Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » didactica » gradinita
Televiziunea si desenele animate in viata copiilor

Televiziunea si desenele animate in viata copiilor



TELEVIZIUNEA SI DESENELE ANIMATE IN VIATA COPIILOR

Functiile televiziunii

Televiziunea reprezinta un mijloc de informare pentru public, deoarece intruneste toate functiile presei in general. Televiziunea este un mijloc de formare si educare a personalitatii omului, un mijloc de generare de noi comportamente, atitudini si sentimente in mod pozitiv.

In acest caz se poate analiza impactul pe care televiziunea il are asupra copiilor, pentru ca aceasta categorie umana este cel mai puternic influentata. Varsta copilariei coincide cu varsta in care modelul este un factor important in dezvoltarea ulterioara a copiilor si a adolescentilor. De obicei, televiziunea prin programele destinate copiilor, prezinta metaforic conceptul de bine si de rau.



Modelul care primeaza este eroul pozitiv care isi foloseste forta fizica pentru a invinge raul. Copilul nu preia ideea principala a programului, ci este captat de puterea si violenta cu care eroul invinge raul. El adopta acelasi comportament agresiv in grupurile de copii, tocmai pentru a demonstra ca este puternic si invincibil.

Studiul din 1961 al lui Schramm este destinat cercetarii comportamentului copiilor: “Pentru a intelege impactul si efectul televiziunii asupra copiilor trebuie sa abandonam perspectiva simplista a studierii actiunii televiziunii asupra copiilor si sa o inlocuim cu influenta copiilor asupra televiziunii.”

Functiile televiziuni sunt:

functia informativa: priveste alimentarea publicului cu stiri sau informatii de acest tip despre evenimentele sociale si afacerile publice;

functia interpretativa: importante sunt in acest cadru interpretarea si judecata de valoare la care sunt supuse evenimentele;

functia expresiva: depinde de masura in care diversele curente de opinie isi gasesc cu adevarat expresie mediatica. Ajuta indivizii sa isi poata faca cunoscute opiniile si castiga o identitate politica, culturala sau sociala.

functia instrumentala: mass-media difuzeaza date despre mediul social, absolut necesare pentru satisfacerea nevoilor legate de functionarea cotidiana a societatii;

functia de avertisment: informatiile difuzate previn populatia asupra unor pericole (calamitati, razboaie etc.) si o mobilizeaza pentru a le face fata;

functia de divertisment

2 Efectele desenelor animate asupra copiilor

Aparent inofensive si distractive, desenele animate incep sa-i ingrijoreze pe parinti din cauza limbajului si imaginilor violente. Sunt ingrijorari justificate,deoarece din studiile CNA rezulta ca filmele de desene animate au o concentrare foarte mare de violenta, ceea ce poate influenta negativ evolutia copiilor.

In ultimii ani copiii au devenit din ce in ce mai interesati de desenele animate, varsta de la care face cunostinta cu acest gen de stimulare cobarand la 6 luni, iar pana la 2 ani deja sunt “telespectatorii fideli” ai acestui tip de program.

Canalele de desene animate difuzeaza de doua ori mai multa violenta decat restul televiziunilor Dependenta

ALFRED BANDURA

A testat teoria imitarii comportamentului de catre copii realizand un experiment de laborator cu trei grupuri de copii si o papusa Bobo. Copiii erau rugati sa priveasca o caseta video cu comportamentul unor adulti fata de aceasta papusa Bobo. Primul grup de copii a vazut adultii lovind papusa; al doilea grup a vazut cum adultii loveau papusa si erau premiati pentru acest lucru, iar ultimul grup de copii a vazut cum papusa era lovita de adulti, iar acestia erau pedepsiti.

Dupa vizionarea casetei copiii erau dusi pe rand intr-o camera in care era o papusa si un ciocan. Ei au fost lasati 10 minute in aceea camera si au fost observati.Astfel, s-a constatat ca primele doua grupuri au imitat unele actiuni ale adultilor, spre deosebire de grupul trei care nu a aratat nici un semn de violenta asupra papusii. Pedeapsa pe care au observat-o la adulti a avut efect direct in comportamentul lor asupra papusii.

Acest studiu realizat de Bandura a fost criticat afirmandu-se ca experimentele de laborator au efecte doar pe termen scurt. Noi consideram ca acest studiu subliniaza foarte bine faptul ca atunci cand un copil atribuie o semnificatie corecta mesajului, atunci el va avea un comportament normal.

DORIS GRABER

In anul 1988 a studiat la Universitatea Illinois din Chicago modul in care americanii (copiii) interpreteaza media. Tehnicile sale includ: interviuri, povestiri, relatari. In procesarea informatiilor Doris (1988) subliniaza cativa pasi: atentia, selectarea informatiilor, uitarea lor. Acesti pasi sunt foarte importanti in viziunea scriitoarei, inca de la cele mai fragede varste.

Totodata si corelarea factorilor permite o procesare corecta a informatiilor tinand cont de faptul ca zilnic suntem supusi unei avalanse de mesaje din toate partiile (incepand cu familie, scoala si terminand cu media ) e necesara cunoasterea importantei acestor mesaje. In cazul copiilor, care nu au puterea de a alege ce e bine sau nu pentru ei, tocmai aceste institutii pe care le-am enumerat au rolul de indrumatori pentru copil.

Graber a descris ,,Modelul tranzactional al efectelor comunicarii’’ (1988) model care cuprinde trei tipuri de factori: factori ce tin de mesaj, motivatia publicului, precum si factorii contextuali.

Autoarea doreste sa arate ca perceperea mesajului si apoi procesarea informatiei are la baza toti acesti factori. In cadrul factorilor ce tin de mesaj, Graber include atat forma cat si continutul materialului prezentat. Pentru copii forma de prezentare a unui mesaj televizat e foarte importanta. El va percepe mai usor o forma si un continut usor de prelucrat, care nu ii creaza dificultati de prelucrare a informatiilor, cu atat mai mult cu cat materialul e prezentat intr-o forma dinamica, rapida, chiar si violenta ( de exemplu desenele animate care contin scene cu lupte intre personaje vor fi preferate de copii, decat lectura aceleiasi povesti ).



Un alt factor, cel motivational, subliniaza faptul ca oamenii acorda atentie informatiilor care le sunt utile lor. Teoria balantei cognitive (Graber, D., 1988) sustine faptul ca oamenii evita informatiile disonante – informatiile care intra in conflict cu informatiile, atitudinile sau sentimentele lor.

In cazul copiilor care se afla la o varsta la care jocul reprezinta principala activitate, ei vor cauta sa regaseasca in programele tv aceste preferinte ale lor. In final, factorii contextuali sunt la fel de importanti ca si celelalte categorii. Ei vizeaza stilul de viata a publicului, modul de socializare, experienta de viata, nevoi curente pentru numeroase tipuri de informatii, factori atitudinali, obiceiuri.

In acest sens pentru copii acesti factori sunt extrem de importanti, ei aflandu-se la inceputul procesului de acumulare a acestor factori. Televizorul inlocuieste miscarea fizica si tactila, experienta senzoriala. Pentru a fi sanatosi copiii au nevoie si de exercitii fizice regulate.

Exista preocupari mari pentru faptul ca copiii la aceasta varsta stau foarte mult pe scaun si privesc televizorul.

Activitatea fizica in copilarie ajuta dezvoltarea sistemului motor, necesar pentru activitatea creierului. Cand un copil se uita la tv face miscare mai putin, iar cand el se uita la o imagine care prezinta natura, creierul proceseaza diferit aceste informatii, decat daca copilul s-ar plimba prin padure.

Cu toate ca continutul din programele tv variaza, experienta este intodeauna la fel.

Arta, dansul, sportul stimuleaza sensurile copilului. Lipsiti de aceste tipuri de activitati pana la opt ani, exista riscul ca ei sa aiba probleme in invatare, chiar si in comportament.

Un alt efect ar fi ca privitul la TV inlocuieste expresia limbajului, cititul si ascultatul unei structuri verbale complexe. De obicei cand copiii se uita la tv, ei nu vorbesc si astfel nu invata sa isi exprime propriile idei. In mod sigur ei nu isi folosesc la maxim imaginatia.

De multe ori imaginea din televizor se deruleaza mult prea repede pentru ca sa inteleaga ceva. Atunci cand un copil e angajat intr-o discutie, citeste sau asculta atent, el e implicat activ.

De exemplu, cand asculta o poveste inainte de a adormi isi activeaza imaginatia vizuala, nu priveste imaginea construita de altcineva, se obisnuieste sa -si concentreze atentia asupra unui limbaj si idei complexe. El ar putea deveni curios si ar putea interveni in povestire, de fapt in aceasta etapa copilul invata sa gandeasca. Dar etapele importante in comunicare si abilitati de gandire analitica apar atunci cand copilul isi petrece timpul conversand cu adultii sau citind. In schimb imaginile de pe ecran sunt accesibile imediat. Acest lucru e subliniat si de dr. Russell Harter, un investigator al efectelor televiziunii si a dezvoltarii creierului ,,Televiziunea nu e foarte simbolica …ea face ca lucrurile sa fie mai usor de inteles’’

Pentru a identifica violenta din desenele animate de pe JETIX, s-a realizat un studiu care evidentiaza amalgamul de seriale extrem de agresive. Potrivit studiului, exista 5 categorii de seriale, care intruchipeaza tipologii de personaje, si anume: supereroii, parodiile de supereroi, americanismele, ecranizarile de basme sau film, fanteziile.

SUPEREROII

Este interesant faptul ca toate desenele din aceasta categorie sunt productii americane: „Omul de Fier”, „Omul Paianjen”, „Oamenii X” si „Biroul de detectare a extraterestrilor”. Au scenarii similare filmelor de actiune, in care un supraom salveaza orasul sau planeta de Fortele Raului printr-o violenta distructiva, dar justificata de intentii onorabile.

Omul de Fier e un geniu al informaticii cu fizic de Rambo, care devine supererou imbracand un costum de fier. Acesta se poate adapta pentru orice mediu: foc, aer, apa sau spatiu cosmic, fiind dotat cu arme laser, grenade si o forta imensa, distrugatoare.

Cu aceste atu-uri, Omul de Fier face fata tuturor „railor” care pun in pericol comunitatea. In fiecare episod sunt distruse cladiri, ranite persoane, sunt anihilati sau ucisi raufacatori.

Omul Paianjen e un supererou „accidental” de cand a fost muscat de un paianjen cu radioactivitate. E un tanar american atragator, cu superputeri pe care le foloseste cu scopul de a face bine orasului, in aceeasi maniera razboinica.

Oamenii X traiesc intr-o lume nascuta din obsesiile Americii. Ei sunt o minoritate persecutata si neinteleasa, sunt mutanti cu superputeri. Se gasesc in postura negrilor din anii ’60: au de ales intre a se face acceptati prin violenta sau prin conduite iresponsabile. Eroii au ales a doua varianta, dar nu le este de loc usor pentru ca toata lumea se fereste de ei si ii persecuta.

Singurul lucru pe care-l pot face pentru a fi acceptati e sa se lupte cu mutantii malefici pentru a salva comunitatea. Asa, vor fi acceptati in societate.

O trasatura comuna a acestor personaje este capacitatea de a zbura sau de a se deplasa prin aer prin forte proprii, ceea ce duce cu gandul la Icar si la eterna obsesie a subconstientului colectiv in ceea ce priveste zborul. E natural astfel ca toti supraoamenii plazmuiti de mintea noastra sa rascumpere simbolic aceasta vesnica neimplinire.

In toate aceste seriale, scenele de lupta nu includ niciodata oameni obisnuiti care sa participe la alungarea sau distrugerea raului. Ei sunt ori figuranti fara chip care fug cuprinsi de panica sa se ascunda, ori nu apar deloc, insinuand ideea ca indivizii obisnuiti nu au nici un fel de putere si ca nu pot supravietui fara protectia oferita de autoritate.  Dintr-o alta perspectiva se pune in act mitul Salvatorului care ridica de pe umerii cetateanului povara responsabilitatii fata de comunitate. Copilului i se transmite subliminal ca nu are nici o putere, nici responsabilitate fata de celalalt, ca altii vor rezolva problemele si ca violenta este necesara.

In plan real se transmit mesaje de conformism social, de acceptare a violentei autoritatii, despre care se presupune ca lupta pentru binele societatii. Fiecare episod mimeaza o perpetua asa-zisa realitate: Raul ameninta siguranta Cetateanului, iar atentul paznic (autoritatea) isi face datoria indepartandu-l, violenta folosita fiind necesara. Mai exista un mesaj pe care micul telespectator neavizat il recepteaza: toate personajele negative sunt portretizate ca urate, diforme sau monstruoase. De aici nu e decat un pas pana la a insinua ca toti cei neatragatori, cu handicap sau cu diformitati sunt incarnarea raului si in realitate 

PARODIILE CU SUPEREROI

Sunt de productie americana, aici intra „Nemaipomenitul Tick”, „Dosarele secrete ale cainilor detectivi” si „Gadget”. In aceste seriale sunt parodiate personaje din alte desene animate sau din filme.


Astfel, in „Nemaipomenitul Tick”, personajele principale sunt o capusa umanoida imensa si albastra avand ca aghiotant o incrucisare durdulie intre un iepure alb si o molie gigant. Ei salveaza in fiecare zi orasul de o varietate de monstri perseverenti si stupizi, fiind ajutati de intreaga Comunitate a Supereroilor, care cuprinde figuri dintre cele mai ciudate: Ariciul de Canal, Soarecele Dezumflat, Femeia Americana si multi altii.

Ei nu mai sunt voluntari, nici eroi dezinteresati, sunt veritabili idoli cazuti, ceea ce poate fi o aluzie la coruptia care se insinueaza si de care are oroare societatea americana. Pentru contrast si ridicol, doar Tick si ajutorul lui sunt diferiti; ei sunt ultimii naivi, care se arunca in lupta impotriva Raului oriunde si oricand, totusi cu un aer tamp si inconstient, nicidecum responsabil, fiind luati in deradere frecvent.

Acelasi lucru ni-l spune si „Dosarele secrete ale cainilor detectivi”, o parodie a serialelor cu James Bond, in care toti cainii din lume sunt agenti secreti intr-o organizatie pentru mentinerea planetei pe linia de plutire. In fiecare episod ei salveaza o omenire absenta si inconstienta. Sunt personaje responsabile care isi fac datoria pentru ca asa trebuie, aceasta este ordinea fireasca a lucrurilor intr-un Oras nebun si o lume care o ia razna, nicidecum din devotiune oarba fata de stapan. Transpare aici o anumita alienare a societatii americane si sentimentul de teroare fata de metropola.

„Detectivul Gadget” ia in ras politia, care apare ca incapabila, tembela, dar foarte bine dotata tehnic si absurd de norocoasa. Gadget e o incrucisare intre Robocop (ca dotare tehnica) si Sherlock Holmes (ca aspect, nu ca inteligenta, care e minunata, dar lipseste cu desavarsire). De fapt cazurile sale sunt rezolvate de micuta lui nepoata Penny si de catelul Brain (creier), care il urmaresc peste tot ca sa ii poarte de grija.

Din nou micul privitor intelege ca adultii sunt o specie ciudata, incapabili sa se descurce singuri, chiar si animalele de companie sau copiii fiind mai de incredere si mai eficiente. Se valorizeaza sporit copilaria, care devine mitica Varsta de Aur si care se vrea eterna-o societate de infantili avand avantajul de a fi mult mai usor de manipulat.

AMERICANISMELE

S-a folosit acest termen pentru a delimita desenele animate care prezinta ipostaze specifice mentalitatii sau societatii americane: „Viata lui Boby”, „Viata cu Luie” si „Copiii de la 402”. Regasim aici portrete ale familiei americane moderne in cliseele cu care ne-am familiarizat din filme („Familia Bundy”): la suprafata e putin ciudata, are componenti alienati si idioti, fiind in fond unita si iubitoare.

Boby e un baietel de cinci ani, simpatic si inteligent, care invata zilnic ceva nou despre lume. In schimb rudele lui sunt cam aiurite: fratii lui Boby sunt adolescenti tipici, excentrici, rautaciosi si in acelasi timp conformisti, unchiul e un incurca-lume grasun si galagios, matusa e o supraponderala isterica, tatal e in general depasit de problema, dar el este cel care aduce banii, chiar daca nu participa foarte mult la viata de familie. Mama este bineinteles casnica, ea este cea care tine familia unita, casa curata si se ocupa de copii.

Serialul „Viata cu Luie” ne ofera o alta perspectiva, centrata pe viziunea copilului asupra lumii. Luie e un baietel grasun, neadaptat si mereu tachinat, care uraste scoala, nu-i plac sporturile, nu are prieteni.

E de notat la aceste doua seriale un amestec intre actori reali si personaje desenate, o metoda originala de a accentua impresia de real pe care o transmite serialul.

Cu „Copiii de la 402” mergem la scoala unde vedem o varietate de personaje: copii populari, nepopulari, lenesi, harnici, cuminti sau rautaciosi, care joaca in piesa binecunoscuta a scolii americane, cu persecutori si persecutati si cu cate o invatatura pe episod.

Aceste seriale au pretentia implicita de a prezenta o realitate general valabila care tinde sa se transforme in normalitate si norma pentru generatia viitoare.

ECRANIZARI DE BASME SAU FILME

In aceasta categorie intra ecranizari animate dupa „Peter Pan”, „Mica Sirena”, „Pinocchio”, „Oliver Twist”, „Printesa Sissi” si „Denis pericol public”. Cu exceptia lui „Peter Pan”, toate sunt de productie S.U.A. Aceste adaptari se abat foarte mult de la povestea originala prin modificarea scenariului initial, devenind adevarate telenovele de sute de episoade care nu duc nicaieri.

Astfel, pe mica sirena o cheama Marina (in loc de Ariel), ea lupta impreuna cu printul ei impotriva unei vrajitoare decrepite si hidoase. Pinocchio e o papusa amnezica care face aceleasi erori de judecata in fiecare episod, in efortul de a deveni om, se caieste la fiecare final, ca sa o ia de la capat cu prima ocazie. Printesa Sissi e bunatatea intruchipata si in acelasi timp un acrobat desavarsit: ea merge pe franghie la 20 de metri inaltime, invingandu-i pe nobilii cei rai. Iar Denis e un copil inconstient care are parte de aventuri extrem de periculoase, dar care niciodata nu pateste nimic.

Si aici sunt cateva teme recurente: adultii sunt absenti, incapabili sau rai („Peter Pan”, „Mica Sirena”, „Oliver Twist”, „Denis pericol public”), aristocratii sunt invariabil rai sau corupti („Denis pericol public”, „Printesa Sissi”, „Pinocchio”), iar personajele malefice sunt usor de recunoscut dupa figura urata (in toate serialele). Aceste seriale rapesc orice tenta educativa data de familiarizarea publicului tanar cu unele opere clasice.

FANTEZIILE

Aceasta categorie are doua subgrupe: fanteziile educative („Familia De Ce?” si „Capsunica”) si cele fara intentie educativa („Caine rau”, „Pisoiul Eek”, „Ferma monstrilor” si „Piratul Jack”).

Prima subgrupa contine singurele desene deloc violente sau agresive din orice punct de vedere (imagistic, verbal sau al mesajului). De fapt ele educa stiintific intr-un limbaj pe intelesul copiilor („Familia De Ce?”) sau ii invata pe acestia despre responsabilitate si curaj („Capsunica”), totul in imagini placute si bine desenate.

In schimb „Caine rau” e un fel de „Denis pericol public” canin care isi terorizeaza stapanii luand orice afirmatie ad literam si actionand in consecinta, pisoiul Eek parodiaza vesnica cearta intre caini si pisici si e un fel de gigolo felin amorezat de o pisica obeza.

In acest sens specialisti ofera unele sugestii specifice:

desfasurarea unui obicei moderat de a privi la tv inca din frageda copilarie.

Cei mai multi copii incep sa priveasca emisiunile tv in mod regulat inca de la 2 ani si astfel e mai usor sa devina mai flexibil cu cat copilul creste;



stabilirea unor limite asupra timpului acordat copilului in fata tv, cu destula flexibilitate de schimbare a acestor limite in circumstante speciale;

incurajarea planificata a vizionarii unor programe specifice copiilor, decat alegerea directa de catre adulti.

Daca copiii au ore limitate de vizionare, cu o anumita libertate de alegere a programelor pe care ar vrea sa le vada, ei probabil vor deveni consumatori de televiziune mai selectivi asigurarea ca televiziunea nu este folosita ca sa inlocuiasca alte activitati.

E destul de des folosit televizorul ca ,,babysitter” pe cat e posibil, e recomandabil vizionarea programelor tv si de parinti si discutarea a ceea ce copiii vad. Incurajarea copiilor de a se gandi la personaje, precum si la continutul programului si a reclamelor vazute; explicarea sentimentelor proprii si a interpretarilor.

Explicarea credintelor proprii de catre copii, a valorilor referitoare la tv, dar e necesara permiterea exprimarii de catre copii a proprilor opinii, chiar daca nu sunt similare cu cele ale parintilor.

incurajarea copiilor de a urmarii programe care demonstreaza: ajutorare, grija si cooperare.

Studiile arata ca acest tip de programe pot influenta copiii sa se comporte in mod sociabil realizarea unui echilibru intre citit si vizionarea programelor tv ajutarea copiilor sa dezvolte un echilibru intre diferitele tipuri de programe pe care le vede (educare, actiune, arta, sport) sublinierea exemplelor pozitive care sa arate: varietatea etnica si culturala a grupurilor care contribuie la realizarea unei societati mai bune cand apar actiuni violente in programele vizionate de copii, ele trebuie discutate. E necesara o centrare pe motivarea personajelor .



Supereroii  Parodiile cu supereoii



Copiii de la 402  Peter Pan

 

Piratul Jack

3 Tipurii de violenta in desenele animate pentru copii

Violenta de limbaj

Toate aceste desene animate se disting pe cateva paliere de agresivitate, prezinta in exprimare, in gestica personajelor si in imagini. Violenta de limbaj apare in toate tipurile de desene animate. Cainii detectivi discuta in termeni de „fund jegos”, „funt imputit”, „caine prost”, „animal tampit”, „porcaria asta” si cu expresii ca „Misca-si fundul”, „Sterge-ti zambetul tamp de pe mutra!”

In „Mica Sirena” vrajitoarea e chiar rea (de gura): „caracatita nemernica”, „print netot”, „ticalos tampit” rosteste ea.

Monstrii de la ferma isi spun frecvent unul altuia „prostule” sau „prostovanule”, cu variatiuni de genul „ticalosul”, „cocos idiot”, „jegosii astia”, „aurolacul ala”.

Palierul violentei lingvistice e deci relativ redus, restrans la o gama de apelative referitoare la lipsa de inteligenta: „prost”, „prostovan”, „prostanac”, „idiot”, „cretin”, „netot”, „tampit”, „tembel”, „dement” si „fraier”, la cateva apelative care coboara in bestial, gen „bou”, „caine”, „vierme”, „larva”, completat de expresii precum: „fund”, „imputit”, „jegos”, „aurolac”. Multe dintre ele se datoreaza traducerii mot-à-mot din engleza, dar faptul ca sunt ascultate de copii de la 3-4 ani in sus confera gravitate acestor acte gratuite de limbaj.

Violenta de imagine

In fiecare episod din 90% dintre serialele prezentate exista cazuri de violenta imagistica. Avem din acest punct de vedere cadre cu explozii, lupte, foc, arme ultrasofisticate, distrugeri imobiliare care se repara pana in episodul urmator, ca totul sa poata sa inceapa de la capat. Personajele pozitive alunga, omoara sau distrug monstri inimaginabili care au ucis si au distrus la randul lor. In cursul acestui proces, numeroase personaje sunt legate, inchise, schilodite, batute, chiar torturate, fara ca in realitate sa fie cu adevarat in pericol.

Gestica violenta

Tonalitatea vocii, expresiile fetei si gestica personajelor de desene animate in situatii de stres, frica sau entuziasm sunt in mod surprinzator asemanatoare intre ele si agresive. Fiecare personaj, chiar Mica Sirena, Pinocchio, Peter Pan si prietenii sai, inofensiva Capsunica, copiii de la 402 (ca sa nu mai vorbim de supereroi), striga, se stramba, fac grimase grotesti, se agita caricatural, pentru a simula cat mai veridic emotiile umane si realitatea.

Se creeaza astfel un mini-univers de nevrotici si isterici care le este servit micilor telespectatori drept realitate coerenta.





loading...





Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




PROIECT DIDACTIC 3-5 ani Educatia muzicala - Greierele, Podul miscator
PROIECT TEMATIC „IN LUMEA GAZELOR SI A INSECTELOR” – GRUPA MARE
PROIECT DIDACTIC - Concurs 'Salvati anotimpurile'
Proiect de activitate Grupa: mare/pregatitoare - intamplari adevarate din gradina fermecata
DARURI PENTRU ZÂNA TOAMNA Activitate integrata - Grupa: combinata – mica si pregatitoare
PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatie fizica Mers in echilibru pe plan ridicat, alergare cu saritura peste obstacole si mers pe varfuri pe o linie trasata
Jocuri de miscare GRUPA: nivel I (3 –5 ani)
PROIECT DIDACTIC DE ACTIVITATE INTEGRATA Grupa mare - CU CE SI CUM EXPRIMAM CEEA CE SIMTIM?


loading...

Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu