Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice
Acasa » tehnologie » tehnica mecanica
SISTEMUL DE UNGERE

SISTEMUL DE UNGERE




SISTEMUL DE UNGERE

Sistemul de ungere are rolul de a lubrifia toate suprafetele in frecare din lagare ale GTCU (unitǎtii de comutare a turbinei cu gaze) dar spre deosebire de cazul ciclului in 4 timpi, Otto, uleiul nu lubrifiaza orice componenta incalzita in mod direct de sistemul de combustie (ardere). (vezi sistemele de ardere), si de aceea pierderile sunt la nivel scazut. (media pierderilor - 0,57l/h). Cu toate acestea, datorita temperaturii ridicate, intr-un interval de timp foarte lung de la aspiratie pana la lagarul de sprijin al axului turbinei (de inalta presiune "HP") uleiul trebuie sa reziste la temperaturi de lucru extreme (foarte mari). Incarcarea lagarului este relativ usoara, de aceea nu este potrivit un fluid de lucru cu vascozitate prea mare (lubrifiant greu).

Se foloseste un sistem recirculator independent de la care uleiul este distribuit si readus in tanc (returnat), de pompe de circulatie GTCU (ale unitǎtii mai sus amintite), folosind un ulei sintetic de viscozitate mica: Ox22.



AVERTISMENT: Ox22 contine aditivi care pot fi toxici cand sunt absorbiti prin piele. Este de asemenea un diluant.

SISTEMUL DE ALIMENTARE

Un tanc din otel inoxidabil cu o capacitate de 115l este montat pe baza unui cadru (postament) de langǎ reductorul principal. Acesta contine un filtru cu diametrul elememtelor filtrante de 0,04318 cm, cu o refulare si un separator aer-ulei prin care uleiul se intoarce de la pompele de baleiaj.

Canalele de aerisire se termina cu un filtru, care comunica in exterior. Generatorul de semnal de viteza pentru separatorul aer - ulei este montat in partea de sus a tancului, ca si filtrul de ulei si tija de nivel. Pe partile laterale ale tancului sunt montate filtrele de ulei Duplex si filtrele de ulei SSG (generatoare de semnal de vitezǎ). Continuturile tancului sunt afisate pe panoul local de control. Intrerupatoarele (comutatoarele) pentru nivelul de joasa si inalta temperatura de ulei sunt conectate la luminile de semnalizare - avertizare pe MCC (panoul de comandǎ si control) . O rezistenta din tanc (lampa cu incadescenta) transmite temperatura uleiului la un indicator de pe MCC. O valvula de drenaj blocabila (robinet), este de asemenea montata pe tanc.

SISTEMUL DE PRESURIZARE AL ULEIULUI

Uleiul este extras din tanc prin intermediul unui filtru de aspiratie cu ajutorul unei pompe de refulare (de presiune) localizata in carcasa circulara RH (cu sens de rotatie dreapta) si este distribuit catre un filtru de presiune cu diametrul elementului filtrant de 0,00762 cm. O valvula de by-pass setata pentru 3,5 bar permite uleiului sa treaca peste filtrul blocat. Curgerea continua printr-o conducta interna catre o refulare, la exteriorul carcasei, unde se afla o valvula de siguranta (de presiune) si o tubulatura ce face legǎtura cu distribuitorul, acests fiind montat pe carcasa de la nivelul prizei de aspiratie a aerului. Valvula de siguranta este setata pentru 4,2 bar, uleiul rezultat prin revarsare fiind returnat catre aspiratia pompei. In timpul functionarii la mers in gol, pompa de baleiaj are o presiune de refulare mai scazuta decat pompa de alimentare, rezultand astfel, inundarea carcasei R.H. (cu sens de rotatie dreapta). Orificiul valvulei de siguranta a fost astfel calibrat pentru a reduce debitul de fluid al pompei de alimentare, la viteze mici pentru a preveni aceasta inundare. In timpul vitezei normale, calibrarile au regulatoare de debit.

Tubulaturile sunt conectate la distribuitorul de alimentare cu ulei la diferite parti ale motorului. Una dintre ele (tubulaturi ulei) este conectata la o tubulatura ce asigurǎ lubrifierea lagarului axial al turbinei de fortaj existand totodatǎ pe aceasta linie o legǎturǎ de racordare ce asigurǎ lubrifierea motorului de pornire de joasǎ presiune LP). O a doua tubulatura asigura alimentarea pompei din interiorul carcasei pentru lubrifierea lagarelor si reductoarelor iar conectarile interne si externe ale acesteia, permit uleiului sa circule de la carcasa pentru a lubrifia celelalte componente interne. O alta tubulatura este conectata cu tubulatura de ulei la ventilul de admisie aer nr. 5 si aceasta, impreuna cu alimentarea directa de la distribuitor conectatǎ cu ventilul de admisie aer nr.6, ofera calea principala de ulei pentru lagarele motorului.

Aceasta cale principala de curgere trece mai intai printr-un filtru de tip filetat, situat in sectiunea centrala de admisie a aerului, inainte de a trece la arborele turbinei compresorului LP (de joasǎ presiune) prin scobitura acestuia. Jeturi inserate diametral in plan transversal fata de arbore se extind pana la alezajul lagarului de pe arbore, in punctul corespunzator de lubrifiere. O tubulatura de extensie etansata la capatul inferior, face legatura cu canalul arborelui de lubrifiere, asigurand jeturi de lubrifiere pentru turbina LP (de joasa presiune) si pentru lagarele de rostogolire (rulmenti radiali) ale turbinei de fortaj.

Tubulatura conectatǎ cu ventilul nr.3, asigurǎ filmul sub presiune la nivelul locasului lagarului frontal.

Un transmitator de presiune si un comutator de alarma pentru joasa presiune de ulei sunt montate pe alimentarea conectatǎ la carcasa RH (cu sens de rotatie dreapta) avand indicatori cu comanda automata pe MCC (panoul de comandǎ si control).

9. SISTEMUL DE BALEIAJ AL ULEIULUI

Pompele individuale de baleiaj nr.6 sunt situate in interiorul carcasei RH (cu sens de rotatie dreapta), fiecare pentru o sectiune de baleiaj din GTCU (unitatea de comutare a turbinei cu gaze). Uleiul curge prin filtre individuale pe fiecare linie de baleiaj inainte de a intra in pompe din:

a)      Pompa de baleaj nr.1 - locasul lagarului de rostogolire frontal al compresorului LP (de joasǎ presiune).

b)      Pompa de baleaj nr. 2 - locasul lagarului turbinei.

c)      Pompa de baleaj nr. 3 - lagarele de rostogolire frontale pentru compresoarele de inalta si joasa presiune din interiorul carcasei.

d)      Pompa de baleaj nr. 4 - zona de inalta presiune si lagarul de rostogolire al arborelui de la nivelul carcasei LH (cu sens de rotatie stanga) cǎtre carcasa RH (cu sens de rotatie dreapta)

e)      Pompa de baleaj nr. 5 - locasul lagarului de alunecare al arborelui turbinei de inalta presiune.

f)       Pompa de baleaj nr. 6 - locasul lagarului turbinei de fortaj.



Uleiul paraseste pompele de baleaj printr-o refulare comuna, curgand catre un schimbator de caldura montat la baza batiului motorului. Schimbatorul de caldura incorporeaza un dispozitiv de control al temperaturii care schimba directia uleiului catre partea de refulare a schimbatorului de caldura, la o temperatura prescrisǎ (280C valoare nominala). Fluidul continua curgerea pana la o valvula Walton a racitorului de ulei cu apa sarata. Daca temperatura uleiului este peste 600C, el va trece prin racitor. Dupǎ rǎcitor, uleiul de baleiaj va trece printr-o unitate filtranta Duplex de 15 microni (diametrul elementului filtrant). Pe unitatea filtranta este montat un comutator diferential de presiune, cu o alarma vizuala indicatoare pe LCP (panoul local de control) si o alarma vizuala /acustica pe MCC (panoul de comandǎ si control). Uleiul de baleiaj intra apoi in tanc printr-un separator aer/ulei centrifugal.

Selectori magnetici de aschii cu autoetansare sun montati pentru urmatoarele:

a) Lagar HP (de inalta presiune - nr.2).

b) Lagarul turbinei LP (joasa presiune - nr.3).

c) Lagarul turbinei de fortaj nr.4.

d) Refularea pompei de baleaj nr.1.

12 Pe panourile locale si cele automate corespunzatoare sunt conectate un indicator de temperaturǎ si un semnal de avertizare (la temteraturǎ ridicatǎ).

SISTEMUL DE AERISIRE

Vezi sisteme de aerisire

SISTEME ANTISIFON

Nivelul maxim al tancului de ulei GTCU (la unitǎtii de comutare (guvernare) al turbinei cu gaze) este mai sus decat linia centrala (medianǎ) a GTCU. Pentru a evita scurgerea uleiului in carcasele motorului, cand motorul este in stationare, este montata o tubulatura antisifon. Aceasta este o tubulatura cu diametrul interior mic, conectata cu tubulatura de alimentare ulei, in cel mai inalt punct al acesteia, deasupra carcasei distribuitorului (de ulei) si cu tancul de aerisire - vezi sistemul 2 de aerisire. In timpul functionarii, dupǎ ajutajele de la nivelul alimentǎrii, uleiul trece printr-un restrictor, ce constituie totodatǎ, o diafragma de masura pe tubulatura ce face legǎtura cu tancul de aerisire. Cand motorul este oprit, uleiul se scurge de pe tubulatura, intrerupand inundarea componetelor sistemului.

SISTEMUL PRINCIPAL DE ULEI AL REDUCTORULUI

Angrenajele, lagarele reductorului principal si carcasa de acces sunt lubrifiate de sistemul principal de ungere sub presiune. Uleiul intra intr-un colector prin afara reductorului, printr-o valvula de masurare, inainte de a fi distribuit componentelor. O legatura de racordare de la colector, alimenteaza de asemenea generatorul de semnal de viteza (vezi sistemul de control al combustibilului). Scurgerea de ulei de la rezervorul SSG (generator de semnal de vitezǎ) trece prin diafragma de masura, parcurgand astfel restrictorul catre reductor.

Baza reductorului este un colector din care scurgerile de ulei ajuung in tancul principal de scurgere FL.

Fig. 1 - POZITIONAREA DETECTORILOR MAGNETICI DE ASCHII

Fig. 2






Politica de confidentialitate







creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Comentarii literare

ALEXANDRU LAPUSNEANUL COMENTARIUL NUVELEI
Amintiri din copilarie de Ion Creanga comentariu
Baltagul - Mihail Sadoveanu - comentariu
BASMUL POPULAR PRASLEA CEL VOINIC SI MERELE DE AUR - comentariu

Personaje din literatura

Baltagul caracterizarea personajelor
Caracterizare Alexandru Lapusneanul
Caracterizarea lui Gavilescu
Caracterizarea personajelor negative din basmul

Tehnica si mecanica

Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice.
Actionare macara
Reprezentarea si cotarea filetelor

Economie

Criza financiara forteaza grupurile din industria siderurgica sa-si reduca productia si sa amane investitii
Metode de evaluare bazate pe venituri (metode de evaluare financiare)
Indicatori Macroeconomici

Geografie

Turismul pe terra
Vulcanii Și mediul
Padurile pe terra si industrializarea lemnului



Calculul de rezistenta si rigiditate al cutitului de strung
Arderea in MAS
Constructia si calculul camasii cilindrului
FORMULARILE PRINCIPIULUI AL II-LEA AL TERMODINAMICII
Notiunea de transformari termodinamice si clasificarea lor
Mecanisme plane cu roti dintate (angrenaje)
DINAMICA FLUIDELOR VASCOASE
Tensiunea maxima



Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu