucrari de dezvoltare a retelelor electrice de distributie prin programe de dezvoltare optima a acestora, pe baza studiilor de perspectiva, prin consultare, dupa caz, cu operatorul de transport si prin programe specifice de modernizare pentru instalatii;

d) asigura conducerea operativa in conformitate cu licenta de distributie;

e) asigura accesul utilizatorilor, in conditii tehnice de racordare, si furnizeaza informatii privind reteaua electrica de distributie, cu respectarea confidentialitatii acestora, conform reglementarilor aprobate de autoritatea competenta;

f) supune aprobarii operatorului de transport si de sistem programul reparatiilor si lucrarilor de intretinere planificate in instalatiile cu tensiunea nominala de linie de 110 kV;

g) monitorizeaza siguranta in functionare a retelelor electrice de distributie, precum si indicatorii de performanta a serviciului de distributie.

(2) In scopul indeplinirii atributiilor prevazute la alin. (1), operatorul de distributie poate intrerupe functionarea instalatiilor pentru timpul strict necesar lucrarilor de intretinere si reparatii planificate, cu anuntarea prealabila a utilizatorilor retelei electrice de distributie.

Interdictii

Art. 39. - Pentru protejarea retelelor electrice de distributie se interzice persoanelor fizice si juridice:

a) sa efectueze constructii de orice fel in zona de siguranta a retelelor electrice de distributie fara avizul de amplasament al operatorului de distributie;

b) sa efectueze sapaturi de orice fel sau sa infiinteze plantatii in zona de siguranta a retelelor electrice de distributie fara acordul operatorului de distributie;

c) sa depoziteze materiale pe culoarul de trecere si in zonele de protectie si de siguranta ale instalatiilor;

d) sa arunce obiecte de orice fel pe retelele electrice de distributie sau sa intervina, in oricare alt mod, asupra acestora;

e) sa deterioreze constructiile, ingradirile sau inscriptiile de identificare si avertizare aferente retelelor electrice de distributie.

Sistemele electroenergetice izolate

Art. 40. - (1) Localitatile care, din considerente tehnice sau economice, nu sunt conectate la retelele SEN, pot fi alimentate cu energie electrica prin sisteme electroenergetice izolate.

(2) Consumatorii alimentati din sistemele electroenergetice izolate vor plati acelasi pret pentru energia consumata ca si consumatorii captivi alimentati din SEN.

(3) Autoritatea competenta va stabili pretul local si conditiile minime privind continuitatea si calitatea serviciului de furnizare.

(4) In situatia in care pretul local nu acopera costurile aferente alimentarii dintr-o retea electrica de interes public, diferenta se suporta de la bugetul de stat.

Furnizarea energiei electrice

Art. 41. - (1) Furnizarea energiei electrice este activitatea prin care persoana juridica titulara de licenta comercializeaza energie clientilor. Pentru furnizarea energiei electrice se incheie un contract in conformitate cu regulamentul de furnizare a energiei electrice.

(2) Energia electrica furnizata clientului se factureaza de catre furnizor pe baza valorilor inregistrate de echipamentele de contorizare.

(3) Furnizorul care este si operator de distributie este obligat sa incheie contracte de furnizare cu consumatorii captivi si cu cei acreditati ca eligibili, care nu isi exercita acest drept.

(4) Este interzis consumul de energie electrica fara incheierea contractului de furnizare.

Obligatia de contractare

Art. 42. - (1) La cererea scrisa a consumatorului privind alimentarea cu energie electrica pentru consumatorii noi ori acordarea unui spor de putere pentru consumatorii existenti, furnizorul care este si operator de distributie este obligat sa comunice in scris, intr-un interval de cel mult 30 de zile, conditiile tehnico-economice, in vederea satisfacerii cererii, si sa colaboreze cu clientii la stabilirea celei mai avantajoase solutii de alimentare. Necomunicarea in termen a conditiilor prezuma acceptarea cererii.

(2) Contractul de furnizare se incheie pentru o durata nedeterminata s

au convenita de parti.

(3) Consumatorul poate rezilia oricand contractul de furnizare cu un preaviz de 7 zile pentru consumatorii captivi, respectiv de 30 de zile pentru consumatorii eligibili.

(4) Furnizorul este indreptatit sa rezilieze contractul numai in caz de consum fraudulos, neplata repetata a facturilor sau in alte situatii prevazute de lege.

Retransmiterea energiei

Art. 43. - (1) Consumatorul nu poate transmite sau revinde energie electrica altui consumator decat cu acordul furnizorului si operatorului de distributie, in conditiile prezentei legi.

(2) Consumatorul, persoana juridica ce detine o retea electrica de distributie proprie prin care se alimenteaza cel putin doi subconsumatori, este obligat sa asigure accesul reglementat la retea. In acest scop consumatorul poate incheia contract de servicii energetice cu subconsumatorii, conform contractului-cadru stabilit de autoritatea competenta. Subconsumatorul va plati energia furnizata de catre consumator conform metodologiei stabilite de autoritatea competenta.

(3) Consumatorul poate intrerupe livrarea energiei electrice catre subconsumator numai daca acesta isi incalca obligatiile asumate prin contract.

Limitarea sau intreruperea alimentarii

Art. 44. - (1) Operatorul de distributie este indreptatit sa intrerupa alimentarea cu energie electrica in urmatoarele situatii:

a) cand se pericliteaza viata, sanatatea oamenilor ori integritatea bunurilor materiale;

b) prevenirea sau limitarea extinderii avariilor in echipamentele energetice, in zone de retea electrica sau la nivelul intregului SEN;

c) executarea unor manevre sau lucrari care nu se pot efectua fara intreruperi.

(2) Operatorul de distributie este obligat sa anunte consumatorii afectati de intreruperile planificate, prin intermediul furnizorului, in modul stabilit prin contracte si sa comunice durata planificata pentru intreruperile necesare executarii unor lucrari de intretinere si reparatii.

(3) Operatorul de distributie raspunde pentru daunele cauzate consumatorilor din culpa sa.

(4) Prin regulamentul de furnizare se stabilesc conditiile in care, in situatii exceptionale, se poate limita sau intrerupe alimentarea cu energie electrica a consumatorilor.

Plata energiei furnizate

Art. 45. - In conformitate cu prevederile contractului, consumatorul este obligat sa plateasca contravaloarea energiei electrice consumate.

Raspunderile furnizorului

Art. 46. - (1) Furnizorul raspunde pentru toate daunele provocate consumatorului din culpa sa, in conditiile stabilite prin contractul de furnizare.

(2) Furnizorul este indreptatit sa recupereze daunele produse consumatorilor, de la operatorul de distributie, operatorul de transport si de sistem sau de la producator, dovedite a fi cauzate din culpa oricaruia dintre acestia.

Raspunderile consumatorului

Art. 47. - (1) Consumatorul raspunde pentru daunele cauzate furnizorului din culpa sa, in conditiile stabilite prin contractul de furnizare.

(2) Nerespectarea de catre consumator a contractului de furnizare a energiei electrice atrage plata contravalorii energiei electrice consumate, respectiv evaluate, si, dupa caz, suportarea urmatoarelor consecinte:

a) penalizari;

b) sistarea temporara a furnizarii energiei electrice;

c) deconectarea de la reteaua electrica.

(3) In cazul consumului fraudulos, consumatorul va fi deconectat de la reteaua electrica, fiind obligat, totodata, la plata contravalorii energiei electrice consumate si a costurilor aferente deconectarii, evaluate conform normelor tehnice in vigoare.

Drepturile consumatorului

Art. 48. - Consumatorii au urmatoarele drepturi:

a) sa aiba acces la retelele electrice de interes public si sa consume energie electrica in conformitate cu prevederile contractului de furnizare;

b) sa solicite furnizorului modificarea si completarea contractului de furnizare si a anexelor la acesta sau sa initieze acte aditionale la contracte, atunci cand apar elemente noi sau cand considera necesara detalierea ori completarea unor clauze contractuale;

c) sa aiba acces la grupurile de masurare pentru decontare;

d) sa racordeze la instalatiile proprii subconsumatori, cu acordul scris al operatorului de retea sau al furnizorului, in conditiile legii;

e) sa solicite furnizorului sa ia masuri pentru remedierea defectiunilor si a deranjamentelor survenite in retelele electrice;

f) sa solicite furnizorului despagubiri, conform prevederilor contractuale, cand i se produc daune din vina acestuia sau in cazul nerespectarii indicatorilor de calitate a energiei.

Masurarea energiei electrice

Art. 49. - (1) Energia electrica tranzactionata pe piata de energie electrica se masoara prin grupuri de masurare conform codului de masurare elaborat de autoritatea competenta.

(2) Grupurile de masurare a energiei electrice in vederea decontarii se asigura, dupa caz, de:

- operatorul de transport si de sistem, pentru asigurarea masurarilor pe piata angro;

- producatori, pentru asigurarea masurarilor din grupuri nedispecerizabile pentru livrarile in reteaua de distributie;

- operatorul de distributie, pentru asigurarea masurarilor pe piata cu amanuntul.

(3) Operatorul de retea electrica este obligat sa permita utilizatorilor sa instaleze, suplimentar, grupuri de masurare, la cererea acestora si pe cheltuiala proprie.

CAPITOLUL V

Sursele regenerabile de energie

Definirea surselor

Art. 50. - In conditiile prezentei legi, se definesc ca surse regenerabile de energie:

a) energia eoliana;

b) energia solara;

c) energia valurilor si a mareelor;

d) energia geotermala;

e) energia hidroelectrica;

f) energia continuta in fractiunea biodegradabila a produselor, deseurilor si reziduurilor din agricultura (inclusiv substante vegetale si reziduuri de origine animala), silvicultura si industrii conexe, precum si fractiunea biodegradabila a deseurilor industriale si comunale, orasenesti si municipale, denumita biomasa;

g) energia continuta in gazul de fermentare a deseurilor, denumit si gaz de depozit;

h) energia continuta in gazul de fermentare a namolurilor din instalatiile de epurare a apelor uzate;

i) energia continuta in produse secundare gazoase, obtinute prin fermentare din materii reziduale organice, formand categoria de combustibil gazos, denumita biogaz;

j) energia continuta in produse lichide obtinute prin distilarea materiei organice fermentate, formand categoria de combustibil lichid, denumita alcool carburant;

k) energia obtinuta din alte surse regenerabile, neexploatate in prezent.

Conditiile tehnice de utilizare si comercializare

Art. 51. - Autoritatea competenta va reglementa conditiile tehnice de acces la reteaua electrica si cele de comercializare a energiei electrice si a energiei termice produse in cogenerare, din surse regenerabile.

Facilitati

Art. 52. - Dezvoltarea si utilizarea surselor regenerabile de energie se stimuleaza pe baza unor studii economice aprofundate tehnico-economic, acordandu-se facilitati prin hotarare a Guvernului, la propunerea autoritatii competente.

CAPITOLUL VI

Preturi si tarife

Tipurile de preturi si tarife.

Fundamentarea acestora

Art. 53. - In sectorul energiei electrice, a carui productie se comercializeaza pe piata interna, se aplica urmatoarele preturi si tarife:

a) preturi rezultate din mecanismele concurentiale ale pietei;

b) preturi reglementate pentru energia termica produsa in cogenerare;

c) tarife reglementate pentru serviciile de transport si de distributie a energiei electrice, considerate activitati cu caracter de monopol natural;

d) tarife reglementate pentru furnizarea de energie electrica la consumatorii captivi;

e) tarife reglementate pentru asigurarea serviciilor tehnologice de sistem pana la crearea unei piete concurentiale;

f) tarife reglementate pentru serviciile de transformare si interconexiune;

g) tarife reglementate de racordare la retea;

h) tarife practicate de operatorul de transport si de sistem si de operatorul pietei de energie electrica pentru serviciile prestate participantilor la piata.

Reglementarea preturilor

Art. 54. - (1) Autoritatea competenta poate propune ministerului de resort reglementarea unui pret utilizat de agentul economic din sectorul energiei electrice, daca se considera ca agentul economic foloseste abuziv o pozitie dominanta.

(2) Declararea unui pret ca fiind reglementat se face prin hotarare a Guvernului, initiata de ministerul de resort, pentru perioade limitate, cu avizul Consiliului Concurentei.

Reglementarea tarifelor

Art. 55. - Tarifele pentru consumatorii captivi de energie electrica sunt reglementate de autoritatea competenta si sunt aceleasi pe intreg teritoriul tarii.

Metodologiile de reglementare a preturilor si tarifelor

Art. 56. - (1) Preturile si tarifele reglementate se stabilesc pe baza metodologiilor aprobate si publicate de catre autoritatea competenta. In calculul acestora vor fi luate in considerare costurile justificate ale activitatilor de producere, transport, distributie si furnizare a energiei electrice si termice, cheltuielile pentru dezvoltare si protectia mediului, precum si o cota rezonabila de profit.

(2) Metodologia de reglementare a preturilor si tarifelor si eventualele modificari ulterioare se aproba de catre autoritatea competenta, dupa informarea si consultarea ministerului de resort si a agentilor economici din sector implicati.

Evidentierea costurilor si a veniturilor

Art. 57. - Agentii economici, titulari de licenta din sectorul energiei electrice si termice, care practica preturi si tarife reglementate, sunt obligati sa prezinte autoritatii competente:

a) costurile si veniturile realizate separat din activitatile care fac obiectul licentelor acordate in structura stabilita de autoritatea competenta;

b) modul de alocare a activelor, pasivelor, cheltuielilor si veniturilor avute in vedere atunci cand se intocmesc situatiile contabile, conform art. 17 alin. (2) lit. b).

Principiile pentru fundamentarea propunerilor de preturi si tarife reglementate

Art. 58. - (1) Propunerile de preturi si tarife reglementate pentru energia electrica si termica se elaboreaza de catre agentii economici din sectorul energiei electrice, cu respectarea metodologiilor emise de autoritatea competenta si se comunica acesteia impreuna cu fundamentarea in formatul stabilit.

(2) Agentii economici din sectorul energiei electrice vor transmite autoritatii competente toate datele necesare folosite in procesul de fundamentare a solicitarii si vor asigura accesul reprezentantilor desemnati de aceasta la ele.

(3) Ordinul de aprobare a preturilor si tarifelor reglementate pentru energia electrica, aplicabile consumatorilor captivi si activitatilor cu caracter de monopol natural, se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. Ordinul va contine si data intrarii lor in vigoare.

(4) Preturile pe piata spot se fac publice zilnic, prin grija operatorului pietei de energie electrica.

(5) Principiile care stau la baza stabilirii preturilor si tarifelor reglementate pentru energia electrica si termica au in vedere urmatoarele:

a) sa contribuie la utilizarea eficienta a energiei electrice;

b) sa fie diferentiate pe categorii de consumatori, in functie de comportamentul energetic si nu de natura activitatii, permitand acestora alegerea tipului de pret/tarif care le este mai favorabil, dintre cele practicate de furnizor;

c) pentru consumatorii de energie electrica, altii decat cei casnici, avand o putere mai mare sau egala cu 30 kW, tariful atat pentru energia electrica, cat si pentru cea termica sa aiba o structura binomiala, respectiv un pret pentru putere si un pret pentru energie;

d) sa stimuleze consumatorii de energie electrica in redistribuirea consumului din orele de varf ale SEN;

e) sa asigure protectia intereselor consumatorilor si calitatea serviciilor.

(6) Este interzisa subventionarea consumatorilor prin tarifele la energia electrica si termica sau recuperarea costurilor corespunzatoare serviciului asigurat pentru o anumita categorie de consumatori, prin tarifele practicate altor categorii de consumatori.

Interdictia subventionarii in producerea combinata a energiei electrice si termice

Art. 59. - Agentii economici care produc combinat energie electrica si termica si care comercializeaza cel putin una dintre ele vor repartiza costurile intre cele doua forme de energie, potrivit reglementarilor aprobate de autoritatea competenta, fiind interzisa subventionarea incrucisata intre cele doua forme de energie.

Serviciile conexe

Art. 60. - Serviciile prestate tertilor de catre agentii economici care produc energie hidroelectrica si care au in administrare, concesiune sau inchiriere baraje, diguri si lacuri de acumulare se realizeaza pe baza contractelor incheiate cu beneficiarii.

CAPITOLUL VII

Infractiuni si contraventii

Raspunderi

Art. 61. - Incalcarea prevederilor prezentei legi atrage, dupa caz, raspunderea penala, contraventionala sau civila.

Infractiuni

Art. 62. - (1) Sustragerea de energie electrica constituie infractiunea de furt si se pedepseste conform prevederilor Codului penal.

(2) Deteriorarea, modificarea fara drept sau blocarea functionarii echipamentului de masurare a energiei electrice livrate constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 4 ani.

(3) Deteriorarea, modificarea fara drept sau sustragerea componentelor instalatiilor energetice constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani.

(4) Executarea sau folosirea de instalatii clandestine in scopul racordarii directe la retea sau pentru ocolirea echipamentelor de masurare constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani.

(5) In cazul in care infractiunile prevazute la alin. (2)-(4) sunt savarsite de un salariat al unui titular de licenta, limita minima si maxima speciala a pedepsei se majoreaza cu cate un an.

(6) Tentativa la infractiunile prevazute de alin. (2)-(4) se pedepseste.

Contraventii

Art. 63. - (1) Constituie contraventii urmatoarele fapte:

a) incalcarea reglementarilor tehnice si comerciale stabilite de catre autoritatea competenta, precum si nerespectarea conditiilor asociate licentelor si autorizatiilor;

b) influentarea formarii libere a preturilor pe piata energiei electrice;

c) refuzul nejustificat al producatorilor de a respecta obligatiile care le revin potrivit art. 30;

d) nerespectarea dispozitiilor operative ale operatorului de transport si de sistem;

e) exploatarea unor instalatii care nu respecta conditiile tehnice de securitate si care pot dauna persoanelor fizice, proprietatii si/sau mediului inconjurator;

f) refuzul nejustificat al accesului oricarui solicitant la retelele electrice de transport si de distributie;

g) revanzarea de energie electrica de catre un consumator captiv fara acordul furnizorului si operatorului de distributie;

h) refuzul de a permite verificarile si inspectiile prevazute prin reglementari sau dispuse de autoritatea competenta, precum si obstructionarea acesteia in indeplinirea atributiilor sale;

i) neprezentarea datelor si informatiilor solicitate de autoritatea competenta sau furnizarea incorecta si incompleta de date si informatii necesare desfasurarii activitatii autoritatii competente, precum si nerealizarea masurilor dispuse de aceasta;

j) refuzul consumatorilor de a permite accesul la grupurile de masurare;

k) nerespectarea obligatiilor de producere si/sau de ofertare catre operatorul pietei de energie electrica conform prevederilor legale, fara confirmarea operatorului de transport si de sistem;

l) orice actiune a operatorului de transport si de sistem de alterare nejustificata a ordinii de merit a capacitatilor de producere;

m) furnizarea unor informatii incomplete sau eronate partenerilor externi ai SEN de catre operatorul de transport si de sistem;

n) transmiterea de date cu caracter confidential privind operatiunile comerciale;

o) intarzierea nejustificata in racordarea noilor consumatori sau in realimentarea acestora dupa intrerupere, precum si propunerea unor solutii de racordare, altele decat cele optime din punct de vedere tehnic si cu costuri minime, conform actelor normative in vigoare si reglementarilor stabilite de autoritatea competenta;

p) executarea de sapaturi sau lucrari de orice fel in zonele de protectie a instalatiilor, fara consimtamantul prealabil al titularului acestora;

q) nerespectarea standardelor de performanta stabilite prin reglementarile in vigoare;

r) nerespectarea masurilor de utilizare eficienta a resurselor in sector;

s) interzicerea de catre persoane fizice sau juridice a accesului operatorului de retea pentru efectuarea lucrarilor de retehnologizare, reparatii, revizii, interventii la avarii si pentru defrisare sau a taierilor de modelare pentru crearea si mentinerea distantei regulamentare fata de retelele electrice;

s) practicarea de preturi sau tarife pentru activitatile reglementate, fara aprobarea autoritatii competente.

(2) Contraventiile prevazute la alin. (1) lit. a)-i) se sanctioneaza cu amenda de la 1.000.000 lei la 5.000.000 lei, in cazul persoanelor fizice, si cu amenda de la 100.000.000 lei la 500.000.000 lei, in cazul persoanelor juridice, iar contraventiile prevazute la alin. (1) lit. j)-s), cu amenda de la 1.000.000 lei la 2.000.000 lei, in cazul persoanelor fizice, si cu amenda de la 100.000.000 lei la 200.000.000 lei, in cazul persoanelor juridice.

(3) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre:

a) reprezentantii imputerniciti ai autoritatii competente, in cazul contraventiilor prevazute la alin. (1) lit. a), b), d), h), i), j), k), l), m), n), o), r) si s);

b) reprezentantii imputerniciti ai consiliilor locale, in cazul contraventiilor prevazute la alin. (1) lit. c), e), f), g), p), q) si s).

(4) Constatarea contraventiilor prevazute la alin. (1) lit. e), g), p) si s) se poate face, in afara persoanelor prevazute la alin. (3), si de catre reprezentantii imputerniciti ai titularilor de licenta, acestora revenindu-le obligatia sesizarii organelor in drept sa aplice sanctiunile, conform prevederilor prezentei legi.

Regimul juridic al contraventiilor

Art. 64. - Contraventiilor prevazute la art. 63 le sunt aplicabile prevederile Ordonantei Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile ulterioare.

Constatarea contraventiilor

Art. 65. - (1) In vederea constatarii contraventiilor prevazute la art. 63 alin. (1), agentii constatatori mentionati la art. 63 alin. (3) si (4) au acces, in conditiile legii, in cladiri, incaperi, la instalatii si in orice alt loc, pana la receptoarele de energie, si au dreptul sa verifice instalatia, precum si sa execute masuratori si determinari. Proprietarii si cei care exploateaza aceste cladiri, locuri sau instalatii sunt obligati sa puna la dispozitie agentilor constatatori documentele si actele specifice activitatii lor.

(2) Organele de politie sunt obligate sa acorde, la cerere, sprijin agentilor constatatori.

CAPITOLUL VIII

Dispozitii tranzitorii si finale

Intrarea in vigoare

Art. 66. - (1) Prezenta lege intra in vigoare in termen de 30 de zile de la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

(2) La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga:

a) Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.63/1998 privind energia electrica si termica, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.519 din 30 decembrie 1998, cu modificarile ulterioare;

b) Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.29/1998 privind infiintarea, organizarea si functionarea Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei - ANRE, aprobata cu modificari prin Legea nr. 99/2000, cu modificarile si completarile ulterioare.

(3) In termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi, ministerul de resort si autoritatea competenta vor elabora regulamentele care se aproba prin hotarari ale Guvernului.

Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 17 iunie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia Romaniei.

Sectiunea a 7-a - Contractarea energiei pentru consumul propriu al producatorilor si autoproducatorilor

Art. 60. Contractarea furnizarii de energie electrica pentru consumul propriu tehnologic al unor agenti economici titulari de licenta de producere, transport sau distributie de energie electrica, se face potrivit reglementarilor specifice emise de Autoritatea competenta.
Art. 61. (1) In situatiile in care consumatorii de energie electrica au centrale electrice proprii, conectate la retelele electrice de distributie/ transport (autoproducatori), eventuala achizitie de energie electrica de la consumator va face obiectul unui contract separat de contractul de furnizare, conform reglementarilor Autoritatii competente.
(2) Cantitatea de energie electrica achizitionata de la furnizorul de energie electrica poate fi stabilita, la solicitarea consumatorului si cu acordul furnizorului, prin soldare cu cantitatea de energie electrica produsa in acelasi loc de consum la aceeasi tensiune si in acelasi interval orar de decontare.
(3) Consumatorii care detin surse de producere energie electrica sunt obligati sa comunice anual Autoritatii competente cantitatea de energie electrica produsa.
Art. 62. (1) Este permisa alimentarea din productia proprie a altor locuri de consum ale autoproducatorilor sau producatorilor de energie electrica cu plata corespunzatoare a serviciilor de utilizare a retelelor electrice publice.
(2) Plata serviciului de distributie se efectueaza numai catre operatorul de distributie pe teritoriul caruia se afla punctul de consum alimentat in conditiile alin. (1).
(3) Cantitatile de energie electrica tranzitate prin retele in conditiile alin. (1) trebuie sa fie produse si consumate in acelasi interval de decontare.
Art. 63. Furnizorul achizitioneaza energia electrica din surse regenerabile sau cogenerare de mica putere produsa de consumatorii detinatori de instalatii de producere cu puteri instalate sub 1 MW, prin soldare cu energia electrica consumata de catre acestia, in conditiile stabilite de Autoritatea competenta.

Sectiunea a 8-a - Derularea contractelor

Art. 64. Partile contractante au dreptul sa includa in contractele de furnizare a energiei electrice, clauze privind rezolvarea unor eventuale divergente privind executarea contractului si pe calea arbitrajului.
Art. 65. Succesorii legali ai unor titulari de contracte de furnizare pot continua derularea acestor contracte, cu obligatia modificarii numelui titularului in termen de sase luni de la obtinerea titlului legal succesoral.

Sectiunea a 9-a - Consumatori casnici si asimilati acestora

Art. 66. In conditiile prezentului regulament sunt asimilati consumatorilor casnici: asociatiile de locatari/ proprietari, partile comune ale blocurilor de locuinte, caminele de batrani si pensionari, caminele de copii, caminele studentesti, chiliile minastiresti, garajele individuale, unitatile de ocrotire a copilului, leaganele pentru copii, casele de copii prescolari si scolari, caminele-scoala, caminele pentru deficienti nerecuperabili, centre de primire minori, institutiile pentru ocrotirea copiilor abandonati, caminele de familisti si nefamilisti alimentate direct din retelele publice.
Art. 67. (1) La imobilele cu destinatia de locuinta cu mai multi locatari, cu un singur bransament si cu un singur contor de decontare contractul de furnizare a energiei electrice se incheie, dupa caz, cu:
a) locatarul in spatiul caruia este montat contorul de decontare;
b) persoana imputernicita in acest sens de catre ceilalti locatari, in cazul in care contorul de decontare este montat in spatiul comun.
(2) Contracte distincte de furnizare a energiei electrice pentru fiecare dintre locurile de consum din imobil se vor incheia numai dupa separarea instalatiei de utilizare pe locatari.
Art. 68. La imobilele cu destinatie de locuinta in care exista cel putin un consumator casnic sau asimilat acestuia, unde exista consum de energie electrica in incaperi sau instalatii de folosinta comuna, contractul de furnizare a energiei electrice aferent acestora se incheie, dupa caz, cu:
a) asociatia de proprietari/ locatari
b) o persoana imputernicita de catre locatari
c) proprietarul incaperilor sau instalatiilor in folosinta comuna.
Art. 69. (1) In cazul in care intr-un loc de consum energia electrica este utilizata atat pentru activitati economice cit si pentru consum casnic si nu este posibila sau nu se justifica economic separarea instalatiilor de utilizare, se incheie un singur contract de furnizare, cu defalcarea procentuala a consumului masurat. Tipul de contract utilizat va corespunde tipului de consum preponderent.
(2) Procentele utilizate conform alin. (1) se calculeaza in sistem pausal, conform unei proceduri specifice aprobate de Autoritatea competenta.

Sectiunea a 10-a - Consumatori din ramura comertului/ serviciilor si asimilati acestora

Art. 70. (1) In conditiile prezentului regulament, prin consumatori din ramura comertului/ serviciilor se inteleg societatile comerciale care desfasoara activitati de comert cu bunuri sau servicii.
(2) In conditiile prezentului regulament prin consumatori asimilati consumatorilor din ramura comertului/ serviciilor se inteleg sediile administrative ale societatilor comerciale si regiilor autonome care constituie locuri de consum separate.

Sectiunea a 11-a - Consumatori industriali si cei asimilati acestora

Art. 71. (1) In conditiile prezentului regulament prin consumatori industriali se inteleg societatile comerciale si regiile autonome din domeniul industriei, cu exceptia sediilor administrative ale acestora care constituie locuri de consum distincte.
(2) In conditiile prezentului regulament prin consumatori asimilati consumatorilor industriali se nteleg consumatorii prestatori de servicii publice si consumatorii agricoli cu exceptia celor de la Art. 72.

Sectiunea a 12-a - Consumatori sezonieri de energie electrica

Art. 72. In conditiile prezentului regulament prin consumatori sezonieri se inteleg regiile si societatile comerciale a caror activitate de baza este conditionata de anotimp sau de aprovizionarea cu materie prima in perioade limitate ale anului, cum ar fi irigatiile si desecarile, productia agricola vegetala, fabricarea de conserve si de zahar, turismul sezonier, cu exceptia sediilor administrative ale acestora care constituie locuri de consum distincte.
Art. 73. Consumatorii sezonieri pot consuma energie electrica si in restul anului, in conditiile specifice consumatorilor industriali.

Sectiunea a 13-a - Consumatori tertiari de energie electrica

Art. 74. In conditiile prezentului regulament prin consumatori tertiari se inteleg unitatile de prestari servicii, de administratie publica, invatamint, sanatate, sportive, din domeniul artei si culturii, din domeniul culte si de asistenta sociala.

Sectiunea a 14-a - Consumatori de energie electrica eligibili

Art. 75. Consumatorii eligibili de energie electrica pot incheia contracte de furnizare a energiei electrice pe piata concurentiala cu unul sau mai multi furnizori, pe baza contractului cadru elaborat de Autoritatea competenta.
Art. 76. In cazul consumatorilor eligibili cu un consum mai mare decit o anumita valoare, stabilita de Autoritatea competenta, contractele de furnizare cuprind cantitati orare ferme.
Art. 77. In cazul in care consumatorul eligibil are un singur contract de achizitie energie electrica pe piata concurentiala, in acest contract se poate specifica si modul de asigurare de catre furnizor a unor eventuale abateri de consum.
Art. 78. In cazul achizitiei de energie electrica pe piata concurentiala de la mai multi furnizori conform Art.22:
a) cel putin un furnizor asigura compensarea abaterilor consumului fata de cantitatea totala contractata prin furnizarea energiei de completare si preluarea energiei in exces;
b) consumatorul contracteaza serviciile de distributie si transport cu operatorii de retea.
Art. 79. In cazul in care consumatorul eligibil alimenteaza subconsumatori ce se incadreaza in categoria consumatorilor captivi, achizitia sa de energie electrica de pe piata concurentiala cuprinde in mod obligatoriu si cantitatile necesare asigurarii consumului acestora.
Art. 80. Vinzarea de energie electrica de catre consumatorul eligibil la eventualii subconsumatori se va realiza in conformitate cu Art. 58

Sectiunea a 15-a - Consumatori dupa data deschiderii complete a pietei de energie electrica

Art. 81. Dupa data deschiderii complete a pietei de energie electrica, consumatorii de energie electrica, cu exceptia celor care recurg la furnizorul de ultima optiune, pot incheia unul sau mai multe contracte de furnizare a energiei electrice cu furnizori in regim concurential, conform prevederilor Art. 22, pe baza contractului cadru si a reglementarilor elaborate de Autoritatea competenta.

Sectiunea a 16-a - Documente necesare pentru incheierea contractelor de furnizare

Art. 82. Pentru incheierea unui contract de furnizare a energiei electrice este obligatorie depunerea urmatoarelor documente de catre orice consumator casnic:
a) actul de proprietate sau alt document care sa ateste dreptul locativ asupra spatiului care face obiectul locului de consum respectiv (documentul se prezinta in original si se depune in copie). In situatiile in care consumatorul nu poseda un astfel de document sau documentul respectiv nu are caracter definitiv, furnizorul poate percepe o garantie de la respectivul consumator sau poate incheia un contract de furnizare a energiei electrice pe durata limitata de timp, de cel mult un semestru;
b) optiunea consumatorului privind tipul de tarif aplicat (in original);
d) cererea de incheiere a contractului (in original);
e) actul de identitate al solicitantului (se prezinta in original si se depune in copie);
f) avizul tehnic de racordare;
g) conventia de exploatare, daca este cazul.
Art. 83. Pentru incheierea unui contract de furnizare a energiei electrice cu un consumator captiv asimilat consumatorilor casnici este obligatorie prezentarea in original si, dupa caz, depunerea in copie a actelor prezentate la Art. 82, cu exceptia actului de identitate in cazul persoanelor juridice si, suplimentar fata de Art. 82, actul de infiintare/ constitutiv, in copie, dupa caz.
Art. 84. Pentru incheierea unui contract de furnizare a energiei electrice cu consumatorii agenti economici si asimilati acestora este obligatorie prezentarea in original si, dupa caz, depunerea in copie a urmatoarelor documente:
a) cerere incheiere contract de furnizare de energie electrica care contine denumirea solicitantului, sediul acestuia, telefon, fax, numele reprezentantilor legali;
b) certificat de inregistrare/ cod unic de inregistrare la Camera de Comert si Industrie - Oficiul Registrului Comertului, cod fiscal, contul de virament, denumirea bancii prin care agentul deruleaza platile;
c) aviz tehnic de racordare;
d) act de proprietate sau alt document care atesta dreptul de folosinta asupra spatiului care face obiectul locului de consum;
e) conventia de exploatare in situatiile in care este necesara;
f) optiunea consumatorului privind tipul de tarif care va fi aplicat;

Sectiunea a 17-a - Drepturi si obligatii ale partilor contractante

Art. 85. Furnizorul are urmatoarele obligatii:
a) sa respecte Standardul de performanta pentru serviciul de furnizare a energiei electrice, precum si orice alta reglementare a Autoritatii competente privind calitatea energiei electrice furnizate;
b) sa asigure consumatorului puterea si energia electrica conform contractelor de furnizare;
c) sa asigure continuitatea in alimentare in limitele nivelului de siguranta precizat in contract sau in Standardul de performanta pentru serviciul de furnizare a energiei electrice, daca consumatorul nu contracteaza direct serviciul de distributie/ transport;
d) sa informeze operatorul de retea pentru reconsiderarea marimilor de reglaj ale protectiilor din instalatiile de distributie/ transport, la cererea justificata a consumatorului;
e) sa asigure prin citire sau preluare de la operatorul de retea, la datele convenite, valorile de consum masurate de contoarele de energie electrica, in vederea stabilirii cantitatilor facturate;
f) sa nu deterioreze bunurile consumatorului si sa readuca partile de constructii legal executate apartinind consumatorului la starea lor functionala initiala, daca au fost deteriorate din vina sa;
g) sa permita accesul delegatului consumatorului la grupurile de masurare atunci cind acestea sunt montate in instalatia furnizorului, daca acesta este si operator de distributie. In caz contrar, furnizorul va prevedea posibilitatea acestui acces in contractele pe care le incheie cu operatorul de retea;
h) sa factureze consumatorului energia electrica si puterea, dupa caz, la tarifele legale in vigoare sau la preturile negociate;
i) sa verifice in cel mai scurt timp situatiile deosebite sesizate de consumator si sa raspunda in termen legal tuturor reclamatiilor si sesizarilor acestuia, conform Standardului de performanta pentru serviciul de furnizare;
j) sa asigure puterea minima tehnologica in regim de limitare specificata in contractul de furnizare;
k) sa plateasca despagubiri consumatorilor pentru daunele dovedite provocate de intreruperi/ calitatea necorespunzatoare a energiei electrice furnizate, conform Art. 187;
l) sa furnizeze consumatorului informatii privind istoricul de consum pe ultimele douasprezece luni, la cererea acestuia;
m) sa furnizeze consumatorului informatiile privind eventualele sume de bani datorate/ platite consumatorului, pentru ultimul an calendaristic;
n) sa furnizeze consumatorului informatii privind penalitatile aplicate consumatorului care decurg din intirzieri in plata facturilor, pe ultimele douasprezece luni;
o) sa protejeze la deconectare consumatorii vulnerabili prin reesalonarea datoriilor sau alte masuri;
p) orice alte obligatii prevazute de Legea energiei electrice nr. 318/2003 si de prezentul regulament.
Art. 86. (1) Furnizorul/ operatorul de distributie are urmatoarele drepturi:
a) sa stabileasca duratele intreruperilor in furnizarea energiei electrice, de regula pe baza inregistrarilor operatorului de distributie. In cazul in care consumatorul contesta in mod justificat aceste durate ale intreruperilor, partile pot apela la arbitru, conform Art. 64.
b) sa refuze plata totala sau partiala a unor daune privind defectarea unor instalatii/ aparate utilizatoare de energie electrica daca datele de garantare tehnica a acestora specifica parametri energiei electrice furnizate potrivit altor norme/ standarde decit cele recunoscute/ avizate de Autoritatea competenta;
c) sa recalculeze, impreuna cu consumatorul, consumul pentru o perioada anterioara, atunci cind se constata defectarea contorului, durata pe care se face recalcularea si procedura de calcul urmind sa fie reglementate de Autoritatea competenta;
d) sa aiba acces in incinta consumatorului pentru verificarea instalatiei de alimentare cu energie electrica pina la grupurile de masurare si verificarea respectarii prevederilor contractuale;
e) in caz de neplata a energiei electrice consumate, furnizorul are dreptul ca, pina la executarea obligatiilor, sa-i refuze consumatorului anumite drepturi ale acestuia;
f) sa sisteze furnizarea energiei electrice, in conditiile Art. 153 si respectind reglementarile legale in vigoare; in cazul in care in contract exista prevederi pentru puterea minima de avarie sau puterea minima tehnologica, sistarea furnizarii sub aceste puteri limita se va face cu un preaviz de 5 zile lucratoare;
g) orice alte drepturi prevazute de Legea energiei electrice nr. 318/2003 si de prezentul regulament.
(2) Drepturile consumatorului care pot fi refuzate conform literei e) de la alin. (1) sunt urmatoarele:
a) dreptul de a solicita modificarea si completarea contractului de furnizare si a anexelor acestuia;
b) dreptul de a solicita reduceri tarifare, pe durata perioadei de neplata, pentru energia electrica furnizata la o tensiune in afara limitelor prevazute in contractul de furnizare;
c) dreptul de a primi despagubiri pentru daunele provocate de intreruperi accidentale in alimentare survenite pe durata perioadei de neplata;
(3) Furnizorul isi poate exercita drepturile de la alin. (2) doar in relatia cu alti consumatori decit consumatorii casnici, si numai daca nu se respecta reesalonarea restantei la plata, convenita cu consumatorul; pentru exercitarea acestui drept, furnizorul va incheia cu consumatorul un act aditional la contractul de furnizare, in care se vor preciza drepturile suspendate, durata si conditiile de incetare a suspendarii.
Art. 87. Consumatorul are urmatoarele obligatii:
a) sa sesizeze imediat furnizorul in legatura cu orice defectiune pe care o constata in functionarea grupului de masurare;
b) sa mentina starea tehnica corespunzatoare a instalatiilor electrice proprii in conformitate cu normele in vigoare;
c) in cazul marilor consumatori, sa respecte dispozitiile dispecerului energetic in conformitate cu reglementarile in vigoare;
d) sa nu modifice valorile parametrilor de protectie si de reglaj stabilite cu operatorul de retea;
e) sa ia masuri de evitare a supracompensarii energiei reactive, in cazul in care in contractul de furnizare nu exista prevederi contrare;
f) sa comunice in scris furnizorului orice modificare a elementelor care au stat la baza incheierii contractului de furnizare;
e) consumatorii de energie electrica cu o putere maxima contractata mai mare de 3 MW au obligatia sa asigure datele necesare realizarii de catre furnizor a prognozei consumului de energie electrica, in conditiile Art. 47
f) orice alte obligatii prevazute de Legea energiei electrice nr. 318/2003 si de prezentul regulament;
Art. 88. Consumatorul are urmatoarele drepturi:
a) sa solicite cresterea nivelului de calitate a energiei electrice, in conditiile in care suporta cheltuielile aferente lucrarilor necesare;
b) sa verifice respectarea prevederilor contractului de furnizare;
c) sa solicite furnizorului plata daunelor provocate ca urmare a intreruperilor in alimentarea cu energie electrica, in conditiile prezentului regulament;
d) sa solicite furnizorului reduceri tarifare sau dupa caz plata daunelor rezultate din furnizarea energiei electrice la un nivel de calitate in afara limitelor prevazute de normele tehnice aplicabile sau contracte;
e) sa stabileasca impreuna cu furnizorul/ operatorul de retea un arbitru pentru stabilirea raspunderilor pentru intreruperile in alimentarea cu energie electrica. Arbitrul poate fi persoana fizica sau juridica romina, fara relatii contractuale cu furnizorul sau cu consumatorul de energie electrica;
f) orice alte drepturi prevazute de Legea energiei electrice nr. 318/2003 si de prezentul regulament.

Sectiunea a 18-a - Rezilierea contractelor

Art. 89. Rezilierea contractului de catre consumator se face cu anuntarea in scris a furnizorului, inainte de data rezilierii , cu cel putin:
a) 7 zile la consumatorii captivi;
b) 30 zile la consumatorii eligibili.
Art. 90. (1) Furnizorul este indreptatit sa rezilieze contractul de furnizare a energiei electrice conform Art. 42 alin.(4) din Legea energiei electrice nr. 318/2003 in urmatoarele cazuri :
a) in caz de consum fraudulos;
b) in caz de neplata repetata; neplata repetata se considera atunci cind consumatorul ajunge de doua ori in ultimele 12 luni in situatia de a fi deconectat pentru neplata facturii pentru energia electrica consumata.
(2) Prin consumul fraudulos prevazut la alin. (1) se intelege:
a) conectarea oricarui receptor sau a instalatiei de utilizare inainte de grupul de masurare;
b) orice interventie in instalatia electrica ce afecteaza functionarea corecta a grupului de masurare;
c) consumatorul refuza incheierea unui nou contract sau a unor acte aditionale la contractul existent atunci cind intra in vigoare reglementari noi care necesita aceasta actiune, cu un preaviz de 30 de zile;
d) consumatorul pierde calitatea legala pe baza careia s-a incheiat contractul de furnizare, cu un preaviz de 5 zile lucratoare.
(3) In cazul rezilierii contractului de furnizare, incheierea unui nou contract este conditionata de plata de catre consumator a sumelor restante din vechiul contract.

Sectiunea a 19-a - Schimbarea furnizorului

Art. 91. Un consumator nu poate incheia un nou contract cu un nou furnizor decit daca face dovada platii la zi a consumului catre furnizorul actual/ furnizorii actuali sau noul furnizor ii preia obligatiile de plata restante.
Art. 92. Un consumator eligibil isi poate schimba furnizorul numai dupa instiintarea operatorului de retea care detine reteaua la care consumatorul respectiv este racordat.
Art. 93. In cazul schimbarii furnizorului de catre un consumator eligibil, anexele: Aviz tehnic de racordare si Conventie de exploatare se preiau obligatoriu in noul contract de furnizare.

CAPITOLUL IV
CONDITII TEHNICE PRIVIND FUNCTIONAREA INSTALATIILOR DE RACORDARE SI DE UTILIZARE

Art. 94. (1) Consumatorii sunt obligati sa incheie cu operatorii de retea, la solicitarea acestora, conventii de exploatare care cuprind obligatii reciproce cu privire la exploatarea si intretinerea instalatiilor de racordare si de utilizare, urmarirea regimului de consum precum si precizari referitoare la sarcinile consumatorului rezultate din Normativul de Deconectari Manuale si din Normativul de limitare a consumului.
(2) Conventiile de exploatare constituie anexe la contractele de transport/ distributie incheiate intre operatorul de retea si furnizori sau consumatori si la contractele de furnizare a energiei electrice incheiate intre furnizori si consumatori.
(3) Conventiile de exploatare se semneaza de consumator/reprezentantul legal al consumatorului persoana juridica si reprezentantul legal al operatorului de retea.
Art. 95. (1) Operatorul de retea poate atribui pentru manevrare consumatorului, la cererea acestuia, prin conventia de exploatare :
a) Comanda electrica sau mecanica a intreruptoarelor, proprietate a operatorului de retea,
care sunt montate pe transformatoarele sau pe liniile de alimentare a utilajelor
tehnologice ale consumatorului;
b) comanda electrica la distanta a comutatoarelor de reglaj sub sarcina a tensiunii la
transformatoarele care apartin operatorului de retea si alimenteaza un singur consumator.
(2) Prin conventia de exploatare consumatorul se obliga sa asigure exploatarea corecta a dispozitivelor de comanda prevazute la alin. (1) conform instructiunilor si procedurilor elaborate de operatorul de retea
Art. 96. (1) Intretinerea si repararea intreruptoarelor, care fac obiectul Art. 95 se realizeaza si se suporta de catre operatorul de retea. Daca defectarea acestora s-a produs din culpa consumatorului ca urmare a nerespectarii instructiunilor si/ sau procedurilor de exploatare, respectiv a conventiei de exploatare, costul reparatiei este suportat de catre consumator.
(2) Cheltuielile ocazionate de lucrarile necesare pentru realizarea prevederilor Art. 95 se suporta de catre consumator.
Art. 97. In cazul in care detine echipamente sau instalatii la care intreruperea alimentarii cu energie electrica poate conduce la efecte economice si/sau sociale deosebite (explozii, incendii, distrugeri de utilaje, accidente cu victime umane, poluarea mediului, etc.) consumatorul are obligatia ca prin solutii proprii, tehnologice si/ sau energetice, inclusiv prin sursa de interventie, sa asigure evitarea unor astfel de evenimente in situatiile cind se intrerupe furnizarea energiei electrice din SEN.
Art. 98. Consumatorul caruia, din cauza specificului activitatilor desfasurate, intreruperea alimentarii cu energie electrica ii poate provoca pagube materiale importante si care necesita o siguranta in alimentare mai mare decit cea oferita de SEN este responsabil pentru luarea masurilor necesare evitarii acestor pagube, inclusiv pentru analiza si stabilirea oportunitatii de a se dota cu surse proprii de energie electrica.
Art. 99. (1) Consumatorii sunt obligati sa respecte prevederile reglementarilor aprobate de Autoritatea competenta privind functionarea in siguranta a SEN.
(2) Centralele electrice, compensatoarele sincrone si bateriile de condensatoare statice de minimum 1 MVAr ale consumatorilor, se supun operativ comenzii prin dispecer, atit in ceea ce priveste pornirea si oprirea cit si regimul de functionare al acestora, conform prevederilor din contractul de furnizare. Consumatorul nu plateste pentru energia reactiva consumata sau produsa ca urmare a comenzilor operative primite de la dispecerul energetic.
(3) Consumatorii care au montate mijloace de compensare a energiei reactive sunt obligati sa scoata din functiune aceste mijloace in schimburile si in zilele in care nu desfasoara activitate productiva, cu exceptia situatiilor in care operatorul de retea/ furnizorul cere ca acestea sa ramina in functiune.
Art. 100. Lucrarile de mentenanta la elementele componente ale instalatiei electrice de racordare amplasate in incinta consumatorului si durata acestora se stabilesc de operatorul de retea, cu acordul consumatorului.


CAPITOLUL V
MASURAREA ENERGIEI ELECTRICE

Art. 101. Operatorul de retea stabileste, in conformitate cu Codul de masurare a energiei electrice aprobat de Autoritatea competenta, pentru fiecare loc de consum, tipul si caracteristicile grupului de masurare in functie de categoria consumatorului si optiunea acestuia pentru un anumit tip de tarif.
Art. 102. Este interzisa racordarea la retelele electrice a instalatiei de utilizare a unui consumator la care nu este realizata montarea, verificarea si securizarea grupului de masurare a energiei electrice in vederea decontarii cantitatii de energie electrica consumate, cu exceptiile prevazute in prezentul regulament.
Art. 103. Grupurile de masurare a energiei electrice utilizate in decontare, trebuie sa fie omologate si verificate metrologic la termenele legale.
Art. 104. (1) Grupurile de masurare utilizate in decontare, indiferent de locul unde sunt montate, apartin operatorului de retea si se monteaza numai de catre acesta.
(2) Operatorul de retea asigura procurarea, verificarea, si montarea grupurilor de masurare pentru consumatorii noi prin includerea costurilor in tariful de racordare;
(3) Inlocuirea grupurilor de masurare sau elementelor componente defecte si/ sau cu durata normala de functionare epuizata se realizeaza de catre operatorul de retea pe cheltuiala acestuia.
(4) Inlocuirea contoarelor electromecanice cu contoare electronice, la cererea consumatorului sau la optiunea acestuia pentru tarife care necesita contoare electronice, se realizeaza pe cheltuiala consumatorului.
(5) Un consumator existent care solicita un spor de putere pentru aprobarea caruia este necesara realizarea unei instalatii de racordare noi sau amplificarea celei existente sau redimensionarea, respectiv modificarea, suplimentarea sau inlocuirea unor elemente ale grupului de masurare fara realizarea unei instalatii de racordare noi sau amplificarea celei existente, suporta costurile aferente grupului de masurare, incluse in tariful de racordare.
(6) Consumatorul care blocheaza, fara aprobarea operatorului de retea, accesul la grupul de masurare, va opta intre degajarea spatiului, demolarea constructiilor care blocheaza accesul la grupul de masurare sau suportarea costurilor aferente schimbarii amplasamentului grupului.
(7) Costurile pentru demontarea, remontarea sau mutarea unui grup de masurare a energiei electrice la cererea unui consumator sunt suportate de catre acesta.
Art. 105. Instalarea grupurilor de masurare se face, de regula, in punctul de delimitare sau cit mai aproape de acesta, in locuri accesibile pentru citire.
Art. 106. Consumatorul poate instala grupuri de masurare martor care nu pot fi utilizate la decontarea energiei electrice cu furnizorul; marimile inregistrate de acestea pot fi luate in considerare la recalcularea energiei electrice consumate si neinregistrate, in cazul defectarii echipamentului de decontare, dar numai cu consimtamintul partilor.
Art. 107. Grupurile de masurare se monteaza si se sigileaza de catre operatorul de retea in prezenta consumatorului si a furnizorului sau a reprezentantilor imputerniciti ai acestora, cu consemnarea acestei operatiuni intr-un document semnat de parti.
Art. 108. In cazul in care grupul de masurare este defect, calculul cantitatilor de energie electrica consumata si neinregistrata se face potrivit unei metodologii elaborate conform Art. 86 lit c.
Art. 109. (1) La constatarea oricarei defectiuni in functionarea grupului de masurare de catre operatorul de retea, furnizor sau consumator, acesta are obligatia sa anunte imediat celelalte parti contractante si se va proceda la remedierea defectiunilor.
(2) In cazul in care deteriorarea grupului de masurare, in orice mod, se produce din vina consumatorului, acesta va suporta costul reparatiei si al lucrarilor de demontare, verificare si remontare, precum si costul energiei electrice recalculate.
Art. 110. Se interzice consumatorului sa intervina sub orice forma asupra grupurilor de masurare a energiei electrice sau la celelalte instalatii ale operatorului de retea sau sa blocheze accesul furnizorului/ operatorului de retea la acestea.
Art. 111. (1) Operatorul de retea are obligatia sa inlocuiasca in termen de cel mult 10 zile de la data inregistrarii sesizarii scrise grupul de masurare reclamat ca fiind defect sau suspect de inregistrari eronate.
(2) Grupul de masurare reclamat in scris de consumator ca fiind defect sau suspect de inregistrari eronate poate fi verificat si la locul functionarii de catre operatorul de retea, cu acceptul si in prezenta consumatorului respectiv, iar constatarile se vor inscrie intr-un document semnat de parti.
(3) Grupul de masurare demontat se verifica de catre un laborator metrologic autorizat.
(4) Costul verificarii se suporta de operatorul de retea, cu exceptia cazurilor in care verificarea se efectueaza la solicitarea consumatorului si reclamatia se dovedeste a fi neintemeiata.
Art. 112. Operatorul de retea are obligatia sa inlocuiasca pe cheltuiala sa grupul de masurare existent daca inlocuirea este necesara ca urmare a aparitiei unor reglementari noi.

CAPITOLUL VI
TARIFAREA ENERGIEI ELECTRICE

Art. 113. (1) Pentru energia electrica livrata consumatorilor se aplica preturi negociate sau tarife reglementate in functie de categoria acestora, eligibili sau captivi si de optiunile fiecarui consumator.
(2) Tarifele reglementate pentru energia electrica livrata consumatorilor captivi reflecta cheltuielile aferente activitatilor de producere, transport, servicii de sistem, administrare piata, distributie, furnizare, cit si taxele stabilite prin legislatie.
(3) Preturile negociate intre furnizori si consumatori eligibili pentru energia electrica livrata cuprind si tarifele reglementate pentru activitatile de transport, servicii de sistem, administrare piata, distributie in functie de caz, cit si taxele stabilite prin legislatie. In cazul in care consumatorul contracteaza direct cu operatorii de retea serviciile de transport/ distributie in conditiile Art. 22 alin. (2) si (3), preturile negociate nu vor cuprinde tarifele reglementate pentru activitatile de transport, servicii de sistem, administrare piata, distributie.
(4) Pentru serviciile de transport, de sistem, de administrare a pietei angro si de distributie se aplica tarife reglementate.
(5) Pentru serviciile de sistem tehnologice se aplica tarife reglementate, pina la crearea unei piete concurentiale in acest domeniu.
Art. 114. (1) Tarifele reglementate pentru energia electrica se stabilesc pe baza metodologiilor aprobate si publicate de catre Autoritatea competenta.
(2) Propunerile de tarife reglementate pentru energia electrica si serviciile aferente se elaboreaza de catre operatori de retea / furnizorii consumatorilor captivi / furnizorii de ultima optiune cu respectarea metodologiilor specifice si se comunica autoritatii competente in vederea aprobarii.
(3) Tarifele reglementate pentru energia electrica si serviciile aferente sunt aprobate prin ordine ale Autoritatii competente care se publica in Monitorul Oficial al Rominiei, Partea I.
Art. 115. Consumatorii captivi au dreptul sa aleaga tipul de tarif pentru energia electrica livrata dintre cele reglementate, in conditiile stabilite de Autoritatea competenta.
Art. 116. Schimbarea tipului de tarif de catre consumatorii captivi se poate face cu respectarea prevederilor ordinelor autoritatii competente privind aprobarea tarifelor pentru energia electrica livrata consumatorilor captivi.
Art. 117. Tarifele la consumatorii captivi sunt diferentiate pe categorii astfel:
a) consumatori casnici;
b) consumatori altii decit casnici.
Art. 118. Tarifele pentru energia electrica livrata consumatorilor captivi sunt stabilite pe niveluri de tensiune si se aplica corespunzator nivelului de tensiune al punctului de delimitare dintre consumator si operatorul de retea.
Art. 119. Tarifele pentru energia electrica livrata consumatorilor captivi pot fi diferentiate pe zone orare.
Art. 120. Furnizorii consumatorilor captivi aplica acestora tarifele pentru energia electrica conform unei proceduri aprobata de Autoritatea competenta.
Art. 121. Tarifele pentru consumatorii casnici se aplica tuturor consumatorilor casnici precum si celor asimilati casnicilor cu putere maxima contractata mai mica decit 30 kW; pentru consumatorii asimilati consumatorilor casnici cu putere maxima contractata de 30 kW sau mai mare se aplica tarife specifice stabilite de Autoritatea competenta.
Art. 122. (1) Pentru consumatorii casnici captivi se aproba tarife de joasa tensiune si de medie tensiune.
(2) Tarifele aplicate consumatorilor casnici captivi sunt diferentiate in functie de modalitatea de plata si de echipamentele de masurare si de limitare instalate.
(3) Consumatorii casnici, indiferent de puterea maxima contractata, precum si asimilatii acestora cu putere maxima contractata mai mica de 30 kW nu platesc energia electrica reactiva.
(4) Pentru consumatorii casnici captivi si asimilati acestora cu putere maxima contractata mai mica de 30 kW, grupati intr-o asociatie de proprietari/locatari care se constituie ca un singur consumator captiv, se aplica unul din tarifele reglementate pentru consumatorii casnici, exceptand cele cu abonament.
Art. 123. (1) Tarifele pentru consumatori captivi cu o putere maxima contractata mai mare sau egala cu 30 kW, altii decit consumatorii casnici, vor fi de tip binom, cu un pret pentru putere activa si un pret pentru energie.
(2) Puterile contractate pot fi modificate de cel mult doua ori pe parcursul lunii calendaristice respective la solicitarea consumatorului captiv, cu cel putin 5 zile lucratoare inaintea perioadei pentru care se solicita modificarea. In cazul in care consumatorul nu solicita modificarea acestor puteri la inceputul unei noi luni calendaristice, furnizorul va considera ultima valoare a puterii contractate stabilita de consumator, fara ca aceasta sa se considere o modificare.
Art. 124. Pentru consumatorii captivi alimentati intr-un loc de consum prin mai multe statii de primire aflate la acelasi nivel de tensiune, tariful pentru energia electrica livrata este unic.
Art. 125. Pentru consumatorii altii decat consumatorii casnici alimentati intr-un loc de consum prin mai multe statii de primire aflate la acelasi nivel de tensiune, factorul de putere necesar pentru plata energiei electrice reactive se determina global la nivelul locului de consum.
Art. 126. (1) Consumatorii eligibili care opteaza pentru piata concurentiala contracteaza intreaga cantitate de energie electrica necesara la preturi negociate cu furnizorii.
(2) In cazul in care un consumator eligibil care actioneaza pe piata concurentiala opteaza pentru revenirea pe piata reglementata, acestuia i se va aplica un tarif nediferentiat pe zone orare timp de 12 luni consecutive.
(3) Un consumator eligibil poate reveni pe piata reglementata in conditiile alin. (2) de cel mult doua ori.


CAPITOLUL VII
FACTURAREA ENERGIEI ELECTRICE
Sectiunea 1 - Principii de facturare
Art. 127. Facturarea energiei electrice este reprezentata in principal de ansamblul urmatoarelor activitati:
a) obtinerea valorilor citite de operatorul de retea;
b) determinarea marimilor de facturat;
c) intocmirea si emiterea facturilor;
d) distribuirea facturilor;
e) incasarea sumelor facturate;
f) solutionarea contestatiilor privind facturile.
Art. 128. (1) Furnizorul emite factura unui consumator pentru energia electrica furnizata pe baza inregistrarilor grupurilor de masurare. Prin exceptie, pentru situatiile in care se constata ca inregistrarile grupurilor de masurare nu corespund consumului real (grup de masurare defect sau cu erori mai mari decit permit reglementarile in vigoare, consum fraudulos etc.), facturarea se face corespunzator valorilor estimate prin aplicarea metodologiilor specifice propuse de furnizor si aprobate de Autoritatea competenta.
(2) Facturarea se face de regula lunar, cu exceptia cazurilor in care furnizorul si consumatorul convin altfel.
(3) In cazul intervalelor mai mari de o luna intre citirile grupurilor de masurare, se permit facturari intermediare lunare pe valori estimate ale consumului, stabilite de comun acord intre furnizor si consumator, urmind ca in prima factura dupa citirea de catre furnizor sa se faca regularizarea platilor corespunzator datelor citite.
Art. 129. Perioadele in care se citesc indicatiile sistemelor de masurare, cele in care se emit si se distribuie facturile si, atunci cind este cazul, cele in care se prezinta reprezentantul furnizorului pentru incasarea sumelor corespunzatoare facturilor emise se stabilesc de furnizor, se consemneaza in contractul de furnizare si, in cazul consumatorilor casnici si asimilatilor acestora, se afiseaza la locuri convenite cu consumatorii.
Art. 130. Facturarea energiei electrice la consumatorii eligibili ca si facturarea de catre un consumator a energiei electrice furnizate subconsumatorilor sai se face respectind principiile formulate in Art. 128 si Art. 129.

Sectiunea a 2-a - Citirea sistemelor de masurare pentru decontare

Art. 131. (1) Citirea grupurilor de masurare pentru decontare se realizeaza de catre operatorul de retea.
(2) Reprezentantul operatorul de retea este obligat sa prezinte legitimatia de serviciu cind solicita accesul pentru citirea grupurilor de masurare.
Art. 132. (1) Citirea grupurilor de masurare pentru decontare se face in mod direct prin vizualizarea si consemnarea indexului, cu sistem portabil de citire automata sau cu ajutorul sistemelor automate de citire la distanta.
(2) Citirea grupurilor de masurare se face de regula lunar, cu exceptia cazurilor in care partile convin altfel.
(3) Citirea grupurilor de masurare se face obligatoriu la rezilierea contractului de furnizare si in functie de posibilitatile furnizorului sau operatorului de retea care asigura citirea grupurilor de masurare, in urmatoarele situatii aparute pe parcursul perioadei de facturare:
a) la schimbarea tarifelor reglementate la consumatori,
b) la modificarea tipului de tarif ales de consumator,
c) la modificarea puterii contractate.
Art. 133. In cazurile in care se aplica unul dintre tipurile de tarif monom, furnizorul poate conveni cu consumatorul citirea grupurilor de masurare la intervale mai mari de o luna (de regula de 6 luni, dar nu mai mari de un an), iar facturarea intre citiri se face prin una din urmatoarele metode:
a) pe baza indexului transmis furnizorului de consumator (autocitire), conform Art. 135;
b) pe baza unui consum lunar estimat de energie electrica stabilit de comun acord cu consumatorul printr-o conventie de consum, document semnat de ambele parti in care se prevad cantitatile de energie electrica ce vor fi facturate lunar, urmind ca abaterea consumului real fata de aceasta estimare sa se distribuie uniform pe intregul interval de citire, conform Art. 136;
c) pe baza unui consum estimat de catre furnizor avind in vedere consumul realizat in perioada cuprinsa intre cele mai recente doua citiri.

Sectiunea a 3-a -Determinarea marimilor de facturat

Art. 134. Marimile facturate se determina din marimile masurate, conform tipului de tarif ales de consumator si in conformitate cu prevederile metodologiilor specifice, elaborate de furnizor si aprobate de Autoritatea competenta.
Art. 135. In cazul facturarii pe baza autocitirii se procedeaza dupa cum urmeaza:
a) lunar furnizorul factureaza valoarea corespunzatoare indexului citit de consumator si comunicat furnizorului (telefonic, prin internet sau depus la casierie furnizorului, conform intelegerii intre partile contractante) si transmite factura consumatorului prin modul de distribuire convenit cu acesta;
b) Indexul transmis de consumator furnizorului este luat in considerare de acesta numai daca este transmis in timp util (conform perioadei convenite prin contract);
c) In cazul in care consumatorul nu transmite indexul la termenul convenit, se factureaza pe baza citirii sau pe baza estimarii consumului de catre furnizor;
d) Furnizorul are dreptul sa efectueze citiri de verificare oricind considera necesar.
Art. 136. In cazul facturarii pe baza conventiei de consum si in cazul facturarii pe baza de consum estimat, pentru fiecare perioada de facturare se emite factura corespunzator valorilor de consum convenite respectiv estimate. Daca la sfirsitul intervalului de citire se constata ca exista o diferenta intre cantitatea de energie electrica efectiv consumata pe intervalul de citire si suma cantitatilor convenite prin conventia de consum sau estimat, aceasta diferenta:
a) se distribuie uniform pe toate zilele din intervalul de citire si se face o regularizare corespunzatoare a platilor pe intervalul de citire respectiv, in cazul in care consumul platit este inferior consumului masurat;
b) se considera consum platit in avans, in cazul in care consumul platit este superior consumului masurat. La cererea consumatorului sumele achitate se restituie.
Art. 137. Consumatorul poate modifica cantitatile de energie convenite in conventia de consum, cu conditia ca noile valori sa fie transmise cu cel putin 20 zile inainte de inceperea perioadei de facturare respective.
Art. 138. In cazul modificarii tarifelor in vigoare la consumatori in interiorul perioadei de facturare, valoarea facturii se calculeaza aplicind fiecare tarif la consumul inregistrat sau la consumul estimat daca nu este posibila citirea, pe perioada de valabilitate a tarifului respectiv, in conformitate cu procedura specifica propusa de furnizor si aprobata de Autoritatea competenta.
Art. 139. In cazul in care punctul de masurare nu coincide cu punctul de delimitare, la valoarea consumului corespunzatoare indecsilor cititi se adauga sau se scade, dupa caz, valoarea pierderilor calculate de energie electrica activa si reactiva corespunzatoare elementelor de retea cuprinse intre cele doua puncte. Se excepteaza de la plata pierderilor de energie reactiva consumatorii casnici si asimilatii acestora.
Art. 140. Furnizorul este indreptatit sa incaseze de la consumator contravaloarea oricaror costuri suplimentare induse de acesta, fie prin conditiile speciale de racordare solicitate (de ex. transformatoare de rezerva din reteaua operatorului de retea mentinute sub tensiune la cererea consumatorului), fie datorita unei functionari necorespunzatoare a instalatiilor de utilizare ale consumatorului (de ex. pierderile suplimentare de energie electrica activa generate de circulatia puterii reactive capacitive injectate din instalatia consumatorului in reteaua de alimentare, daca acest lucru nu a fost solicitat de operatorul de retea si daca locul de consum este dotat cu sistem de masurare corespunzator), fie datorita oricaror alte cauze generate de consumator.
Art. 141. (1) Determinarea pierderilor de energie prevazute la Art. 139 si la Art. 140 se face in conformitate cu o instructiune aprobata de Autoritatea competenta.
(2) Facturarea pierderilor de energie prevazute la Art. 139 si la Art. 140 se face in conformitate cu proceduri specifice emise de furnizor si aprobate de Autoritatea competenta.
(3) Procedurile specificate la alin. (2) vor cuprinde si modul de plata catre operatorul retelei a costurilor suplimentare induse acestuia de functionarea in conditiile de la Art. 139 si de la Art. 140.
Art. 142. (1) Consumul de energie electrica se stabileste in sistem pausal in situatiile in care acest consum nu poate fi determinat prin masurare.
(2) Consumul de energie electrica in sistem pausal se stabileste in functie de puterea nominala a receptoarelor electrice si de durata de utilizare normata a acestora, in conformitate cu procedurile specifice elaborate de furnizor si aprobate de Autoritatea competenta.
(3) Stabilirea consumului de energie electrica in sistem pausal este permisa doar pe durate de timp determinate, pentru consumatorii temporari sau in cazul unor locuri de consum cu puteri absorbite foarte mici (de regula sub 100W) pentru care nu se justifica sau nu este posibila montarea unui grup de masurare, in cazul defectarii (indisponibilitatii) echipamentelor de masurare precum si in cazul consumului fraudulos de energie electrica.
(4) In cazul consumului fraudulos perioada de recalculare va fi de 1 an pentru consumatii casnici si 6 luni pentru ceilalti consumatori.

Sectiunea a 4-a - Emiterea facturilor

Art. 143. Facturile se emit pe loc de consum sau, cu acordul partilor, pe consumul total al consumatorului, in cazul consumatorului cu mai multe locuri de consum.
Art. 144. In cazul marilor consumatori, se emit de regula doua facturi: prima, la inceputul perioadei de facturare, continind contravaloarea taxei de putere corespunzatoare puterii contractate pentru perioada de facturare in curs, in cazul consumatorilor cu tarif binom, respectiv jumatate din contravaloarea energiei contractate pentru perioada de facturare in curs in cazul consumatorilor cu tarif monom; a doua factura, emisa dupa citirea aparatelor de masurare, continind regularizarea platilor pentru perioada de facturare respectiva.
Art. 145. In cazul in care, din cauza defectarii grupului de masurare, nu s-au putut masura toti parametrii necesari facturarii la tariful stabilit prin contract, dar energia inregistrata este corecta, se aplica tariful monom simplu (D), corespunzator tensiunii din punctul de delimitare, daca contractul de furnizare nu prevede altfel. In cazul consumatorilor casnici cu tarif monom diferentiat daca ceasul de comutare nu functioneaza se aplica tarif monom simplu.
Art. 146. Factura emisa de furnizor consumatorului sau anexa acesteia trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele informatii: data emiterii facturii, termenul de plata scadent, perioada pentru care s-a facut facturarea energiei consumate, semnatura si stampila emitentului, semnificatia fiecarei obligatii de plata cuprinse in factura (plata pentru energie, pentru putere, pentru penalitati, pentru corectii etc.), valorile marimilor de facturat (energii, puteri) si indecsii aferenti (cu precizarea daca indecsii sunt cititi sau estimati), tarifele aplicate pentru fiecare marime de facturat, temeiul legal de pret, sumele rezultate pentru fiecare marime facturata precum si valoarea totala de plata.
Art. 147. Incepind cu anul 2005, in factura sau in pliante atasate acesteia, furnizorul are obligatia sa precizeze anual structura energiei achizitionate in anul calendaristic anterior, din punctul de vedere al energiei primare folosite, precum si trimiteri la surse de informatii publice, de regula adrese in reteaua Internet, continand informatii privind impactul asupra mediului inconjurator.
Art. 148. Autoritatea competenta va emite o procedura privind modul de includere in factura sau pliant atasat a informatiilor prevazute la Art. 147, denumita Procedura de etichetare a energiei electrice.

Sectiunea a 5-a - Distribuirea facturilor

Art. 149. Modul de primire a facturilor de energie electrica se alege de consumator, dintre cele practicate de furnizor. Furnizorul trebuie sa ofere mai multe modalitati de distribuire (de exemplu: distribuirea de catre reprezentantul furnizorului la sediul consumatorului, ridicarea de catre consumator de la sediul furnizorului, prin banca, prin posta, internet)

Sectiunea a 6-a - Incasarea sumelor facturate

Art. 150. (1) Facturile pot fi achitate de consumator, prin urmatoarele modalitati de plata:
a) la domiciliul consumatorului, persoanei desemnate de furnizor, odata cu prezentarea facturii de catre acesta;
b) la casieria furnizorului, in perioada convenita intre parti, pe baza indexului autocitit;
c) la banca, prin transfer bancar in contul furnizorului;
d) prin card bancar;
e) orice alt mod prevazut in dispozitiile legale privitoare la plata, acceptat si practicat de furnizor.
(2) Modalitatile de plata acceptate se vor specifica in contractul de furnizare dintre parti. Se vor mentiona doua modalitati de plata: normala si de rezerva.
(3) In cazul alin (1) lit. a), reprezentantul furnizorului este obligat sa prezinte legitimatia de serviciu cind solicita incasarea sumelor facturate.
Art. 151. (1) Corespunzator modului de plata convenit cu consumatorul (dintre cele practicate de furnizor), factura se considera achitata de catre consumator la data incasarii sumelor pe baza de factura/ chitanta de catre reprezentantul furnizorului, la data inregistrarii platii in extrasul de cont bancar al consumatorului, la data preluarii cecului de catre furnizor, la data intrarii numerarului in casieria furnizorului in cazul platii la casierie sau prin orice mod prevazut expres in alte reglementari legale de plata si convenit cu furnizorul.

(2) Daca modalitatea de plata este alta decit cele de la literele a) sau b) ale Art. 150, iar plata se face in perioada de preaviz de deconectare pentru neplata, consumatorul are obligatia ca in termen de maximum doua zile de la efectuarea platii, dar mai inainte de termenul de intrerupere a alimentarii pentru neplata, sa transmita furnizorului in copie actul prin care face dovada efectuarii acesteia, pentru evitarea intreruperii alimentarii.
Art. 152. (1) Pentru intirzieri ale consumatorului la plata facturii aferente activitatii de furnizare a energiei electrice, furnizorul este indreptatit sa ia, succesiv, urmatoarele masuri:
a) aplicarea de penalitati,
b) limitarea furnizarii energiei electrice, daca aceasta masura este prevazuta in contract
c) transmiterea unui preaviz de sistare a livrarii energiei electrice,
d) la cererea consumatorilor, cu exceptia consumatorilor casnici, furnizorul va avea intilniri cu acestia, in perioada de preaviz, in vederea negocierii (re)esalonarii sumelor datorate de consumatori,
e) sistarea furnizarii energiei electrice,
f) rezilierea contractului de furnizare a energiei electrice.
(2) Termenele si modul de aplicare a acestor masuri sunt stabilite prin ordine sau decizii emise de Autoritatea competenta.
Art. 153. (1) Sistarea furnizarii in conformitate cu Art. 152 va fi obligatoriu preavizata cu cel putin 5 zile inainte si va fi aplicata obligatoriu in cazul in care consumatorul nu s-a conformat preavizului primit.
(2) Preavizul trebuie sa contina motivul sistarii, suma datorata, termenul de plata dupa care urmeaza sistarea precum si costul operatiilor de intrerupere si de realimentare cu energie electrica a consumatorului.
Art. 154. Reluarea alimentarii cu energie electrica a consumatorului dupa sistarea pentru neplata se realizeaza in maxim doua zile lucratoare imediat urmatoare efectuarii platii integrale catre furnizor a facturii, a penalitatilor datorate si a cheltuielilor ocazionate de sistarea si reluarea furnizarii.
Art. 155. (1) In cazul consumatorului captiv care a ajuns in conditiile de sistare a furnizarii energiei electrice pentru neplata, furnizorul poate conditiona reluarea furnizarii de constituirea unei garantii. Valoarea acesteia corespunde consumului estimat pentru o perioada, stabilita prin decizie a Autoritatii competente.
(2) Valoarea garantiei se va actualiza anual, pe baza consumului mediu al anului precedent si a tarifelor valabile in acel an.
(3) Garantia se va returna consumatorului in cazul rezilierii contractului sau daca in timp de 2 ani consecutivi consumatorului nu i-a fost sistata furnizarea energiei electrice pentru neplata. In cazul returnarii se iau in considerare eventualele debite.

Sectiunea a 7-a - Solutionarea contestatiilor privind facturile

Art. 156. (1) In cazul in care un consumator contesta valoarea unei facturi si comunica acest fapt furnizorului in termen de 15 zile de la primirea ei, furnizorul este obligat sa analizeze corectitudinea contestatiei si in termen de 10 zile de la primirea contestatiei sa comunice consumatorului rezultatul analizei.
(2) Daca furnizorul considera ca factura initiala este corecta, comunica aceasta constatare consumatorului, iar factura precum si termenul de plata initial ramin valabile.
(3) Daca furnizorul constata ca factura initiala a fost gresita, emite o noua factura consumatorului, cu decalarea corespunzatoare a termenului de plata.
(4) Daca in situatia de la alin. (2) se dovedeste ca suma contestata a fost mai mare decit cea datorata de consumator la data respectiva (deci contestatia a fost justificata), furnizorul trebuie sa plateasca consumatorului diferenta dintre suma incasata si cea corect calculata, majorata cu penalitati de intirziere egale cu nivelul dobinzii pentru neplata la termen a obligatiilor bugetare.
(5) Penalitatile prevazuta la alin.(4) se percep pentru perioada dintre data platii facuta de consumator si data la care furnizorul restituie diferenta de plata si penalitatea.

CAPITOLUL VIII
CALITATEA SERVICIULUI DE FURNIZARE A ENERGIEI ELECTRICE

Sectiunea 1 Responsabilitati

Art. 157. Furnizorul de energie electrica raspunde in fata consumatorului pentru calitatea servicului de furnizare energiei electrice, conform prevederilor Standardului de performanta pentru serviciul de furnizare a energiei electrice elaborat de Autoritatea competenta si ale contractului de furnizare.
Art. 158. Calitatea serviciului de furnizare cuprinde :
a) calitatea comerciala,
b) calitatea energiei electrice
c) continuitatea alimentarii.
Art. 159. Furnizorii si operatorii de retea au obligatia sa actioneze permanent in sensul cresterii calitatii energiei electrice si serviciilor oferite consumatorilor.

Sectiunea a 2 a - Calitatea comerciala

Art. 160. Furnizorul stabileste un sistem de comunicare cu consumatorii, care sa asigure rezolvarea eficienta si obiectiva a problemelor, cu respectarea drepturilor si obligatiilor fiecarei parti.
Art. 161. Furnizorul are obligatia sa asigure consumatorului calitatea tuturor serviciilor pe care le efectueaza in relatia cu consumatorul si care se pot grupa in:
a) servicii de intermediere a racordarii la retea,
b) servicii curente pe durata de valabilitate a contractului de furnizare,
c) servicii ocazionale pe durata de valabilitate a contractului de furnizare.
Art. 162. Serviciile de intermediere a racordarii la retea cuprind activitatile de furnizare de informatii privind racordarea, tarifele de racordare, executia lucrarilor, pretul/ tariful energiei electrice.
Art. 163. Serviciile curente pe durata de valabilitate a contractului de furnizare includ:
a) facturarea energiei electrice;
b) intermedierea remedierii incidentelor si deranjamentelor care au provocat intreruperi in alimentare, realizata de operatorul de retea;
c) preluarea si solutionarea solicitarilor de catre centrul de operatori de telefonie;
d) informarea consumatorilor prin afise si scrisori;
e) notificarea consumatorilor si plata de sume de bani catre acestia ca efect al abaterilor de la prevederile standardului de performanta sau ale contractelor;
Art. 164. Serviciile ocazionale pe durata de valabilitate a contractului de furnizare includ:
a) intermedierea pentru restabilirea de catre operatorul de distributie a alimentarii in cazul actionarii protectiei la defect (intreruptor automat/ siguranta fuzibila) din instalatiile operatorului de retea;
b) notificarea consumatorilor asupra intreruperilor in alimentare in cazul intreruperilor programate;
c) investigarea reclamatiilor privind calitatea serviciului de furnizare;
d) investigarea reclamatiilor privind nregistrarile eronate ale aparatelor de masurare;
e) investigarea cererilor de despagubiri pentru daune;
f) programarea si efectuarea de audiente;
g) raspunsul la scrisorile prin care se solicita informatii;
h) protectia la deconectare a consumatorilor vulnerabili
i) intermedierea de executii de lucrari la consumatorii vulnerabili.
Art. 165. Furnizorul si operatorul de retea au obligatia sa organizeze centre de operatori de telefonie proprii, in conditiile stabilite in Standardul de performanta pentru serviciul de furnizare a energiei electrice.

Sectiunea a 3-a - Calitatea energiei electrice

Art. 166. (1) Furnizorul plateste consumatorului penalitati pentru abaterile de la calitate in cuantumurile si in conditiile stabilite prin contractul de furnizare in cazul in care furnizorul nu respecta nivelul de calitate a energiei electrice stabilit de normele tehnice.
(2) Furnizorul isi recupereaza suma platita, dupa caz, de la operatorul de distributie sau de la operatorul de transport si de sistem cu care are contract de distributie sau transport in conditiile stabilite in acest contract.
Art. 167. (1) Prin exceptie de la Art. 166, operatorul de distributie raspunde in fata consumatorului pentru asigurarea calitatii energiei electrice in cazul consumatorilor care opteaza pentru incheierea directa a contractelor de distributie, in conditiile stabilite in aceste contracte.
(2) In cazul consumatorilor racordati la reteaua electrica de transport, care incheie direct contract de transport, obligatia mentionata la alin.(1) revine operatorului de transport si de sistem in cadrul contractului de transport.
(3) In situatiile de la alin. (1) si (2), furnizorul este exonerat de raspundere in relatia cu consumatorul in ceea ce priveste asigurarea calitatii energiei electrice, iar operatorul de retea plateste direct consumatorului penalitati pentru abaterile de la calitate ale energiei electrice in cuantumul si in conditiile prevazute in contractul de distributie/transport.


Sectiunea a 4-a - Continuitatea alimentarii

Art. 168. Furnizorul raspunde fata de consumator pentru asigurarea continuitatii in alimentare. In cazul in care furnizorul este sanctionat financiar pentru neasigurarea continuitatii in alimentare, ca efect al aplicarii prevederilor din Standardul de performanta pentru serviciul de furnizare sau al aplicarii prevederilor contractului de furnizare, acesta isi recupereaza suma platita, dupa caz, de la operatorul de distributie/ transport cu care are incheiat contract de distributie/ transport.
Art. 169. (1) Prin exceptie de la Art. 168, operatorul de distributie raspunde in fata consumatorului pentru asigurarea continuitatii in alimentarea cu energie electrica, in cazul consumatorilor care opteaza pentru incheierea directa a contractelor de distributie. In acest caz, furnizorul este exonerat de raspundere in relatia cu consumatorul in ceea ce priveste asigurarea continuitatii in alimentare.
(2) In cazul consumatorilor racordati la reteaua electrica de transport, raspunderea mentionata la alin. (1) revin operatorului de transport si de sistem in cadrul contractului de transport.
Art. 170. (1) Operatorul de retea este obligat sa tina evidenta intreruperilor in alimentarea cu energie electrica pentru toti consumatorii racordati la reteaua pe care o exploateaza.
(2) Pina la separarea legala a activitatilor de distributie si furnizare, furnizorul care detine si licenta de distributie, este obligat sa tine evidenta intreruperilor, in calitate de operator de distributie, pentru toti consumatorii racordati la reteaua sa.
Art. 171. Intreruperile in alimentare pot fi:
a) intreruperi planificate (programate), pentru efectuarea unor manevre, revizii sau reparatii de catre operatorul de retea;
b) intreruperi neplanificate (accidentale), cauzate de defecte permanente sau tranzitorii in retelele electrice exploatate de operatorul de retea sau in instalatiile electrice ale consumatorului.
Art. 172. Furnizorul este obligat ca la primirea unei reclamatii din partea consumatorului referitoare la o intrerupere, sa solicite operatorului de retea restabilirea alimentarii, in termenele stabilite in contracte sau in lipsa unor prevederi contractuale, in termenele stabilite prin Standardul de performanta pentru serviciul de furnizare; duratele de restabilire a alimentarii negociate prin contracte nu pot fi mai mari decit cele prevazute de Standardul de performanta pentru serviciul de furnizare.
Art. 173. Furnizorul se asigura ca operatorul de distributie include in contractul de distributie obligatia de inregistrare in evidentele sale a intreruperilor in alimentare programate sau accidentale conform Standardului de performanta pentru serviciul de furnizare a energiei electrice .
Art. 174. In cazul consumatorilor care incheie direct contractul de distributie cu operatorul de retea, furnizorul este exonerat de obligatiile prevazute la Art. 172 si Art. 173.

Sectiunea a 5-a - Tipuri de indicatori de calitate

Art. 175. Standardul de performanta pentru serviciul de furnizare a energiei electrice contine indicatori de calitate care se calculeaza lunar si anual.
Art. 176. Standardul de performanta pentru serviciul de furnizare a energiei electrice stabileste pentru indicatorii de calitate valori de referinta obligatorii pentru furnizori / operatori de retea.
Art. 177. Din punct de vedere al calitatii serviciului de furnizare, indicatorii de calitate sunt grupati pe urmatoarele categorii:
a) indicatori privind calitatea comerciala;
b) indicatori privind continuitatea in alimentare.
Art. 178. Din punct de vedere al efectului asupra consumatorilor, indicatorii de calitate se clasifica in:
a) indicatori de calitate individuali, garantati pentru fiecare consumator. Acesti indicatori pot conduce la plata unor sume de bani in contul consumatorilor afectati, in caz de abateri de la calitate;
b) indicatori de calitate generali care ofera o imagine de ansamblu asupra calitatii activitatii desfasurate de furnizor. Acesti indicatori nu implica acordarea de sume de bani consumatorilor.

Sectiunea a 6-a - Monitorizarea calitatii

Art. 179. Furnizorii au obligatia sa isi organizeze un sistem de monitorizare a indicatorilor de calitate a serviciului de furnizare in conformitate cu reglementarile emise de Autoritatea competenta.
Art. 180. Furnizorii elaboreaza si transmit, pina cel tirziu la 15 martie al fiecarui an, Raportul anual de calitate a serviciilor pentru anul anterior. Raportul intocmit de furnizori se face public pe siteul Internet al furnizorului.
Art. 181. Pe baza rapoartelor de la Art. 180, Autoritatea competenta elaboreaza si publica rapoarte comparative privind respectarea standardului de performanta de catre furnizori in anul calendaristic anterior.
Sectiunea a 7-a - Sanctiuni pentru nerespectarea calitatii

Art. 182. Furnizorul poate fi sanctionat pentru abaterile de la calitatea serviciului de furnizare. Sanctiunile pot fi:
a) reduceri tarifare pentru abateri de tensiune;
b) penalitati pentru nerespectarea indicatorilor de calitate conform standardului de performanta;
c) penalitati pentru nerespectarea clauzelor specifice din contracte referitoare la calitate.

Sectiunea a 8-a - Penalitati pentru nerespectarea indicatorilor de calitate

Art. 183. Autoritatea competenta impune furnizorului/ operatorului de retea, pentru nerespectarea indicatorilor de calitate individuali, plata de penalitati consumatorilor in conditiile specificate in Standardul de performanta pentru serviciul de furnizare a energiei electrice.
Art. 184. Plata penalitatilor pentru nerespectarea indicatorilor caracteristici ai continuitatii in alimentare, componenta a calitatii care depinde exclusiv de operatorul de retea, se face de catre furnizor, care va recupera sumele platite in curs de 30 zile de la operatorul de retea, sau direct de catre operatorul de retea in contul consumatorului.

Sectiunea a 9-a - Reduceri tarifare pentru abateri de tensiune

Art. 185. (1) Pentru energia electrica furnizata pe o durata mai mare de 30 minute consecutive, cu o valoare a tensiunii efective in afara limitelor prevazute de reglementarile in vigoare, la cererea scrisa a consumatorului depusa in termen de 5 zile lucratoare de la inceperea producerii evenimentului, furnizorul va acorda o reducere a pretului energiei de 12,5% pentru energia electrica furnizata cu abaterile mentionate.
(2) Furnizorul este exonerat de raspundere pentru cresterea tensiunii peste limitele prevazute in reglementarile in vigoare, in cazul in care abaterea a avut drept cauza livrarea de putere reactiva de catre consumator in instalatiile operatorului de retea fara ca acesta din urma sa fi aprobat acest regim.
(3) Reducerile tarifare mentionate la alin. (1) se acorda numai in situatia in care in perioada de consum respectiva consumatorul s a incadrat in puterile prevazute in contract si a realizat un factor de putere in limitele prevazute la Art. 48, iar abaterea de tensiune a fost dovedita cu aparatura omologata metrologic, asigurata de furnizorul/operatorul de distributie, la solicitarea consumatorului. Conditiile in care se face constatarea abaterilor sunt prevazute in Standardul de performanta pentru serviciul de furnizare a energiei electrice.
(4) Sumele corespunzatoare reducerilor de la alin.(1) se recupereaza de catre furnizor de la operatorul de retea responsabil de abatere.
Sectiunea a 10-a - Despagubiri pentru daune dovedite din culpa operatorului de retea

Art. 186. (1) Furnizorul va plati despagubiri pentru producerea de daune materiale din culpa operatorului de retea. Acestea se pot acorda de cite ori consumatorul este prejudiciat, la cererea justificata a acestuia.
(2) Fac exceptie, situatiile in care consumatorul sufera o paguba ca urmare a unei intreruperi in alimentare pentru care timpul de restabilire a alimentarii a fost mai mic decit timpul maxim de restabilire a alimentarii cu energie electrica prevazut in contractul de furnizare.
Art. 187. (1) Pentru daunele produse consumatorului din cauza intreruperilor in furnizarea energiei electrice dovedite din vina operatorului de retea care depasesc limitele prevazute in contractul de furnizare, furnizorul este obligat sa plateasca acestuia despagubiri, daca in urma investigatiilor se constata culpa operatorului de distributie/ transport cu care furnizorul are contract.
(2) Despagubirea nu va depasi, pe intrerupere, in limita prejudiciului suferit de consumator, contravaloarea energiei electrice furnizate in cursul unei zile medii, ziua medie fiind stabilita pe baza ultimei citiri. Pentru intreruperile din aceeasi zi, suma despagubirilor nu va depasi de doua ori contravaloarea energiei electrice furnizate in cursul unei zile medii.
(3) In cazul pagubelor produse cu rea vointa de catre personalul operatorului de retea, sau unor greseli in exploatarea retelelor de alimentare, nu se mai aplica limitarea despagubirilor prevazute la alin.(2) si se achita despagubirea la valoarea pagubei stabilita de comun acord de consumator, furnizor si operatorul de retea.
(4) Neindeplinirea de catre consumator a obligatiilor prevazute la Art. 97 si Art. 98 determina, implicit, riscul consumatorului de a primi o despagubire limitata.
Art. 188. Furnizorul este obligat sa plateasca despagubiri consumatorului casnic in cazul deteriorarii unor receptoare electrice, cu exceptia lampilor si a receptoarelor electrotermice, in situatii in care au aparut tensiuni mai mari decit cele admise de normele tehnice specifice in punctul de delimitare a instalatiilor, din vina dovedita a furnizorului sau operatorului de retea.
Art. 189. Despagubirea prevazuta la Art. 188 se plateste la cererea consumatorului daca in urma investigatiei efectuate la locul de consum de catre operatorul de retea si furnizor se constata existenta prejudiciului si culpa operatorului de retea, la valoarea si in conditiile stabilite in conformitate cu o procedura specifica, aprobata de Autoritatea competenta.
Art. 190. (1) Furnizorul nu raspunde fata de consumator pentru daunele cauzate de intreruperea furnizarii energiei electrice sau pentru calitatea energiei electrice furnizate, in cazul unor calamitati sau al unor fenomene ale naturii care au avut o intensitate mai mare decit cele prevazute in prescriptiile de proiectare.
(2) Furnizorul nu raspunde pentru daunele produse de intreruperi cauzate de consumator.
(3) Sumele corespunzatoare despagubirilor prevazute la Art. 186 - 188 se recupereaza de catre furnizor de la operatorul de retea responsabil de producerea daunelor respective, conform prevederilor din contractelor de distributie sau transport.

Sectiunea a 11-a - Despagubiri pentru daune dovedite din culpa consumatorului


Art. 191. (1) Consumatorul va plati despagubiri furnizorului sau operatorului de retea pentru pagubele dovedite produse operatorului de retea sau altor consumatori, ca urmare a functionarii necorespunzatoare a echipamentelor sau a instalatiilor proprii ori a actiunii personalului propriu. Furnizorul la rindul sau va despagubi partile prejudiciate in termenul prevazut in contract.
(2) Consumatorul plateste subconsumatorilor despagubiri pentru pagubele dovedite produse subconsumatorilor sai, ca urmare a functionarii necorespunzatoare a echipamentelor sau a instalatiilor proprii ori a actiunii personalului propriu.
Art. 192. (1) Despagubirea datorata de catre consumator furnizorului, pentru pagube aduse altor consumatori din culpa sa, nu va depasi contravaloarea energiei electrice consumate de catre consumatorii sau subconsumatorii prejudiciati in cursul unei zile medii, ziua medie fiind stabilita pe baza ultimei citiri.
(2) In cazurile provocate cu rea credinta de catre consumator sau datorate unor erori in exploatarea retelelor sau instalatiilor consumatorului, nu se mai aplica limitarea despagubirii prevazuta la alin.(1).
Art. 193. Despagubirea conform Art. 192. se plateste la cererea operatorului de retea daca in urma investigatiei efectuate la locul de consum de catre operatorul de retea, furnizor si consumator se constata existenta prejudiciului si a culpei consumatorului, la valoarea stabilita de comun acord de consumator, furnizor si operatorul de retea. Furnizorul transfera aceasta suma de bani operatorului de retea, in termenul prevazut in contractul de distributie.
Sectiunea a 12-a - Sesizarea si analiza reclamatiei privind producerea de daune materiale


Art. 194. (1) In situatia producerii unei pagube materiale, partea vatamata, operator de retea sau consumator adreseaza o cerere de despagubire furnizorului, care o transmite partii considerate a fi a produs prejudiciul.
(2) Termenul de depunere a sesizarii scrise de catre partea vatamata este de 5 zile lucratoare de la data producerii incidentului reclamat sau de la data luarii la cunostinta.
(3) Cererea va fi insotita de documente justificative din care sa rezulte cele reclamate, inclusiv o estimare a prejudiciului provocat si, in cazul agentilor economici, modul in care a actionat personalul propriu pentru limitarea incidentului reclamat.
Art. 195. Partea reclamata este obligata sa efectueze impreuna cu partea vatamata si cu furnizorul analiza incidentului reclamat in cel mult 10 zile lucratoare de la primirea sesizarii.
Art. 196. Furnizorul si operatorul retelei vor pune la dispozitia consumatorului gratuit toate datele legate de incident care sunt necesare pentru sustinerea sesizarii .
Art. 197. Furnizorii si operatorii de retea vor elabora proceduri specifice pentru sesizarea si analiza reclamatiilor privind producerea de daune materiale pe care le vor supune aprobarii Autoritatii competente.
Art. 198. In cazul in care partea vatamata nu este de acord cu modul de solutionare a cererii de despagubire, aceasta poate apela la calea arbitrajului prevazuta la Art. 64 sau se poate adresa instantei judecatoresti.

CAPITOLUL IX
AZNTRERUPERI SI LIMITARI AZN FURNIZAREA ENERGIEI ELECTRICE

Sectiunea 1 - Intreruperi programate

Art. 199. (1) Operatorul de retea are obligatia sa programeze si sa efectueze lucrarile de intretinere, revizie, reparatie ale instalatiilor proprii prin care se realizeaza alimentarea cu energie electrica ale consumatorilor de asa natura incit sa conduca la o durata cit mai mica a intreruperii furnizarii energiei electrice.
(2) Programarea lucrarilor se face cu consultarea consumatorilor afectati, tinind cont, pe cit posibil, de programul de functionare al acestora. Pentru consumatorii sezonieri lucrarile se planifica pe cit posibil in perioada de gol de activitate a acestora.
(3) Intreruperile programate in furnizarea energiei electrice se comunica consumatorilor astfel:
a) in scris, la marii consumatori, cu cel putin 3 zile lucratoare inainte;
b) prin mass-media si/ sau afisaj la locul de consum pentru micii consumatori si consumatorii casnici, cu cel putin o zi inainte.

Sectiunea a 2-a - Intreruperi in furnizarea energiei electrice pentru nerespectarea de catre consumator a obligatiilor sale

Art. 200. (1) Operatorul de retea va intrerupe consumatorului furnizarea energiei electrice, cu un preaviz de 5 zile lucratoare, in urmatoarele cazuri:
a) depasirea puterii aprobate prin avizul tehnic de racordare;
b) neachitarea facturilor emise de furnizor/ operatorul de retea;
c) impiedicarea sub orice forma a delegatului imputernicit al operatorului de retea/ furnizorului de a monta, verifica, inlocui grupurile de masura sau de a citi inregistrarile acestora, de a verifica si remedia defectiunile in instalatiile care sunt proprietate a operatorului de retea, atunci cand acestea se afla pe teritoriul consumatorului, de a verifica instalatiile proprii ale consumatorului, situate in amonte de alt consumator;
d) consumatorul nu respecta programul convenit pentru intreruperi in scopul executarii reviziilor tehnice ale instalatiei de racordare la retea, a altor lucrari in instalatiile operatorului de retea sau refuza sa participe la intocmirea acestor programe;
e) consumatorul nu a luat la termenele convenite cu operatorul de retea / furnizorul masurile de limitare a perturbatiilor pina la valorile normate;
f) nerespectarea limitelor zonelor de protectie si de siguranta pentru retelele si instalatiile electrice;
g) racordarea unui subconsumator de catre consumator, la instalatia proprie, fara acordul furnizorului / operatorului de retea;
h) in alte cazuri care se specifica in contractele de furnizare.
(2) Operatorul de retea va intrerupe consumatorului furnizarea energiei electrice fara preaviz in urmatoarele cazuri:
a) consumul fraudulos de energie electrica;
b) impiedicarea repetata a accesului furnizorului/ operatorului de retea in instalatiile de utilizare ale consumatorului, in scopul de a culege datele necesare pentru recalcularea consumului, in cazul constatarii unor situatii care conduc la inregistrarea eronata a consumului de energie electrica;
c) consumatorul nu aplica reducerea puterii absorbite ceruta de furnizor/ operatorul de retea in regim de restrictii, conform contractelor si normativelor, in termenii prevazuti in acestea;
d) consumatorul modifica reglajele instalatiilor de protectie stabilite cu operatorul de retea;
e) in alte cazuri care se vor specifica in contractele de furnizare.
(3) Se excepteaza de la prevederile alin. (1) lit. a), b), c), e), g), h) si ale alin. (2), lit. c), e): spitalele, sanatoriile, statiile de salvare, caminele de batrini, cresele, scolile, serviciile de trafic aerian, naval si feroviar care concura la siguranta circulatiei.
(4) Organele administratiei publice centrale si locale asigura fondurile necesare platii facturilor unitatilor care se incadreaza in prevederile alin. (3) pe care le au in subordine sau coordonare in conditile exceptarii acestor unitati de la prevederile alin.1 lit.b) si c).
(5) Cheltuielile furnizorului/ operatorului de retea pentru deconectarea si reconectarea la retea a consumatorului vor fi suportate de consumator.
(6) In cazul in care consumatorul nu efectueaza in termen de 6 luni de la data intreruperii furnizarii energiei electrice plata integrala a tuturor datoriilor financiare pe cere le are catre operatorul de retea/ furnizor, operatorul de retea poate sa desfiinteze instalatia de racordare. Consumatorul caruia i s-a desfiintat instalatia de racordare, dupa ce plateste toate datoriile financiare restante, poate cere o noua racordare, urmind aceeasi metodologie ca un consumator nou.
(7) Operatorul de retea are dreptul de a demonta instalatiile sale de alimentare cu energie electrica a consumatorilor, daca aceste instalatii ramin definitiv sau temporar fara intrebuintare. Remontarea lor in scopul aceleiasi folosinte se va face de catre operatorul de retea fara nici o plata.

Sectiunea a 3-a - Intreruperea furnizarii energiei electrice in situatii exceptionale aparute in functionarea SEN

Art. 201. (1) Intreruperea furnizarii energiei electrice in situatii exceptionale este justificata pentru a pastra functionarea sistemului electroenergetic, atit la nivel zonal cit si pe ansamblu, ca o ultima optiune sau atunci cind urgenta situatiei nu permite luarea altor masuri. Intreruperea trebuie sa se faca in conditii tehnice prestabilite si cu asigurarea reluarii furnizarii cat mai curand posibil.
(2) Operatorul de retea este autorizat sa intrerupa, pentru un grup cit mai restrins de consumatori si pe durata cit mai scurta, furnizarea de energie electrica in urmatoarele situatii:
a) cind se pericliteaza viata sau sanatatea oamenilor ori integritatea bunurilor materiale;
b) pentru prevenirea sau limitarea extinderii avariilor echipamentelor energetice, in zone de retea electrica sau la nivelul intregului sistem electroenergetic national.
c) pentru executarea unor manevre si lucrari care nu se pot efectua fara intreruperi.

Sectiunea a 4-a - Deconectarea automata a sarcinii

Art. 202. (1) Operatorii de retea si consumatorii au obligatia sa asigure deconectarea automata la frecventa si/ sau la tensiune scazuta, sau dupa alte criterii a unui consum, in conformitate cu cerintele OTS.
(2) Operatorii de retea si consumatorii au obligatia sa realizeze si sa asigure buna functionare a instalatiilor care realizeaza deconectarea automata a unui consum pe criteriul scaderii frecventei, tensiunii sau pe alte criterii, in conformitate cu cerintele OTS.
(3) Puterea pe transe, reglajele si logica de actionare ale instalatiilor care realizeazadeconectarea automata a unui consum prevazute la alin.(2) se stabilesc de catre OTS si se comunica operatorilor de distributie/ consumatorilor.

Sectiunea a 5-a - Deconectarea manuala a consumului

Art. 203. (1) Deconectarea manuala a sarcinii se face de catre operatorii de retea, prin aplicarea transelor prevazute in Normativul de deconectari manuale (DM), la dispozitia OTS transmisa operativ, prin treptele de dispecer subordonate.
(2) Decizia reducerii consumului prin aplicarea Normativului DM se ia de catre OTS, in situatii in care apar deficite de putere si energie electrica de scurta durata, pentru prevenirea sau limitarea extinderii avariilor echipamentelor energetice, in zone de retea electrica sau la nivelul intregului SEN.
(3) In Normativul DM sunt inclusi, pe transe, toti consumatorii industriali si cei asimilati acestora astfel incit consumul total ce poate fi deconectat simultan sa fie in conformitate cu cerintele de siguranta ale SEN impuse de OTS. Nu se pot include in Normativul DM consumatorii a caror deconectare ar pune in pericol vieti omenesti, ar provoca distrugeri de utilaje sau explozii.
(4) Realimentarea consumatorilor deconectati se face numai la dispozitia OTS.
(5) Consumatorii prevazuti in Normativul DM cu putere minima tehnologica, se vor realimenta ulterior deconectarii cu aceasta putere, dupa epuizarea timpului minim de realimentare prevazut in normativ, fara aprobarea prealabila a OTS, dar cu informarea lui ulterioara. In acest caz, operatorul de retea este obligat sa anunte operativ consumatorul privind reconectarea si obligatia functionarii la putere minima tehnologica.
(5) Consumatorii realimentati la puterea minima tehnologica trebuie sa se incadreze in aceasta putere pina la ridicarea restrictiei de catre OTS. Consumatorii care depasesc puterea minima tehnologica vor fi preavizati initial si apoi deconectati dupa 15 minute de la primirea preavizului.
(6) Evidenta transelor de deconectari se tine la dispecerul energetic central, la nivelul centrelor de dispecer cu autoritate de decizie asupra echipamentelor prin care se deconecteaza consumatori si in statiile in care se afla echipamentele prin care se deconecteaza consumatorii.
Art. 204. Operatorii de distributie au obligatia sa intocmeasca si sa revizuiasca anual Normativul DM, pentru consumatorii racordati la retelele lor, in conformitate cu cerintele OTS. Pentru consumatorii racordati la reteaua electrica de transport, aceasta obligatie revine OTS.

Sectiunea a 6-a - Limitarea furnizarii energiei electrice

Art. 205. (1) In cazul penuriei nationale de combustibili sau in situatii exceptionale caracterizate prin deficite cronice de energie, determinate de evolutia economiei internationale, de necesitatile de aparare sau de protectie a mediului inconjurator, sau de alte cauze, OTS propune ministerului de resort punerea in aplicare a Normativului de limitari. Punerea in aplicare a Normativului de limitari si perioada in care acesta se aplica se aproba prin Hotarire de Guvern.
(2) Limitarea furnizarii energiei electrice se face de catre operatorii de retea, prin aplicarea transelor prevazute in Normativul de limitari.
(3) Dispozitia de aplicare a prevederilor Normativului de limitari se da de catre conducerea operatorului de retea, la solicitarea OTS.
(4) Operatorii de retea au obligatia anuntarii consumatorilor, direct sau prin intermediul furnizorilor, cu minimum 24 de ore inainte de aplicarea Normativului de limitari. Comunicarea se face prin telex, fax sau nota telefonica.
(5) Consumatorii care nu respecta dispozitia de reducere a puterii prevazuta in Normativul de limitari vor fi deconectati conform prevederilor Art. 200 alin (2) lit. d).
(6) Ridicarea restrictiilor in furnizarea energiei electrice si realimentarea consumatorilor la nivelul puterilor contractate se face de catre Guvern la propunerea ministerului de resort.
Art. 206. (1) Operatorii de distributie au obligatia sa intocmeasca si sa revizuiasca anual Normativul de limitari, pentru consumatorii racordati la retelele lor, in conformitate cu cerintele OTS. Pentru consumatorii racordati la reteaua electrica de transport aceasta obligatie revine OTS.
(2) Evidenta transelor de limitari aplicate se tine la nivelul centrelor de dispecer cu autoritate de decizie asupra echipamentelor prin care se deconecteaza consumatorii.
Art. 207. In situatii de urgenta, pentru mentinerea in functiune a SEN, operatorii de retea au dreptul sa aplice limitari de putere si consumatorilor care nu au transe de reducere prin contract.
Art. 208. (1) Modul in care consumatorul poate deveni obiectul deconectarilor manuale si limitarilor de consum, puterile care se pot deconecta, puterea minima tehnologica, puterea minima de avarie, timpul minim si maxim de realimentare, alti parametri si conditii legate de deconectari si limitari se stabilesc de comun acord intre consumator si operatorul de retea.
(2) Valorile stabilite vor fi prevazute in Conventia de exploatare care se incheie intre consumator si operatorul de retea si care este anexa la contractele de furnizare si de distributie a energiei electrice.
Art. 209. In situatia in care nu se ajunge la un acord, consumatorul este obligat sa puna la dispozitia operatorului de retea un studiu efectuat de un proiectant tehnolog, convenit cu operatorul de retea, care sa fundamenteze valorile parametrilor in divergenta.
Art. 210. Detalierea modului de intocmire a Normativului DM si a Normativului de limitari, a modului cum se aplica acestea se va face printr-o procedura propusa de OTS si aprobata de ANRE.
Art. 211. La consumatorii care au echipamente sau instalatii la care intreruperea alimentarii cu energie electrica peste o durata critica poate conduce la explozii, incendii, distrugeri de utilaje sau accidente cu victime umane, puterea absorbita de acestia se reduce pana la nivelul puterii minime de avarie.

CAPITOLUL X
CONTRAVENTII

Art. 212. (1) Constituie contraventii urmatoarele fapte:
a) patrunderea persoanelor neautorizate in locurile si in instalatiile electrice la care accesul este interzis;
b) nesolicitarea de catre consumatori a rezilierii contractului de furnizare a energiei electrice incheiat cu furnizorul, in termen de 6 luni de la data cand acesta nu mai este titularul dreptului de proprietate sau al altui drept in baza caruia a fost incheiat acest contract;
c) consumul de energie electrica intr-un interval de timp care depaseste 6 luni, in cazul in care contractul de furnizare a energiei electrice este pe numele altei persoane fizice sau juridice decit a celei ce detine de drept locul de consum;
d) emiterea de catre furnizor a unei facturi, cu exceptia facturii de regularizare pentru consumul de energie electrica activa, in care indexul vechi al grupului de masurare este mai mic decit cel corespunzator din factura precedenta pentru acelasi loc de consum;
e) neefectuarea sau netransmiterea la consumator a rezultatului analizei de catre furnizor asupra corectitudinii contravalorii unei facturi de energie electrica in termen de 10 zile de la data inregistrarii contestatiei scrise a unui consumator;
f) necomunicarea catre petitionar a raspunsului datorat acestuia in termen de cel mult 30 de zile de la data inregistrarii unei petitii la operatorul de retea sau la furnizor;
g) nerespectarea de catre furnizor a prevederilor legale privind calcularea consumului energiei electrice in sistemul pausal
h) neinlocuirea de catre operatorul de retea a grupului de masurare reclamat de consumator ca fiind defect sau suspect de inregistrari eronate in termen de 10 zile de la data inregistrarii reclamatiei scrise a consumatorului.
(2) Contraventia prevazute la alin. (1) lit. a) se sanctioneaza cu amenda de la 500.000 lei la 3.000.000 lei in cazul persoanelor fizice si cu amenda de la 6.000.000 lei la 20.000.000 lei in cazul persoanelor juridice, contraventiile prevazute la alin.(1) lit. d)- h) se sanctioneaza cu amenda de la 500.000 lei la 1.000.000 lei in cazul persoanelor fizice si cu amenda de la 4.000.000 la 30.000.000 lei in cazul persoanelor juridice, iar contraventiile prevazute la alin.(1) lit. b) si c) se sanctioneaza cu amenda de la 500.000 lei la 600.000 lei, in cazul persoanelor fizice si cu amenda de la 1.000.000 lei la 2.000.000 lei, in cazul persoanelor juridice.
(3) Contravenientul poate achita pe loc sau in termen de cel mult 48 de ore de la data incheierii procesului - verbal jumatate din minimul amenzii prevazute la alin. (2).
(4) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre:
a) reprezentantii imputerniciti ai Autoritatii competente in cazul contraventiilor prevazute la alin (1) lit. d), e), g), h).
b) reprezentantii imputerniciti ai Consiliilor locale in cazul contraventiilor prevazute la alin (1). lit. a), b),c), f).
(5) Constatarea contraventiilor prevazute la alin (1) se poate face in afara persoanelor prevazute la alin.(4) si de catre reprezentantii imputerniciti ai titularilor de licenta de furnizare a energiei electrice pentru contraventiile prevazute la lit. b) si c).
(6) Titularii de licenta prevazuti la alin (5) au obligatia sa sesizeze in termen de 5 zile Consiliul local in zona caruia s-a savirsit contraventia pentru a se aplica sanctiunile conform prevederilor legale.
Art. 213. Contraventiilor prevazute la Art. 212 le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002 cu modificarile ulterioare.

CAPITOLUL XI
DISPOZITII FINALE SI TRANZITORII

Art. 214. (1) Toate contractele de furnizare a energiei electrice aflate in derulare la data aprobarii prezentului regulament isi prelungesc valabilitatea de drept, pina cind una din parti are initiativa rezilierii contractului existent, sau a incheierii unui nou contract, cu conditia respectarii prevederilor Legii energiei electrice nr. 318/2003, a prevederilor prezentului regulament si a Contractelor cadru aprobate de Autoritatea competenta.
(2) Pina la incheierea unui nou contract, furnizorul va comunica consumatorului care sunt clauzele care se modifica din contractele existente.
Art. 215. (1)Autoritatea competenta va emite reglementarile care decurg din prevederile prezentului regulament in termen de doi ani de la data intrarii in vigoare a acestuia.
(2) Pina la adoptarea reglementarilor prevazute la alin. (1), se aplica normele existente.

Comentarii literare

ALEXANDRU LAPUSNEANUL COMENTARIUL NUVELEI

Amintiri din copilarie de Ion Creanga comentariu

Baltagul - Mihail Sadoveanu - comentariu

BASMUL POPULAR PRASLEA CEL VOINIC SI MERELE DE AUR - comentariu

Personaje din literatura

Baltagul – caracterizarea personajelor

Caracterizare Alexandru Lapusneanul

Caracterizarea lui Gavilescu

Caracterizarea personajelor negative din basmul

Tehnica si mecanica

Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice.

Actionare macara

Reprezentarea si cotarea filetelor

Economie

Criza financiara forteaza grupurile din industria siderurgica sa-si reduca productia si sa amane investitii

Metode de evaluare bazate pe venituri (metode de evaluare financiare)

Indicatori Macroeconomici

Geografie

Turismul pe terra

Vulcanii Și mediul

Padurile pe terra si industrializarea lemnului

Centrale cu biomasa

Deconectarea circuitelor monofazate

Filtre active

Metoda curentilor ciclici (de contur, Maxwell)

Caracteristici generale pentru echipamente, accesorii si materiale pentru realizarea instalatiilor electrice

Principiul de construire al stabilizatoarelor parametrice

Circuite fundamentale cu tranzistoare bipolare

Traductoare capacitive a senzorilor de proximitate

Termeni si conditii

Contact

Creeaza si tu