Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » tehnologie » tehnica mecanica
METODICA DE PROIECTARE A ANGRENAJELOR CILINDRICE

METODICA DE PROIECTARE A ANGRENAJELOR CILINDRICE



METODICA DE PROIECTARE A ANGRENAJELOR CILINDRICE

Proiectarea unui angrenaj cilindric cuprinde urmatoarele etape importante:

predimensionarea angrenajului;

determinarea prin calcul a tuturor elementelor geometrice ale angrenajului si rotilor dintate;

verificarea angrenajului la solicitarile de presiune de contact si incovoiere;



stabilirea masurilor necesare pentru ameliorarea rezistentei angrenajului in cazul in care la etapa anterioara, relatiile de verificare impun aceasta masura.

Etapa de predimensionare a angrenajului, deci de stabilire a parametrilor geometrici de baza, reprezinta etapa cea mai importanta in proiectarea unor angrenaje fiabile, cu gabarit si cost minim. Metodica de proiectare a angrenajelor cilindrice va fi indicata, in continuare, pentru cele doua situatii uzuale, determinate de impunerea sau nu, a distantei dintre axele celor doua roti dintate ale angrenajului.

Metodicile prezentate nu sunt obligatorii, ci doar orientative pentru calculul angrenajelor.

Rotile dintate cu dantura dreapta pot fi calculate dupa aceleasi metodici, considerand b = 0, cu implicatiile care decurg asupra factorilor pe care unghiul de inclinare a danturii ii influenteaza. De asemenea, trebuie mentionat si faptul ca, la acest angrenaj, sectiunea normala si cea frontala se suprapun, deci practic in toate relatiile de calcul se va renunta la indicii t si n care marcheaza elementele geometrice in cele doua sectiuni caracteristice angrenajului cu dantura inclinata.

1 PROIECTAREA UNUI ANGRENAJ CILINDRIC CU DANTURA INCLINATA

FARA IMPUNEREA DISTANTEI DINTRE AXE

Se considera ca pentru angrenajul care se va proiecta sunt precizate urmatoarele date initiale:

momentul de torsiune, T1[Nmm];

turatia, n1[rot/min];

raportul de angrenare, u;

durata de functionare impusa, Lh [ore];

conditiile de functionare.

Principalele etape de calcul pentru un astfel de angrenaj sunt urmatoarele:

1.1 Alegerea materialului pentru rotile dintate pe baza recomandarilor din tabelul 5.1, stabilind valorile tensiunilor admisibile pe baza relatiilor (6.4) si (6.7), pentru valori ale tensiunilor limita determinate conform recomandarilor din tabelele 1, 2, 3 si ale coeficientilor de siguranta sHmin si sFmin din tabelul 4.

Tabelul 1

Materialul

Tratamentul termic sau termochimic

Duritatea flancurilor dintilor

Tensiunea limita de contact sHlim, MPa

Fonte nodulare si perlitice

HB 15003000

sHlim=(0,15 HB+175)

Oteluri carbon de imbunatatire

Turnate

Imbunatatire

HB 14002100

sHlim=(0,1 HB+250)

Laminate

sHlim=(0,15 HB+250)

Oteluri aliate de imbunatatire

Turnate

HB 20003500

sHlim=(0,15 HB+250)

Laminate

sHlim=(0,15 HB+300)

Oteluri carbon sau aliate de imbunatatire

Calire completa

HV 35006500

sHlim=(0,1 HV+600)

Calire superficiala

HV 50006700

Nitrurare in baie sau in gaz

HV 5000-7000

sHlim

Oteluri de nitrurare

HV 70009000

sHlim

Oteluri de cementare

Cementare sau nitrocementare

HV 63007800

HRC 5663

Fig.1

 


Tabelul 2

Materialul

Tratamentul termic

Duritatea

σlim, MPa

Observatii

miez

flanc

Fonta modulara sau perlitica

HB 1500 - 3000 MPa

La danturile durificate prin deformare σlim se poate majora cu 20%

Otel carbon de imbunatatire cu

C > 0,45%

Normalizare imbunatatire

HB 1400 - 2100 MPa

(320+0,05HB) ±100

la otelul laminat

(250+0,05HB)

la otelul turnat

Otel aliat de imbunatatire cu 

C > 0,32%

Imbunatatire

HB 2000 - 3500 MPa

(385+0,057HB) 

la otelul laminat

(300+0,057HB)

la otelul turnat

Otel aliat cu

C=(0,4…0,55)%

Calire completa fara decarburare

HRC 45 -55

HV 3200 - 6500

Otel aliat cu Ni≥1%

Calire completa cu eventuale decarburari

Otel aliat cu Ni<1%

Otel de nitrurare cu aluminiu

Nitrurare in gaz

HV 2400-3900

HRC 20 - 40

HV 7000-9000

HRC 57 - 65

σlim este garantat daca grosimea stratului de difuzie este de (0,07…0,1)mn, pentru otelurile cu aluminiu si de (0,1…0,13)mn, pentru cele aliate fara aluminiu. In caz contrar σlim se reduce cu 20%.

Otel aliat de imbunatatire

Nitrurare in gaz sau in baie

HV 2400-3900

HRC 24 - 40

HV 5000-7000

HRC 47 - 57

HV 2400-3900

HRC 24 - 40

HV 7000-9000

HRC 57 - 65

Otel aliat cu C=(0,35…0,5)% si Ni ≥ 1%

Imbunatatire si calire cu flacara sau prin inductie. Stratul calit urmareste forma dintelui

HB 2500-3300

HRC 25 - 35

HV 5000-6700

HRC 48 - 58

In structura stratului calit lipseste ferita. La danturile la care stratul calit urmareste forma dintelui, stratul calit in zona de racordare este de (0,2…0,4) mn. La danturile cu intreg dintele calit, grosimea stratului calit in golul dintre dinti este (0,5…1) mn. Daca una din conditii nu este indeplinita σlim se reduce cu 25%.

Otel aliat cu C≈(0,35…0,45)%

Otel aliat cu C≈(0,35…0,45)% si Ni≥ 1%

Imbunatatire si calire cu flacara sau prin inductie. Stratul calit cuprinde intreg dintele

HV 5000 - 6150

HRC 48 - 55

Otel aliat cu C≈(0,35…0,45)%

Otel carbon sau aliat

Imbunatatire si calire cu flacara sau prin inductie. Zona de racordare nu este calita.

Zona necalita a dintelui cu

HB 2000-3000 MPa

Otel aliat cu Ni>1% si Cr≤1%

Cementare cu control si reglarea decarburarii C=(0,75…1,1)%. Revenire inalta inainte de calire in mediu neoxidant.

HRC 30 - 45

HRC 57 - 63

Grosimea stratului de difuzie in zona de racordare  este de (0,25…0,28) mn, la mn≤20 mm. La danturile rectificate dupa tratament, sau la care nu se respecta toate conditiile σlim se reduce cu 25%.

Celelalte marci de oteluri aliate

Cementare cu control si reglarea decarburarii C=(0,75…1,1)%

Toate marcile de oteluri aliate

Cementare fara control si reglarea decarburarii C=(0,6…1,4)%

HRC 30 - 45

HRC 56 - 63

Otel Cr-Mn-Mo

Nitrocementare C≈(0,7…1)%

N=(0,15…0,5%)

HRC 30 - 45

HRC 57 - 63

Grosimea stratului de difuzie in racordare este de (0,13…0,2)mn, dar mai mica de 1,2 mm. In caz contrar σlim se reduce cu 25%. La danturile rectificate dupa tratament σlim se reduce cu 25%.

Otel fara Mo

Tabelul 3

Materialul

Tratamen-tul termic

Duritatea dintelui, HV

Marimea caracteristica

s, mm

(fig. 3)

Grupa

Marca

STAS

Miez

Flanc

Fonte nodulare si perlitice

Fgn 600-2

Fmp 700-2

> 40 (15

Oteluri de imbunatatire

OLC 45

Calire si revenire

> 10

OLC 60

40 Cr 10

41 Mo Cr 11

30 Mo Cr Ni 20

41 Mo Cr 11

(40 Cr 10)

Nitrurare in baie sau gaz

Calire cu sau fara flacara

Nitrurare



> 150

38 Mo Cr Al 09

Nitrurare

> 150

Oteluri de cementare

OLC 15

Cementare si calire

> 10, pentru roata nedanturata

> 16*), pentru  roata danturata

15 Cr 08

> 25 la roata nedanturata

> 40 la roata danturata

18 Mn Cr 10

10-100 la roata nedanturata

16-150 la roata danturata

21MoMnCr12

18MoCrNi13

17CrNiMo6

Valori sau domenii preferentiale

Tabel 4

Siguranta in functionare a angrenajului

Angrenaje cilindrice

sHmin

sFmin

Foarte mare (>99%)

Normala (98%)

Scazuta (90%)

1.2 Determinarea diametrului de divizare necesar al pinionului se va face din conditia de rezistenta la solicitarile de presiune de contact (8.20)si incovoiere la baza dintelui (8.35). Pentru aplicarea relatiilor de dimensionare, valorilor parametrilor se vor adopta conform recomandarilor urmatoare:

Turatia, n1[rot min]

z1

Dantura dreapta

Dantura inclinata

>

<

Tabelul 5

 
z1 – impus de conditii cinematice sau geometrice, sau adoptat mai mare sau cel putin egal cu valorile minime recomandate in tabelul 5;

Tabelul 6

Caracteristica de functionare a masinii motoare

Caracteristica

de functionare a masinii

antrenate

Uniforma

Socuri usoare

Socuri medii

Motor electric, turbina cu abur sau cu gaze

Motor policilindric cu ardere interna

Motor monocilindric cu ardere interna

Uniforma

Generatoare, ventilatoare, turbocompresoare, ascensoare usoare, mecanisme de avans ale masinilor-unelte, amestecatoare pentru materiale cu densitate uniforma

KA = 1,00

KA = 1,25

KA = 1,75

Socuri medii

Transmisia principala a masinilor unelte, ascensoare grele, mecaniamele de rotatie ale macaralelor, pompe policilindrice cu piston, agitatoare si amestecatoare pentru materiale cu densitate neuniforma

KA = 1,25

KA = 1,50

KA

-Socuri puternice

Foarfeci, stante, prese, laminoare, masini siderurgice, prese de brichetat, concasoare, instalatii de foraj

KA = 1,50

KA = 1,75

KA

OBSERVATII

Valorile din tabel sunt valabile pentru transmisii care nu lucreaza in domeniul de rezonanta.

Daca pentru diferite domenii se indica prin norme factorul de utilizare (sau de functionare), atunci se vor utiliza valorile respective.

Pentru transmisii multiplicatoare, se multiplica factorul din tabel cu 1,1.

Materialul

ZE, MPa1

Roata 1

Roata 2

Otel laminat

Otel laminat

Otel turnat

Fonta nodulara

Bronz cu Sn turnat

Bronz cu Sn

Fonta cenusie

Otel turnat

Otel turnat

Fonta nodulara

Fonta cenusie

Fonta nodulara

Fonta nodulara

Fonta cenusie

Fonta cenusie

Fonta cenusie

Otel

Textolit

Tabelul 7

 

z2 = u z1- valorile recomandate pentru z1 si z2 trebuie sa asigure respectarea raportului de angrenare cu diferenta de 3%, daca nu se impun alte restrictii;

Tabelul 7

 
b = 815o (maximum 20o);

ZH – se adopta din fig.4, pentru xn1,2 = 0, in functie de unghiul b

Ye

Yb

kA – se adopta in functie de conditiile de functionare impuse angrenajului (tabelul

kV = 1,11,2;

kHb = 1,11,2; kFb

kHa = 1,11,3; kFa

Zb - se calculeaza pe baza relatiei (8.5);

S=D/2

 

S=D/2

 

S=D/2

 
Text Box: Fig.3

Text Box: Fig.4

ZE – se calculeaza pe baza relatiei (8.2) sau se adopta din tabelul 7;

YSa1,2 – se adopta din fig. 5 pentru xn1,2 = 0, in functie de zn, definit prin relatia

; (1)

YFa1,2 – se adopta din fig.6, cu aceleasi observatii ca si pentru YSa1,2;


yd – se determina pe baza recomandarilor din tabelul 8, pentru clasa de precizie estimata, doar in functie de destinatia angrenajului (fig. 5.2).

Valoarea maxima a diametrului de divizare, obtinuta pe baza relatiilor (8.20) sau (8.35), indica solicitarea preponderenta a danturii – presiunea de contact sau incovoierea la baza dintelui – aceasta fiind, in continuare, luata in considerare pentru dimensionarea angrenajului.

Tabelul 8

Duritatea flancurilor dintilor

Pozitia pinionului fata de reazeme

(fig. 7.8)

Clasa de precizie a angrenajului

Ψd

HB1 ≤ 3500 MPa

HB2 ≤ 3500 MPa

HB1, 2 > 3500 MPa


1.3. Stabilirea modulului normal al angrenajului se face pe baza relatiei

, (2)

valoarea obtinuta standardizandu-se, conform tabelului 9, la o marime, de preferinta, superioara celei calculate.

Tabelul 9

Modulul normal, mn [mm]

Extras din STAS 822

 

I

II

OBSERVATII: Pentru valori ale modulului in afara intervalului 110 se va consulta STAS 822. Valorile din sirul I sunt preferabile.

 

1.4 Distanta dintre axe se va stabili diferentiat in functie de impunerea sau neimpunerea standardizarii parametrului, dupa cum urmeaza:

Cazul in care nu se impune standardizarea distantei intre axe

Distanta dintre axe, calculata pe baza relatiei


, (3)

se rotunjeste la urmatoarea valoare intreaga, in milimetri, sau daca se aleg initial coeficientii deplasarilor de profil, xn1 si xn2, distanta dintre axe se va calcula pe baza urmatoarei proceduri:

a. ; (4)

b. ; (5)

c. . (6)

Distanta dintre axe aw, calculata pe baza relatiei (6), poate fi rotunjita, daca este cazul, la o valoare intreaga, recalculandu-se apoi, unghiul real de angrenare awt si suma deplasarilor de profil efective, conform tabelului 3.1 sau 3.2.

Cazul in care se impune standardizarea distantei intre axe

Standardizarea distantei dintre axe se impune, de obicei, la proiectarea reductoarelor de uz general. Dupa evaluarea distantei dintre axe, pe baza relatiei (3), se constata ca valoarea acesteia se afla intre doua valori standardizate consecutive, aw I [anSTAS; a(n+1)STAS] (vezi tabelul 10); standardizarea distantei dintre axe se va face conform urmatoarei recomandari:

daca aw I [anSTAS; 1,1 anSTAS], atunci ca valoare standardizata a distantei dintre axe se va adopta valoarea inferioara acesteia din standard, anSTAS;

daca aw > 1,1 anSTAS, atunci ca valoare standardizata a distantei dintre axe se va adopta valoarea superioara acesteia din standard, a(n+1)STAS.

Tabelul 10

Distanta dintre axe, aw [mm]

Extras din STAS 6055

 

I

II

OBSERVATII: Valorile din sirul I sunt preferabile.

 

In cazul in care, valoarea adoptata a distantei dintre axe standardizate depaseste cu mn suma razelor cercurilor de divizare, adica,

, (7)

nu este posibila compensarea acestei diferente prin deplasari de profil si se impune modificarea adecvata a numerelor de dinti, astfel incat,

. (8)

Daca la aceasta etapa a fost necesara modificarea numerelor de dinti ale rotilor, in continuare se vor lua in considerare valorile nou acceptate.

1.5 Stabilirea principalelor elemente geometrice ale angrenajului se va face pentru angrenajele cu dantura dreapta conform tabelului 3.1, iar pentru cele cu dantura inclinata, conform tabelului 3.2.

Tabelul 11

Materialul rotii dintate de dimensiune mare in angrenaj

Viteza periferica

v, m/s

<0,5

Vascozitatea cinematica ν50·106  [m2/s]

Otel cu σr<1000 MPa

Otel cu σr = (1000… 1250) MPa si otel aliat cu CrNi cu σr<800 MPa

Otel cu σr = (1250… 1600) MPa si otel cementat

1.6 Determinarea vitezei periferice a rotilor dintate, pe baza relatiei

, (9)

permite adoptarea clasei de precizie a angrenajului cu ajutorul fig.5.2 si a vascozitatii lubrifiantului din tabelul 11.

1.7 Latimea rotilor se stabileste pentru roata de dimensiuni mari,

b2 = yd d1,  (10)

unde coeficientul de latime, yd, se adopta din tabelul 8, in functie de clasa de precizie aleasa anterior, a materialului rotilor dintate si a pozitiei pinionului fata de reazeme (fig.7.8).

Pentru a fi asigurat contactul pe latimea necesara, b2, latimea pinionului, b1, va fi adoptata mai mare cu 15 mm fata de roata de dimensiuni mari.

1.8 Determinarea valorilor reale ale factorilor de corectie care depind de dimensiunile angrenajului si ale caror valori au fost la predimensionare adoptate, se va face dupa cum urmeaza:

factorul dinamic intern, KV, se determina in functie de clasa de precizie adoptata:

pentru dantura dreapta, din fig.7, a;

pentru dantura inclinata cu gradul de acoperire suplimentar eb > 1, din fig.7, b;

pentru dantura inclinata cu gradul de acoperire suplimentar eb < 1, cu relatia

KV = KV2 – eb (KV2 - KV1), (11)

unde KV1 se adopta din fig.7, a, iar KV2, din fig. 7, b;

factorul repartitiei longitudinale a sarcinii pentru solicitarea de presiune de contact, KHb, se calculeaza pa baza indicatiilor din tabelul 12;

factorul repartitiei longitudinale a sarcinii pentru solicitarea de incovoiere, KFb, se determina din fig.8;

Tabelul 12

Duritatea flancurilor dintilor

Clasa de precizie a angrenajului

Pozitia pinionului fata de reazeme

(fig. 7.8)

k

HB1 ≤ 3500 MPa

HB2 ≤ 3500 MPa

1 + 0,1 Ψd

1 + 0,15 Ψd

1 + 0,25 Ψd

1 + 0,35 Ψd

1 + 0,5 Ψd

HB1, 2 > 3500 MPa

1 + 0,2 Ψd

1 + 0,3 Ψd

1 + 0,5 Ψd

1 + 0,7 Ψd

1 + Ψd

factorul gradului de acoperire pentru solicitarea de contact, Ze, se calculeaza cu una din relatiile urmatoare:

pentru dantura dreapta:

;

pentru dantura inclinata cu gradul de acoperire suplimentar eb <

; (13)

pentru dantura inclinata cu gradul de acoperire suplimentar eb

; (14)

factorul gradului de acoperire pentru solicitarea de incovoiere, Ye, are relatia de calcul:


; (15)

factorul repartitiei frontale a sarcinii pentru solicitarea de presiune de contact, KHa, se adopta din fig.10, a, dupa determinarea prealabila a raportului qL, in functie de abaterea pasului pe cercul de baza, Apb, din fig.9, unde Apb a fost adoptata din tabelul 13;

factorul repartitiei frontale a sarcinii pentru solicitarea de incovoiere, KFa, se determina pe baza considerentelor anterioare din fig.10, b;

factorul de lubrificatie, ZL, se adopta din fig.11;



factorul de rugozitate, ZR, se determina in functie de rugozitatea flancului specifica procedeului de prelucrare (tabelul 14), din fig.12;

factorul de viteza, ZV, se adopta din fig.13;

factorul de duritate, ZW, depinde de diferenta de duritate dintre cele doua roti; astfel:

ZW = 1,2 daca HB1 - HB2 1000 MPa;

ZW = 1 daca HB1 - HB2 < 1000 MPa;

factorul de rugozitate a zonei de racordare a dintelui, YR, se va determina in functie de rugozitatea acestei zone din fig.14;


factorul de concentrare relativa a sarcinii, Yd, depinde de raza de racordare a zonei de trecere de la profilul evolventic la cilindrul de picior al rotii, valoarea acestuia adoptandu-se din fig.15;


Tabelul 13

ABATERILE LIMITA ALE PASULUI DE BAZA, μm

(Extras din STAS 6273-60)

Clasa de precizie

Modulul m (mn) in mm

Dupa criteriul de functionare lina*)

Dupa criteriul de contact

Apbs

Apbi

Apb

Apbs

Apbi

Apb

1 < m ≤ 2,5

2,5 < m ≤ 6

6< m ≤ 10

10< m ≤ 16

6

7

9

6

7

9

10

11

14

19

10

11

14

19

1 < m ≤ 2,5

2,5 < m ≤ 6

6< m ≤ 10

10< m ≤ 16

10

11

14

19

10

11

14

19

12

14

18

24

12

14

18

24

1 < m ≤ 2,5

2,5 < m ≤ 6

6< m ≤ 10

10< m ≤ 16

16< m ≤ 30

16

18

22

30

45

16

18

22

30

45

16

18

22

30

45

16

18

22

30

45

1 < m ≤ 2,5

2,5 < m ≤ 6

6< m ≤ 10

10< m ≤ 16

16< m ≤ 30

30< m ≤ 50

25

28

36

48

70

25

28

36

48

70

20

22

28

38

55

85

20

22

28

38

55

85

2,5 < m ≤ 6

6< m ≤ 10

10< m ≤ 16

16< m ≤ 30

30< m ≤ 50

45

55

75

45

55

75

28

36

48

70

28

36

48

70

Pentru roti cu dantura dreapta si roti inguste cu dantura inclinata, cu .

Tabelul 14

Procedeu de executie

Clasa de precizie

Rugozitatea flancului

Ra, m

Mortezare sau frezare, grosolana

3,2

Mortezare sau frezare, ingrijita

0,8; 1,6

Mortezare sau frezare, urmata de sevaruire

0,2; 0,4

Rectificare grosolana

0,8

Rectificare ingrijita

0,4

Rectificare urmata de lepuire

0,1; 0,2

Observatii:

Pentru rugozitatea zonei de racordare a dintelui se alege o valoare imediat superioara rugozitatii flancului activ.


factorul dimensional, YX, este diferit de 1, pentru valori ale modulului normal mai mari decat 5 mm; pentru aceste situatii, YX se poate estima, in functie de materialul rotilor dintate, prin una dintre urmatoarele relatii:

pentru angrenaje din oteluri de imbunatatire, fonte nodulare si perlitice:

YX = 1,03 – 0,006mn, daca mn I (16)

YX = 0,85, daca mn

pentru angrenaje din oteluri durificate superficial:

YX = 1,05 – 0,01mn, daca mn I (17)

YX = 0,75, daca mn

pentru angrenaje executate din fonta cenusie:

YX = 1,075 – 0,015mn, daca mn I (18)

YX = 0,7, daca mn


factorul de forma a dintelui pentru solicitarea de presiune de contact, ZH, se estimeaza din fig.4;

factorul de corectie a tensiunilor de incovoiere la baza dintelui, YSa1, 2, se adopta din fig.5;

factorul de inclinarea a liniei de contact, Yb, se determina cu relatia (8.28);

factorul de forma a dintelui pentru solicitarea de incovoiere, YFa1, 2, se adopta din fig.6.

1.9 Stabilirea tensiunilor maxime efective, sH si sF1, 2, se va face pentru solicitarea de presiune de contact cu ajutorul relatiei (8.18), in care se vor inlocui valorile reale, determinate pentru toti parametrii angrenajului, care la predimensionare au fost adoptati, iar pentru incovoiere, cu ajutorul relatiei (8.34).

1.10. Determinarea coeficientilor de siguranta pentru cele doua solicitari


se va face cu urmatoarele relatii:

; (19)

. (20)

In continuare, vor fi analizate valorile obtinute ale coeficientilor de siguranta efectivi, in functie de durata de functionare a angrenajului.

Angrenaje la care durata de functionare este nelimitata sau impusa

Pentru perioade de functionare nelimitate si pentru perioade de functionare impuse care determina un numar de cicluri de solicitare mare, NL NBH(F) (vezi fig.1, 2 si relatia 6.3), factorii numarului de cicluri de solicitare, ZN si YN1, 2, au fost considerati egali cu unitatea.


Pentru perioade de functionare impuse, care determina NL < NBH(F), factorii ZN si YN1, 2 au fost determinati corespunzator din diagramele prezentate in figurile 1 si 2.

Text Box: Fig.15

Coeficientii de siguranta rezultati pe baza relatiilor (19) si (20) pot fi:

a.    Ambii cuprinsi in limitele recomandate,

sH, F sH, F min

si in aceasta situatie se poate trece la etapa urmatoare de proiectare;

b.    unul din coeficienti se situeaza in domeniul valorilor recomandate,

sH(F) sH(F) min,

iar cel de-al doilea este mult mai mare decat valorile recomandate,

sF(H) >> sF(H) min.

Aceasta situatie este frecvent intalnita in calculul angrenajelor, intrucat, de obicei, la una dintre solicitari dintele nu este incarcat la capacitatea maxima oferita de material, fapt evidentiat inca din etapa 1.2, cand la una dintre dimensionari, rezulta o valoare mult mai mica decat la cealalta; si in acest caz, calculul poate fi continuat cu dimensiunile si materialele stabilite la etapele precedente de proiectare;

c.    unul dintre coeficientii de siguranta calculati este mai mic decat valorile recomandate,

sH(F) < sH(F) min.

In aceasta situatie, se recomanda:

c.1 recalcularea, pe baza relatiilor (6.4) si (6.7), a tensiunii limita necesare, pentru asigurarea unui coeficient de siguranta sH(F) = sH(F) min si pentru solicitarea la care coeficientul de siguranta, initial calculat, a fost mai mic decat limita recomandata; in functie de tensiunea limita rezultata, se modifica caracteristicile materialului (duritatea) sau se poate chiar schimba materialul, pentru a se asigura tensiunea limita necesara. Daca aceste recomandari pot fi puse in practica, respectiv modificarea caracteristicilor sau realegerea materialului, calculul se continua cu noile caracteristici ale materialului si cu dimensiunile anterior stabilite;

c.2 daca materialul rotilor nu poate fi schimbat, sau nu exista material care sa asigure tensiuni limita la nivelul celor calculate la subpunctul c.1, latimea danturii poate fi marita cu 2025%, calculul reluandu-se de la punctul 1.5;

c.3 pentru situatiile in care nici prin marirea latimii rotilor dintate nu se obtin valori satisfacatoare ale coeficientilor de siguranta, este necesar sa fie modificate dimensiunile angrenajului; calculul se reia de la etapa 1.3, pentru o valoarea a diametrului de divizare superioara celei utilizate in calculul elementelor geometrice in etapa 1.5;

d.    exista si posibilitatea ca cei doi coeficienti de siguranta calculati sa fie mult mai mari decat valorile recomandate,

sH, F1, 2 >> sH, F1, 2 min,

caz in care angrenajul este supradimensionat; acesta situatie poate fi remediata, pentru a se evita cresterea nejustificata a costului angrenajului proiectat, prin masuri similare celor expuse la subpunctul c.1, care sa vizeze insa reducerea tensiunilor limita si deci sa conduca la posibilitatea utilizarii unor materiale mai ieftine sau la care tratamentele termice sau termochimice sunt mai putin pretentioase, in conditiile mentinerii dimensiunilor angrenajelor, anterior calculate; exista, de asemenea, posibilitatea ca prin reducerea latimii rotilor dintate sau a diametrelor de divizare si implicit a distantei dintre axe sa se evite supradimensionari exagerate; in aceste situatii, calculul trebuie reluat pe baza indicatiilor de la subpunctele c.2 sau c.3.

Angrenaje la care se admite limitarea duratei de functionare

Daca in urma calculului de determinare a valorilor coeficientilor de siguranta ai unui angrenaj caruia i se poate limita durata de functionare, valorile acestora rezulta mai mici decat cele recomandate,

sH, F1, 2 < sH, F1, 2 min,

considerandu-se sH, F1, 2 = sH, F1, 2 min, se pot determina noi valori pentru factorii numarului de cicluri de solicitare, ZN sau YN1, 2; din diagramele corespunzatoare figurilor 1 si 2, se va adopta numarul de cicluri de solicitare, NL, pe baza caruia, cu relatia (6.3), se va calcula noua durata de functionare a angrenajului proiectat, Lh.

1.11. Definitivarea calculelor elementelor geometrice si de control si stabilirea tolerantelor angrenajului se va face pe baza indicatiilor din tabelul 3.1 pentru dantura dreapta si din tabelul 3.2 pentru dantura inclinata.

1.12. Intocmirea desenelor de executie ale rotilor dintate care formeaza angrenajul proiectat.

2 PROIECTAREA UNUI ANGRENAJ CILINDRIC CU DANTURA INCLINATA

CU IMPUNEREA DISTANTEI DINTRE AXE

Datele initiale pentru proiectarea acestui angrenaj sunt aceleasi ca si in cazul proiectarii unui angrenaj pentru care nu se impune distanta dintre axe (T1, n1, u), la care se adauga si distanta dintre axe (aw). Aceasta situatie este frecventa in cazul proiectarii reductoarelor in doua trepte coaxiale sau in cazul unor transmisii la care, de la un element antrenor, miscarea trebuie transmisa la doua elemente antrenate, coaxiale.

In continuare, se vor prezenta etapele principalele ale proiectarii angrenajului la care se impune distanta dintre axe, cu referiri la metodica prezentata anterior, corespunzatoare proiectarii angrenajelor la care acest parametru nu este impus.

2.1 Alegerea materialului pentru rotile angrenajului, se face la fel ca in cazul 1.1.

2.2 Alegerea numerelor de dinti si a unghiului de inclinare a danturii se face conform recomandarilor 1.2.

2.3 Stabilirea modulului angrenajului se face similar cu 1.3.

2.4 Coeficientii deplasarilor de profil se vor adopta pe baza indicatiilor de la 1.4.

2.5 Principalele elemente geometrice ale angrenajului se vor determina pe baza relatiilor din tabelul 3.1, pentru dantura dreapta, si din tabelul 3.2, pentru dantura inclinata.

2.6 Viteza periferica a rotilor angrenajului, clasa de precizie si vascozitatea lubrifianului se vor determina similar metodicii precedente, subpunctul 1.6.

2.7 Latimea rotilor angrenajului se va stabili la fel ca la 1.7.

2.8 Parametrii de calcul vor fi evaluati pe baza recomandarilor de la 1.8.

2.9 Tensiunile efective maxime se determina pentru solicitarea de presiune de contact cu relatia (8.18), iar pentru cea de incovoiere cu relatia (8.34).

2.10 Coeficientii de siguranta la cele doua solicitari se determina analog metodicii prezentate la 1.10, recomandarile anterior prezentate ramanand valabile, cu exceptia subpunctului c.3, unde modificarea distantei dintre axe nu mai constituie o cale de ameliorare a rezistentei angrenajului, valoarea parametrului fiind impusa.

2.11. Definitivarea calculelor elementelor geometrice si de control si stabilirea tolerantelor angrenajului se va face pe baza indicatiilor din tabelul 3.1 pentru dantura dreapta si din tabelul 3.2 pentru dantura inclinata.








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




MODIFICARI STRUCTURALE IN ZONA INFLUENTATA TERMIC
METODE DE ANALIZA A SUPRAFETEI MATERIALELOR
ALIAJE DE ANTIFRICTIUNE
INVARIANTI AI UNUI SISTEM DE FORTE
STUDIU PRIVIND OPTIMIZAREA FUNCTIONARII PRIN PERFECTIONAREA TRANSMISIILOR SEMANATORILOR PENTRU CEREALE PAIOASE
DEFINIREA SI CLASIFICAREA MATERIALELOR
Selectia materialelor pentru elemente de constructie solicitate tribologic
Rolul substantelor componente din fluxurile si invelisurile electrozilor pentru sudare




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu