Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice



Acasa » afaceri » agricultura
Bumbacul (Gossypium sp. L.)

Bumbacul (Gossypium sp. L.)





Bumbacul (Gossypium sp. L.)

1 Importanta si raspandire

Pe plan mondial este cea mai importanta planta textila din care se asigura peste 70-75 % din productia mondiala de fibre vegetale.

Fibra de bumbac formata pe tegumentul semintei are cateva caracteristici care-i dau o valoare de intrebuintare deosebita: finetea, elasticitatea, higroscopicitatea, rezistenta la rupere, filare, torsiune si colorare uniforma.

Dupa lungime fibrele de bumbac se clasifica in:


-        lungi si foarte lungi: 32 – 35 mm;

-        mijlocii superioare:  28 – 31 mm;

-        mijlocii curente:       23 – 27 mm;

-        scurte:                       18 – 22 mm.

Fibrele lungi si foarte lungi se gasesc la bumbacul insular (Gossypium barbadense).

Fibrele lungi si fine se utilizeaza sub diverse forme la fabricarea unor tesaturi diverse.

Fibrele mijlocii se utilizeaza ca bateala, la fabricarea de stofe, panzeturi cu diverse destinatii.

Fibra foarte scurta se foloseste pentru a fabrica: bumbacul hidrofil, vata, celuloza fina, hartia de scris si hartia filtru.

Din fibra de bumbac se obtin:

-        ata de diverse grosimi;

-        matase artificiala;

-        tesaturi filtru cu utilizari diverse;

-        tesaturi impregnate cu cauciuc.

Importanta bumbacului a crescut odata cu marile descoperiri din industria textila.

Samanta de bumbac contine 20-27 % ulei semisicativ care prin rafinare se utilizeaza ca: ulei alimentar si la fabricarea margarinei.

Uleiul nerafinat se utilizeaza in industria vopselelor si la obtinerea glicerinei.

Din punct de vedere al productiei de ulei, bumbacul ocupa unul din primele locuri in productia mondiala de ulei.

Miezul semintelor au un continut ridicat in proteine (21,2 – 29,4 %) utilizate in: preparatele de carne, in prajituri si paine.

Bumbacul este sursa a 6 % din proteina realizata la nivel mondial.

Turtele ramase de la extragerea uleiului, datorita alcaloidului gossypol cu un anumit grad de toxicitate, se folosesc in cantitati moderate in hrana animalelor.

Cojile (tegumentul), contin 45 % celuloza, se utilizeaza in:

-        producerea hartiei si cartoanelor pentru  ambalaj;

-        fabricarea cauciucului sintetic;

-        in industria maselor plastice.

Este o importanta planta melifera datorita glandelor nectarifere de la baza corolei. Bumbacul este una din cele mai vechi plante cultivate, cca. 3000 ani i.Ch. Provine din doua centre genice: Asia si America.

In Europa, bumbacul a fost introdus in cultura de catre arabi si turci.

Suprafata mondiala cultivata cu bumbac este de cca.  32 - 35 mil. ha cu o productie de fibre totala de  33 – 35 mil. tone.

Tari mari cultivatoare de bumbac sunt: India, China, S.U.A., Pakistan, Brazilia, Egipt, tarile Asiei Centrale etc.

Bumbacul este un produs extrem de important in comertul international. Cele mai mari exportatoare de bumbac sunt: S.U.A., Pakistan Egiptul, Sudan, Brazilie etc.

In Romania, suprafata cultivata cu bumbac este neglijabila desi in sudul tarii s-ar putea cultiva cateva mii de hectare.

2  Cerintele fata de factorii de vegetatie

Bumbacul este o planta termofila cultivata in emisfera nordica pana la paralela de 40° latitudine nordica iar in emisfera sudica pana la si 35s.

           

            2.1  Cerintele fata de temperatura

Bumbacul are cerinte ridicate fata de temperatura.Germinarea este  la o temperatra minima de 12 - 14°C, cea optima pentru crestere este de 20 – 28s, iar pentru imbobocire-inflorire de 25 – 28°C.



Constanta termica: 3200 – 3400°C la soiurile timpurii, 3650°C pentru soiurile tardive si 3800 - 4000°C pentru soiurile din specia G.barbadense.

Cresterea si dezvoltarea bumbacului sunt fara probleme cand temperatura medie pe intreaga vegetatie este de 25-30sC.

Este sensibil la temperaturile scazute ca si la oscilatiile de temperatura. Temperaturile de sub 0sC distrug plantele tinere, iar la -1sC sunt distruse plantele mature.

La temperaturi de 15-16°C cad multi boboci florali;

Temperatura de coacere este de 25 - 28°C.

Brumele timpurii din toamna intrerup maturitatea si inrautatesc calitatea fibrelor.

2.2  Cerintele fata de lumina

Bumbacul este o planta de zi scurta.

Este iubitor de lumina. In conditii de nebulozitate accentuata se intarzie parcurgerea fazelor de vegetatie (Gh.Bilteanu, 2001). La noi in tara bumbacul da productii sigure  daca in perioada 1 mai – 31 octombrie exista 1500 ore de stralucire a soarelui (85 zile de cer senin). Timpul innourat din timpul vegetatiei influenteaza negativ fructificarea.

2.3  Cerintele fata de umiditate

Bumbacul are cerinte moderate fata de apa, coeficientul de transpiratie fiind de 350-650 unitati de apa/unitatea de substanta uscata.

Are un necesar de precipitatii de 500 - 800 mm din care 75-80 % este apa efectiv consumata de planta.

Fazele critice pentru apa se manifesta de la imbobocire-  inflorire – formarea capsulelor cand se consuma 50 % din totalul necesarului de apa al bumbacului  (60-90 m3/ha/zi). Consumul maxim de apa zilnica se inregistreaza in lunile iulie-august.

Pentru bumbac repartitia precipitatiilor este mai importanta decat cantitatea. Din totalul precipitatiilor cazute in perioada de vegetatie, 120-180 mm sunt necesare in perioada de crestere a tulpinii si 80-120 mm in perioada de crestere si dezvoltare a capsulelor. Vremea umeda si racoroasa prejudiciaza productia de fibre la bumbac. Umiditatea relativa a aerului nu trebuie sa scada de-a lungul perioadei de vegetatie sub 50 %. Sub aceasta limita, bobocii florali cad. Cu toate acestea bumbacul are o rezistenta buna la seceta datorita:

- sistemului radicular foarte bine dezvoltat;

- caracterelor de xerofitism (culoare inchisa a frunzelor), reducerea suprafetei foliare in perioada de seceta cand frunzele isi indoaie marginile in sus (Gh.Bilteanu, 1974). Pe intreaga perioada de vegetatie, in tara noastra bumbacul are nevoie de 300 mm de precipitatii din care 200 mm in lunile mai-iulie si 100 mm in perioada august-septembrie. Excesul de umiditate (in sol si in atmosfera) este daunator pentru bumbac. Cea mai buna calitate a fibrelor de bumbac se realizeaza in zonele calduroase, unde apa se asigura prin irigare.

2.4  Cerintele fata de sol

Bumbacul are cerinte ridicate fata de sol. Da cele mai bune productii pe soluri:

- cu textura mijlocie;

- profunde si fertile;

- cu reactie neutra spre slab acida;

- cu expozitie sudica;

- adapostite de vanturi puternice;

Nu se amplaseaza pe:

- soluri grele si umede;

- solurile nisipoase si pe cele saraturoase;

- soluri cu apa freatica la adancime mai mica de 2 m.

Pentru a se evita disproportiile intre cresterile vegetative si cele generative, bumbacul se cultiva pe soluri cu fertilitate mijlocie.

            2.5  Zonele ecologice pentru bumbac

Zonele care ofera conditii optime pentru bumbac in tara noastra, sunt destul de restranse, datorita particularitatilor biologice ale bumbacului. Avand in vedere cerintele bumbacului fata de factorii climatici, la noi in tara suprafata care ofera aceste conditii este situata de-a lungul Dunarii pe o fasie lata de 20-40 km intinsa intre Izvoarele Mehedinti si Fetesti-Ialomita (fig. 1)

In aceste zone, intr-o rotatie de 5-6 ani, bumbacul s-ar putea cultiva pe cca. 30-35000 ha cu o productie de cca. 1300-1500 kg/ha bumbac brut (Gh.Bilteanu, 2001). Numai pe terasa I.  a  Dunarii si in sud-vestul Dobrogei se pot cultiva 12000 ha cu bumbac.

                                                                                                  

Fig. 1 – Zona de cultura a bumbacului                                                                                                                         in Romania









Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia

Instalatii si aparate pentru rafinarea uleiurilor
Bolile trifoiului
NOTIUNI PRACTICE DE SERICICULTURA - Cresterea viermilor de matase
Starea de calitate a solurilor
BOLILE SECARII
Bolile tutunului
Virusul X al cartofului - Potato virus X
Instalatii si utilaje pentru industrializarea laptelui si a produselor lactate



Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu