Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice



Acasa » tehnologie » tehnica mecanica
COMBUSTIBILI UTILIZATI LA FURNALE

COMBUSTIBILI UTILIZATI LA FURNALE



COMBUSTIBILI UTILIZATI LA FURNALE

Notiuni teoretice

1. Cocsul metalurgic

Dintre combustibilii solizi, cocsul metalurgic este cel mai utilizat la producerea fontei in furnal. Este un combustibil artificial obtinut in urma procesului de pirogenare (incalzire in absenta aerului) la temperaturi de 1000…11000C a huilelor aglutinate (cocsificabile) care sunt huile grase cu 16…30 %, volatile (in ultima vreme se folosesc si huile de gaz, de cocs, slabe). La 9500C volatilele se indeparteaza ramanand un reziduu uscat –cocsul brut – in care este inchisa si cenusa carbunelui. Din 1 t carbune se obtin 0,6…0,8 t cocs.

Cocsul este preponderent utilizat in furnal, rolul acestuia fiind de:



Combustibil: arderea sa trebuie sa asigure caldura necesara desfasurarii proceselor din furnal (reducerea minereurilor, descompunerea carbonatilor, sulfurilor, apei, formarea fontei si zgurii, acoperirea pierderilor de caldura etc.);

Agent reducator: participa atat direct prin continutul sau de carbon, cat si indirect prin CO obtinut prin arderea C din cocs in zona gurilor de vant, la reducerea oxizilor de Fe, Mn, Si, P etc. din minereuri;

Agent de carburare: in creuzet, cedeaza baii metalice carbonul necesar definitivarii compozitiei fontei (carburarea Fe incepe in cuva la temperaturi mai mici de 10000C pana la 1 %C si se continua la temperaturi mai mari de 11000C cand e urmata de topirea fontei ca urmare a scaderii ttop);

Agent de afinare: asigura permeabilitatea incarcaturii la trecerea gazelor (ocupa peste 50 % din volumul furnalului);

Sustinere a coloanei de materiale din furnal fiind singurul in stare solida in dreptul gurilor de vant (cocsul nu se topeste, ci arde si se gazifica).

Conditiile de calitate si deci caracteristicile pe care trebuie sa le aiba cocsul rezulta din rolul acestuia in furnal. In practica furnalelor se utilizeaza urmatoarele notiuni de cocs:

cocs tehnic – Kt – este cocsul cu granulatia corespunzatoare incarcarii in furnal, fara umiditate. La acesta se raporteaza analiza tehnica si se efectueaza calculele de incarcatura, gaz de furnal si bilant termic;

cocs tehnologic – Kthl – este cocsul tehnic la care se adauga umiditatea. Se incarca efectiv in furnal si cu acesta se calculeaza unitatea de

incarcare, se dimensioneaza instalatia de transport la gura furnalului si aparatul de incarcare;

cocs de aprovizionare – Ka – este cocsul tehnologic la care se adauga maruntul rezultat de la ciuruirea finala (de la groapa skipurilor), marunt care reprezinta 15…25 % (Ka = 1,15…1,25 Kth).

a. Caracteristicile chimice ale cocsului

Analiza tehnica a cocsului indica continutul de umiditate (W), cenusa (Aa), materii volatile (Va) si sulf total (St) care se afla in cocs (Sk =Kt ).

Cenusa , volatilele si sulful total se exprima raportate la cocsul anhidru (fara apa, adica Kt); umiditatea este raportata la cocsul tehnologic, deci:

Kt = (6.8)

Continutul de carbon nelegat - Cfix

Este carbonul liber din cocs care arde in fata gurilor de vant determinand puterea calorica a cocsului ce se stabileste cu relatia:

Pa = 81 C + 246 H – 26(O-S) – 6W( Kcal/kg x 4187 kg/kg),  (6.9)

in care: C, H, O, S, W sunt cantitatile in kg/100 kg cocs.

Se determina din analiza tehnica:

Qfix = 100 = (Va + Aa), %, (6.10)

Fiind cuprins intre 82…90 % si in functie de acesta, Pci variaza intre 6800…7400 Kcal/kg (28,7…31 x 106 KJ/kg). Pentru un cocs bun Cfix ~ 87 %.

Continutul de materii volatile - Va

Este cuprins intre 0,7…1,5 % si are rol asupra procesului de cocsificare; un continut mai mare de 1,5 %Va indica faptul ca procesul a fost nesatisfacator (eventual carbunii slabi), iar cocsul a fost evacuat prea devreme si ca se poate astepta la o scadere a rezistentei acestuia.

Continutul de cenuse - Aa

Cenusa cocsului reprezinta materialul anorganic provenit din carbune si ramas in cocs. Cantitativ este egala cu cenusa carbunilor, dar raportata la masa mai mica a cocsului va fi mai mare procentual. Este foarte acida si se inglobeaza in zgura in zona gurilor de vant. Micsoreaza continutul de Cfix si ca atare se limiteaza la max. 16 % (obisnuit Aa = 10…13 %).

Cand cenusa cocsului scade cu 1 % consumul specific de cocs scade cu 1,5…2,5 % ca urmare a scaderii cu cca. 1,5 % a cantitatii de fondant, iar productivitatea furnalului creste cu 2,0…2,5%.

Continutul de sulf – Sat

Se gaseste in cenusa cocsului, dar in analiza tehnica este raportat la cocsul tehnic, deci:

Sk = Kt · (6.11)

Circa 90 % din cantitatea totala de S introdusa in furnal provine din cenusa cocsului si se gaseste integral in fonta si zgura. Continutul de Sat se limiteaza: 1,3 %S.U.A., 1,2 % Germania, 2…2,5 % Romania (normal este cuprins intre 1…2,1 %).

Cresterea cu 1 % a S in cocs conduce la cresterea cu 1…1,5 % a consumului specific de cocs deoarece creste cu cca. 1,2 % consumul de calciu, fapt ce va conduce la o micsorare a productivitatii furnalului.

Continutul de umiditate –W-

Cocsul stins uscat contine 1 % apa, iar cocsul stins umed contine 4…6 % apa.

Daca umiditatea este constanta si nu prea mare, aceasta nu influenteaza procesul din furnal, evaporarea apei are loc la partea superioara a cuvei si poate conduce la racirea gazului sau eventual la condensarea apei pe conducte.

Variatia (necontrolata) a umiditatii conduce la erori de dozare si de aici imposibilitatea de a controla furnalul (unitatea de incarcare se calculeaza cu cocsul tehnologic a carui dozare se face prin cantarire si daca, de exemplu, umiditatea creste se va introduce in furnal cu cocsul apa in loc de carbon, fapt ce duce la racirea furnalului). Relatia de trecere de la Kt la Kthl si invers pentru un continut de umiditate in cocs de 5 % (raportat la Kthl), este:

Kt = Kthl 0,95: Kthl = Kt : 0,95 (6.12)

b. Caracteristici fizico-mecanice ale cocsului

Porozitatea

Caracteristica importanta pentru ca determina marimea suprafetelor active ale cocsului, deci puterea de reactie. Are valori de 45…55 % (suprafata totala a 1 kg cocs = 40 m2).

Porozitatea aparenta - suma porilor deschisi - se determina prin introducerea de cocs in apa si degazarea in vid la o anumita presiune.

Porozitatea reala - suma tuturor porilor - exprima volumul golurilor din bucata de cocs si se stabileste cu formula:

P = 100, (%) (6.13)

Reactivitatea

Se determina in laborator prin metoda Koppers. Se exprima prin cantitatea de CO2 care se transforma in CO in prezenta C (conform reactiei C + CO2 = 2CO) la temperatura de 9500C (10000C). Se exprima prin relatia:



, %, (6.14)

avand urmatoarele valori:

- 30…50 %, pentru antracit;

- 50…120 %, pentru cocsuri;

- 30…70 %, pentru cocs cubilou;

- 130…180 %, pentru mangal;

- 70…120 %, pentru cocs furnal.

Reactivitatea depinde de porozitate, granulatie, temperatura, tipul carbunelui, din care a fost facut cocsul. Determina viteza de ardere a cocsului si influenteaza dimensiunile zonei de ardere.

Conductibilitatea electrica

Valoarea conductibilitatii electrice indica daca procesul de cocsificare a decurs bine (o cocsificare buna conduce la valori de 30…40 ori mai mari ale rezistentei electrice). Se considera, in special la furnalele electrice.

Granulatia

Determina permeabilitatea coloanei de materiale din furnal si circulatia gazelor prin incarcatura, cocsul ocupand cca. 50…55 % din volumul furnalului. Granulatia optima este inca controversata, dimensiunea medie se recomanda sa fie 45…60 mm (de trei ori mai mare decat dimensiunea medie a minereurilor). Se stabilesc, prin ciuruire, diferiti indici:

- D50 – dimensiunea medie (dimensiunea ochiurilor ciurului corespunzator la 50 % trecere si 50 % refuz;

- D75,, D25 – dimensiuni sferturi (corespunzator la 75 % si respectiv 25 % refuz).

- - indice de omogenitate;

- K = - coeficient de uniformitate.

In prezent, la majoritatea uzinelor, inainte de incarcarea in furnal cocsul este trecut prin ciur pentru inlaturarea maruntului.

La furnalele pana la 1000 m3Vu ciurul are ochiurile de 25 mm, la furnalele mai mari 30…40 mm. Nu se limiteaza, in general dimensiunea superioara a bucatilor de cocs.

In principiu, la furnalele ce lucreaza cu minereuri sau aglomerate bine clasate, cocsul trebuie sa aiba dimensiunile cuprinse intre 25…75 mm.

In cazul incarcaturilor de minereuri insuficient clasate, in special daca aceasta cuprinde marunt sub 8…10 mm si bucati peste 60…70 mm, dimensiunea cocsului trebuie sa fie mai mare: 40…120 mm.

Rezultatele de functionare a furnalelor care lucreaza cu incarcatura de minereuri clasate si practica sfaramarea cocsului cu granulatia peste 60…70 mm concomitent cu inlaturarea maruntului sub 25…30 mm au dovedit avantajele acestor operatii.

Cocsul supus unor solicitari mecanice menajate urmate de o clasare isi imbunatateste atat coeziunea (rezistenta mecanica), cat si omogenitatea, dar dimensiunea medie devine mai mica.

Rezistenta mecanica

Este principala caracteristica a cocsului, de aceasta depinzand comportarea cocsului in furnal unde suporta caderi si frecari.

Sfaramarea cocsului in furnal conduce la inrautatirea circulatiei gazelor prin incarcatura si la acumulari de cocs marunt in unele zone producand deranjamente la coborarea incarcaturii (agatari), arderi de guri de vant, cresterea consumului specific de cocs.

Rezistenta cocsului care reprezinta suma rezistentelor la compresiune, forfecare, frecare, presare, soc dinamic etc., se determina pe baza unor probe in care cocsul este supus la eforturi prin lovire si frecare prin rostogolire intr-un tambur. Rezistenta se determina atat la cocserie, cat si la furnal (indicele de rezistenta este mai mare, cocsul fiind stabilizat in urma operatiilor de transport, stocare).

Se stabilesc doi indicatori de rezistenta care reprezinta cantitatile exprimate in procente din fractiile sub 10 mm si peste 40 mm:

- M 40 – reprezinta fractia mai mare de 40 mm, %;

- M 10 – reprezinta fractia sub 10 mm, % si exprima rezistenta la frecare (indicele de friabilitate, sau de roadere).

2. Mangalul (carbunele de lemn)

Se obtine prin incalzirea lemnului in absenta aerului in retorte sau in bucse la temperaturi de 400…6500C.

- Carbonizarea in retorte – urmareste, in principal, obtinerea de produse chimice din gazele care se degaja in timpul procesului. Se realizeaza la temperaturi joase, 400…4500C, mangalul obtinut continand 25…30 % materii volatile, fiind friabil.

- Carbonizarea in bocse – se realizeaza la 600…6500C, mangalul obtinut fiind mai rezistent si contine 10…15% materii volatile.

Principalele caracteristicile ale mangalului sunt:

Rezistenta mecanica

Depinde, in afara de modul in care este realizata carbonizarea si de esenta de lemn folosita.

Mangalul din rasinoase este mai slab decat cel obtinut din foioase, cele mai bune fiind mangalul de artar, ulm, mesteacan (din rasinoase, cel mai rezistent este cel din pin).

Rezistenta se determina la o toba tip Sundgrean. Rezistenta este data de cantitatea ramasa in toba, exprimata in procente. Pentru a fi utilizat la furnale mangalul trebuie sa aiba rezistenta mai mare de 60…70%.

Fiind mai putin rezistent decat cocsul se utilizeaza la furnale cu volumul util Vu < 150…200 m3.

Compozitia chimica

Este mult diferita de a cocsului. Contine 1…3 % cenusa, sulful lipseste aproape complet (se utilizeaza la obtinerea fontelor cu S scazut) si procesul din furnal poate fi condus cu zguri acide ceea ce reprezinta un avantaj din punct de vedere al calitatii fontei si economia procesului.

Continutul de Cfix in mangalul uscat de bocsa este de 82…85 %, iar la mangalul de retorta, care contine volatile mai multe, acesta nu depaseste 75 %.

Volatilele ce se degaja in furnal contin in special H2 care participa la reducerile indirecte si CH4.

Mangalul are reactivitate mai mare decat a cocsului (130…180 %).

Pentru ca materia prima (lemnul) este deficitara si scumpa, iar mangalul nu poate fi folosit decat la furnale mici productia lui este limitata.

De asemenea, productia de fonta elaborata cu mangal este mica si limitata la cantitati ce nu se pot elabora cu cocs (cu S foarte scazut).

3. Calculul temperaturii teoretice de ardere

Relatia de calcul (propusa de Ramn) pentru determinarea temperaturii teoretice de ardere este:

Tt(a) = , oC (6.15)

in care 2340 reprezinta efectul termic al arderii carbonului din cocs la CO, Kcal/kg C;

a - surplusul de carbon adus de combustibilii auxiliari solizi altii decat cocs, CH4;

- m - consumul de combustibil auxiliar (gaz metan), raportat la l kg Ccocs ars la gurile de vant, m3N/kg C;

- Qg - efectul termic insumat al disocierii si arderii CH4 la CO,  439 Kcal/ m3N CH4;

- Va - consumul de aer uscat raportat la 1 kg C (cocs) ars la gurile de vant, m3N aer/kg C;

f j) - continutul de umiditate al aerului suflat, m3N vapori H2O/ m3N aer;

- ta - temperatura de preincalzire a aerului suflat pentru ardere, 0C;

- Ca, CH2O - caldurile specifice medii ale aerului si vaporilor de apa, la temperatura ta, Kcal/ m3N,0C;

- 2580 - efectul termic al disocierii vaporilor de apa, Kcal/ m3N vapori;

- Vg - cantitatea totala de gaz format la gurile de vant raportata la 1 kg Ccocs ars la gurile de vant, m3N /kg C;

- Cg - caldura specifica medie a gazului in zona gurilor de vant, Kcal/ m3N,0C.

Calculul temperaturii teoretice de ardere se efectueaza pentru 1 kg Ccocs ars la gurile de vant. Pentru conditiile concrete de functionare (pe baza datelor de exploatare) cand se utilizeaza si combustibil auxiliar (gaz metan) consumul de gaz metan raportat la 1 kg Ccocs ars la gurile de vant (“m ) se determina considerand Kt = 500 kg/t cu 87,9 Cfix, Vm = 92 m3N /t, = 68,7 % (Cagv = 0,676 C ), deci:


m = = 0,305 m3N /kg C agv.

Aplicatii de calcul. Enunturi si solutii

Sa se determine cantitatea de aer cu 1 %H2O si 24 %O2 necesara pentru arderea la gurile de vant ale furnalului a 1 kg C din cocs si 0,30 m3N CH4. Care va fi compozitia gazului rezultat? Dar daca aerul contine 30 %O2 si 1 %H2O Sa se discute rezultatul (efectul imbogatirii aerului cu oxigen).

R: Arderea la gura de vant a combustibililor are loc dupa reactiile:

C +½ O2 =CO

CH4 + ½ O2 = CO + 2H2

a. Introducand vapori de apa in aer (la suflanta sau inainte de preincalzitor) compozitia se modifica:

O2 : 24 · 0.99 = 23,76 %

O2 : 24 · 0,99 = 12,76 %

H2 : 76 · 0,99 = 75,24 %

H2O : = 1 %

TOTAL  = 100%

Dupa disocierea vaporilor de apa conform reactiei H2O = H2 + 0,5 O2, avand in vedere ca la un volum de vapori disociati rezulta un volum de H2 si 0,5% O2, compozitia reala va fi:

O2 : 23,76 + 0,5 = 24,26……………………………24,139%

N2 :  = 75,24 x ………………74,866%

H2 :  = 1,00 ………………………………0,995

TOTAL  100,5% 100%

Necesarul de oxigen pentru arderea la gurile de vant conform reactiilor scrise mai sus este:

- pentru 1 kg C din cocs…………… = 0,933 m3N O2

- pentru 0,30 Nm3CH4……………… 0,30 / 2 = 0,15 m3N O2

Total O2 necesar pentru ardere este:

O2(necesar ) = 1,083 m3N O2

Cantitatea de aer (cu 24,139 % O2) care trebuie suflata pentru ardere va fi:

Qa(1) = O2(nec) = 4,486 m3N aer

Cantitatea si compozitia gazului rezultat la gurile de vant (gazul contine: CO din arderi, H2 din disocierea CH4 si aer, N2 din aer):

CO : 2.O2nec. = 2.1,083 = 2,166 m3N ……………… 35,12 %

Hg : Qa = 3,358 m3N …….. 54,42 %


H2 : 2 · V(CH4) = 2 · 0,30

= 0,645 ………… 10,46 %

Qa

__________ ______ ____ ____________________

TOTAL  6,170 m3N 100%

b. Pentru ardere cu 30% O2 si 1% H2O compozitia aerului va fi:

O2 : 30 · 0,99 = 29,70 + 0,5 = 30,20…………………30,05 %

H2 : 70 · 0,99 = 69,30 = 69,30…………………68,955 %

H2O  = 1,0 H2= 1,0………………. 0,995 %

__________ ______ ____ _____ _______ ______ _______

TOTAL 100% 100,5 % 100 %

Necesarul de aer care trebuie suflat pentru ardere este:

Qa(2) = O2(nec) = 3,601 m3N aer.

Cantitatea si compozitia gazului la gurile de vant:

CO : 2 · O2nec = 2 · 1,083 = 1,166 m3N ………………..40,98 %

N2 : Qa· % N2/100 = 3,604 · 68,955/100 = 2,485 ……..47 %


H2 : 2 · V(CH4) = 2 · 0,30

= 0,636 ………… 12,02 %

Qa

TOTAL 5,288 m3N 100%

Din calculele efectuate rezulta urmatoarele concluzii:

- Gazul reducator contine mai mult CO, deci este favorizata reducerea indirecta;

- Cantitatea de gaz ce strabate incarcatura este mai mica (la acelasi continut de O2 pentru ca se micsoreaza N2 din aer), deci scade viteza gazului in incarcatura, fapt ce conduce pe de o parte, la un schimb de caldura mai bun (gazul paraseste furnalul cu o temperatura mai scazuta si deci pierderea de caldura cu gazul este mai mica) si, pe de alta parte, contactul intre gazul reducator si bucatile de minereu este mai indelungat (se intensifica Ri);

- Cantitatea de gaz fiind mai mica creste temperatura in creuzet (prin arderea C se dezvolta o cantitate de caldura care este preluata de o cantitate mai mica de gaz), deci este favorizata producerea fontelor calde cu continut mai mare de elemente greu reductibile (Si, Mn) si este avantajata desulfurarea;

- Se poate mari cantitatea de combustibili auxiliari (pentru a nu modifica zona de ardere), deci se poate reduce consumul specific de cocs;

- Se poate mari cantitatea de aer care se sufla in furnal, care corelata cu cantitatea de combustibili auxiliari sa nu modifice zona de ardere si sa permita coborarea normala a incarcaturii), deci se poate arde la gurile de vant o cantitate mai mare de combustibili marindu-se astfel intensitatea de ardere Ia, si indicele de utilizare a volumului util Iu, realizandu-se astfel economii de combustibil si intensificarea functionarii furnalului.

Ce cantitate de carbon arde la gurile de vant ale unui furnal la producerea unei tone fonta de afinare cu compozitia 4 %C, 0,8 %Si, 0,9 %Mn, 0,15 %P si 0,05 %S daca consumurile specifice de cocs tehnologic (cu 4 % apa si 85 % carbon fix) si de gaz metan sunt de 520 kg/t, respectiv 90 m3N/t, iar gradul reducerii indirecte a oxizilor de fier (de la FeO) este Ri= 55 % Ce cantitate de aer cu 21 %O2 este necesara pentru arderea carbonului si care este compozitia gazului reducator care se formeaza?



R: Cantitatea de C care arde la gurile de vant se determina din bilantul acestuia, ca diferenta intre carbonul introdus in furnal cu combustibilii si carbonul consumat pentru carburarea fontei si pentru reducerile directe:

Cagv = <C> - [C] - CRd

Carbonul introdus in furnal cu combustibilii:

- cu cocsul pentru

Kt = 0,96 Kthl = 0,96 . 520 = 499,2 kg/t

este:

Ck = Kt = 424,32 kg/t;

- cu gazul metan:

Cgm = Vgm · = 48,21 kg/t;

- carbonul total introdus in furnal:

C = Ck + Cgm = 424,32 + 48,21 = 472,53 kg/t;

Carbonul consumat pentru carburarea fontei este:

C = 10 · % C = 10 · 4 = 40 kg/t.

Carbonul consumat pentru reduceri directe:

reducerea directa a elementelor insotitoare din o tona de fonta conform reactiilor:

SiO2 + 2C = Si + 2CO

MnO + C = Mn + CO

P2O5 + 5C = 2P + 5CO

C(Si) = [Si] = 6,86 kg / t;

C(Mn) = [Mn] = 1,96 kg / t;

C(P) = [P] = 1,45 kg / t.

Total carbon consumat pentru reduceri directe (pentru elementele insotitoare) = 10,27 kg/t.

- reducerea directa a FeO, conform reactiei:

FeO + C = Fe + CO,

cunoscand

Ri = 55 %, deci Rd = 45 %.

Cantitatea totala de Fe care se reduce in furnal si trece in fonta este:

Fet = 1000 – 10 S (% elemente insotitoare) =

= 1000 – 10(4+0,9+0,8+1,5+0,05) = 491 kg/t.

Cantitatea de Fe care se reduce direct este:

Fe(Rd) = Fe(t) = 423,45 kg / t

Carbonul consumat pentru reducerea directa a FeO:

C(Fe) = Fe (Rd) = 90,74 kg / t.

Carbonul total consumat pentru reduceri directe in furnal va fi:

C(Rd) = C(Rd.ei)+ C(Fe)= = 10,27 + 90,74 = 101,01 kg/t

Deci, carbonul care arde la gurile de vant este:

C(agv) = 472,53 – 40 – 101,01 = 331,52 kg/t.

Cantitatea de aer necesara pentru arderea la gurile de vant, conform reactiei 2C + O2 = 2CO se determina in functie de oxigenul necesar pentru ardere si de compozitia aerului.

- necesarul de O2 pentru arderea a 331,52 kg Cagv este:

Q2(nec) = C(agv) = 309,42 m3N O2;

- necesarul de aer cu 21 %O2 va fi:

Qa = Q2(nec) = 1473,42 m3N aer.

Cantitatea si compozitia gazului reducator

Gazul reducator care se formeaza la gurile de vant contine:

- CO – din arderea Cago: 2Cago+O2 = 2CO

- H2 – din disocierea CH4: CH4 = C + 2 H2

- N2 – din aerul cu 79 %N2.

Deci:

CO : O2(nec) : 2 = 2 · 309,42 = 618,84 m3N ………….31,5 %

H2 : Vgm · 2 = 2 · 90 = 1800………………….9,17 %

N2 : Qa = 1473,42 · 0,79 = 1164,0……………….59,30 %

TOTAL:  1962,84 m3N …………….100%.

Sa se determine cantitatea de aer atmosferic cu 2 %, 3 %, 4 %, 5 % umiditate necesara pentru arderea la gurile de vant ale furnalului a 1 kg C din cocs. Sa se stabileasca cantitatea si compozitia gazului reducator si sa se determine temperatura teoretica de ardere.

Cat aer atmosferic (cu 21 %O2) cu 1 % umiditate este necesar pentru arderea la gurile de vant ale furnalului a 1 kg C din cocs si diferite adaosuri de gaz metan? Sa se stabileasca cantitatea si compozitia gazului rezultat si temperatura teoretica de ardere.

Sa se determine cantitatea de aer necesara, cantitatea si compozitia gazului rezultat si temperatura teoretica de ardere pentru arderea la gurile de vant ale furnalului a 1 kg din cocs si 0,30 m3N CH4, cu aer care contine 25 %O2 si 1 %H2O.

Ce valoare trebuie sa aiba temperatura aerului suflat pentru arderea a 1 kg C din cocs cu aer continand 23 %O2 si 1 % umiditate, astfel ca temperatura teoretica de ardere sa fie 18000C Care este temperatura teoretica de ardere cand aerul este preincalzit la 11000C?





loading...




Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




COMBUSTIBILI UTILIZATI LA FURNALE
Dispozitive de reducere a poluarii produse de MAI
Convertirea obiectului in viewporturi in spatiul model
PISTOL PENTRU VOPSIT SG 80A INSTRUCTIUNI DE FOLOSIRE SI MASURI DE SIGURANTA
Principii de formare a amestecului combustibil-aer
Modelare 3D
STRUCTURI TEHNOLOGICE IN INDUSTRIA CHIMICA
NORMALIZAREA




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu