Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice



Acasa » tehnologie » tehnica mecanica
Constructia si calculul sistemului de ungere

Constructia si calculul sistemului de ungere



Constructia si calculul sistemului de ungere

1 Descrierea partilor componente si a principiului de

functionare

Conditiile de lucru ale motorului cu ardere interna impun existenta in ansamblul constructiv a sistemului de ungere, care asigura prezenta unei cantitati determinate de ulei intre suprafetele elementelor aflate in miscare relativa. Ca efect imediat rezulta micsorarea frecarii, deci reducerea pierderilor mecanice si uzura; in acelasi timp uleiul are si efect protector impotriva coroziunii. Totodata  preia o parte din caldura rezultata in urma frecarii, contribuind la racirea diferitelor elemente, mai ales a acelora a caror racire nu se poate obtine prin alte modalitati. Impreuna cu ansamblul piston-segmenti- cilindru, uleiul de ungere contribuie si la etansarea camerei de ardere.



Intensitatea ungerii diferitelor piese depinde atat de rolul lor functional cat si de conditiile de lucru, adica de sarcina si viteza deplasarii relative.

Dupa modul cum este debitat uleiul catre suprafetele in frecare, ungerea se poate realiza cu ulei sub presiune, prin stropire cu jet de ulei sau prin ceata de ulei. In constructia motoarelor de automobile se utilizeaza procedeul de ungere mixta, unde anumite piese (lagare, boltul, intinzatorul de lant, etc.) se ung cu ulei sub presiune, iar altele (cilindrul, pistoanele, etc.) pot fi unse cu ceata de ulei sau prin stropire cu jet.

In principiu, in componenta sistemului de ungere sunt cuprinse urmatoarele elemente: rezervorul de ulei, pompa de ulei, conducte interne sau externe pentru transportul uleiului, la locurile de ungere, elemente de filtrare a uleiului, radiatorul de ulei, elemente de asigurare si control.

Dupa locul in care este depozitat uleiul, sistemele de ungere pot fi:

-cu carter umed la care uleiul se afla in baia plasata la partea inferioara a motorului;

-cu carter uscat la care uleiul este depozitat intr-un rezervor plasat in afara motorului de unde se transporta la locurile de ungere.

In constructia de automobile se utilizeaza sistemul de ungere cu carter umed a carui dupa cum se poate vedea si in sectiunile motorului atasate in anexa.

Figura 1

Principalele componente ale sistemului de ungere sunt: 1 sorb, 2 pompa de ulei, 3 supapa de siguranta, 4 termocontact, 5 supapa de scurtcircuitarea, 6 filtru de ulei, 7 termocontact, 8 jet de ulei pentru racirea fundului pistonului.

In figura au mai fost reprezentate radiatorul de ulei (13) si supapa de scurcircuitare a lui (14), dar acestea pot sa nu apara la toate motoarele.

Pompa de ulei electrica , absoarbe uleiul din baia, prin sita sorbului si il refuleaza in conducta principala, dupa ce a trecut prin conducta si filtrul de curatire bruta. Din conducta principala, uleiul trece la lagarele arborelui cotit, iar prin canalele la fusurile manetoane. O parte din ulei (cca. 15%) trece prin filtrul de epurare fina dupa care se introduce in carter pentru regenerare.

Oglinda cilindrului si camele arborelui de distributie sunt unse prin stropire cu jet si ceata de ulei.

Pentru a mentine temperatura uleiului in anumite limite, unele sisteme pot avea un radiator de ulei.

Presiunea uleiului din sistemul de ungere este controlata de manometrul, iar nivelul in baia de ulei se verifica cu ajutorul jojei de ulei. In sistem mai sunt incluse si diferite supape de siguranta care trebuie sa preintampine  avariile.

S-a folosit in proiectul de fata pompa de ulei electrica pentru a reduce cat mai mult uzurile motorului. Este bine cunoscut ca uzurile cele mai mari se inregistreaza la pornirea motorului datorita ungerii insuficente a cuplelor aflate in miscare relativa. Folosind o pompa electrica  la pornirea motorului este mai intai pornita pompa si dupa ce se ajunge la presiunea de regim a uleiului in lagarele motorului este antrenat si electromotorul de pornire pentru a porni motorul.

2 Calculul lagarului

In cadrul calcului de rezistenta al arborelui cotit s-au stabilit dimensiunile principale ale fusurilor care au fost in final verificate cu ajutorul rezultatelor reunite in diagramele polare pe fusuri, astfel: s-au determinat presiunea maxima pe fusuri pmax, presiunea medie pe fusuri pmed si gradul de soc k=pmax/pmed.

Lagarele arborelui cotit trebuie verificate in plus la:

incalzire care se apreciaza prin temperatura uleiului din lagar si care nu trebuie sa depaseasca valoarea admisibila de 120C;

incarcare care se apreciaza cu ajutorul jocului minim dintre fus si cuzinet ce nu trebuie sa scada sub valoarea admisibila de 69 mm, sau cu ajutorul coeficientului de siguranta la ungere care trebuie sa fie mai mare de 1,5.

Ipoteze de calcul

lagarul de biela (maneton) este mai incarcat decat lagarul palier astfel ca acestea vor fi asimilate lagarelor de biela, ceea ce este acoperitor ;

calculul la incarcare si incalzire se face la regim nominal de functionare.

Pentru calculul lagarului se cunosc:

pmed=6,41 Mpa

Rmed=13607N

df=60 mm

lf=35 mm

n=5600 rot/min.

In conformitate cu campul de tolerante H7/f6 avem urmatoarele dimensiuni:

-pentru fus:

-pentru cuzinet:

Jocul diametral al fusului in alezaj este:

d dcmax-dfmin=60,030-59,951=0,079 mm (1)

Jocul relativ este:

y d/df= (2)

Lungimea relativa a lagarului este:

l lf/df= 35/60 =0,583 (3)

Se adopta temperatura uleiului in lagar (tui=8589C) la valoarea tui=85C.

Temperatura uleiului la iesirea din lagar se determina din conditia de echilibru termic al lagarului:

cu

- caldura dezvoltata prin frecare in lagar

(6)

-caldura evacuata de lagar

Se adopta

(7)

-caldura disipata prin ulei.

Pentru un ulei ROW40 cu vascozitatea la 50C de 6E, cifra caracteristica este:u=0,5

Vascozitatea dinamica a uleiului este:

(8)

Coeficientul de incarcare a lagarului se determina cu relatia:

(9)

Coeficientul de frecare lichida in lagar se determina cu relatia:

ml yjm=0,0015jm

Pentru calculul lui Qu este necesara determinarea cu ajutorul nomogramelor pentru jv cu care se poate determina debitul uleiului prin lagar:

Vue=1,04710-3n dd2fjv

In relatia 7 intre densitatea uleiului ru si caldura specifica a uleiului cu exista relatia:

ru cu=16741883 kJ

Se adopta rucu=1800 kJ

Pentru a putea gasi valoarea necesara a lui tue in tabelul urmator sunt calculate valorile marimilor prezentate mai sus.

Tabelul 1

tue

hu



f

er

jm

me

Qfl10-4

Ql 10-4

jv

Vue10-6


Qu10-4

(Ql+Qu)

Se constata ca, pentru tue=112C, Qfl Qu+Ql, deci tup=112C pentru care:

hu f=5,482, er=0,874

Excentricitatea lagarului este:

e=er d =0,8740,079/2=0,0345 mm  (12)

Jocul minim va fi:

hmin d 1-er)=(0,079/2)(1-0,874)=0,005 mm mm (13)

iar jocul maxim este:

hmax=(d 2)(1+er)=(0,079/2)(1+0,874)=0,074 mm=74 mm 

Coeficientul de siguranta la ungere este a doua conditie care trebuie satisfacuta la calculul lagarului.

Coeficientul de siguranta la ungere este:

c hmin/hadm=5/4=1,25  (15)

cu hadm=47 mm.

3 Calculul pompei de ulei

Debitul de ulei care circula prin instalatia de ungere se calculeaza cu relatia:

Vu=(613) n d2fb=11600052210-610=1785 l/h (16)

cu b=10 - numarul lagarelor arborelui cotit (6 lagare biela-fus maneton si 4 lagare paliere).

Capacitatea instalatiei de ulei este asimilata cel mai frecvent cu volumul uleiului ce trebuie sa existe in baia de ulei si se determina din ipoteza ca uleiul trebuie sa efectueze 100250 treceri pe ora:

Vuc=Vu/(100250) [l] (17)

Se adopta

Vuc=Vu/250=1785/250=7,14 l (17)

Debitul pe care trebuie sa-l asigure pompa de ulei se stabileste tinand seama ca el trebuie sa fie mai mare decat cel ce se scurge prin magistrala, pentru ca o parte trece prin supapele de siguranta:

Vpu=(1,52,5)Vu (18)

sau

Vpu=2Vu=2 1785=3570 l/h (18)

Daca pompa este cu doua roti dintate cu angrenare exterioara, se poate scrie:

Vpu p Dphlnpu hpu (19)

de unde:

(20)

cu Dp -diametrul de divizare al rotii

h - inaltimea dintelui

npu -turatia pompei de ulei

hpu randamentul volumetric al pompei; hpu

l - latimea rotii.

Diametrul de divizare se calculeaza din conditia ca viteza periferica a rotii dintate sa respecte expresia:

(21)

cu npu =3500 rot/min si  wpu=6 m/s.

Se adopta numarul de dinti:

z=10 dinti

Rezulta pasul danturii:

p = p Dp/z = p 33/10 =10,37 mm (22)

si modulul

m= p / p = 3,3 (22)

Conform STAS 822-82 se adopta modulul m=3,75 mm.

Recalculand pasul si diametrul de divizare se obtine:

p = m p p =11,78 mm

Dp=pz p p =37,5 mm

Se alege inaltimea dintelui in domeniul h=(22,3)m, adica:

h=2m=23,75=7,5mm

Inlocuind valorile obtinute in relatia (20) se obtine:

(20)

cu hpu

Puterea necesara antrenarii pompei se determina cu relatia:

Ppu=10-3VpuDpu/hm 5,51kW (23)

Pentru proiectare se recomanda  pentru rotile pompei un joc axial Da=0,050,15mm si un joc radial Dr=0,050,18 mm.





loading...




Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




Transformarea izobara (p=ct)
TEHNOLOGIA DE FABRICARE A ARBORELUI COTIT
DETERMINAREA FORTEI NECESARE LA AMBUTISARE
MOMENTUL UNEI FORTE IN RAPORT CU O AXA
Lucrul mecanic, puterea si momentul motor
Tansformarea izocora (V=ct)
Combustibilii clasici
Reducerea sistemelor de cupluri




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu