Internationalizarea afacerilor - caracteristica a mediului de piata contemporan

Internationalizarea afacerilor - caracteristica a mediului de piata contemporan

OBIECTIVE: Dobandirea cunostintelor necesare intelegerii procesului internationalizarii afacerilor unei organizatii, respectiv:

decizia de internationalizare in cadrul organizatiei;

factorii de influenta ai procesului de internationalizare a afacerilor si etapele de dezvoltare a afacerilor internationale;

dezvoltarea si performantele organizatiei internationale, trecerea de la organizatia nationala la organizatia internationala;

teorii ce sustin internationalizarea afacerilor;

evaluarea gradului de internationalizare a organizatiei.

1.1. Decizia de internationalizare in cadrul organizatiei. Conceptul de internationalizare a activitatii unei organizatii

Tendinta de internationalizare a activitatii organizatiilor economice, reflectata prin:

r      evolutia rapida a investitiilor straine directe la nivel mondial;

r      cresterea exportului mondial brut;

r      cresterea produsului mondial brut;

r      cresterea gradului de integrare a economiilor nationale in economia mondiala, atat la nivel macro-economic, cat si la nivel micro-economic.

Ponderi ale PNB realizat din schimburi economice externe (1999): Franta - 20 ; Suedia - 30 ; Olanda - 50

Internationalizarea afacerilor reprezinta ansamblul de metode, tehnici si instrumente puse in slujba demersului strategic al organizatiei de a activa in strainatate.

Semnificatii ale conceptului de internationalizare a afacerilor:

modalitati de penetrare a unei organizatii pe piete externe;

raporturile manageriale dintre societatea 'mama' de pe piata interna si filialele sale din strainatate;

activitatile economice derulate de organizatie in afara granitelor nationale.

Necesitatea de a se adapta si a lua in considerare intregul comportament in afaceri al concurentului strain solicita managementul organizatiei nationale sa gandeasca si sa actioneze intr-o viziune internationala.

1.2. Factorii de influenta macro si micro-economici ai procesului de internationalizare a afacerilor

Etapele evolutiei postbelice a afacerilor internationale:

v    Perioada a treizeci de ani de avant (1945-1974), caracterizata prin:

refacerea economica a tarilor beligerante, acompaniata de un puternic angajament extern (indeosebi SUA, prin planul Marshall);

distributia internationala a unor bunuri de larg consum (majoritatea provenind de la companii multi si transnationale).

v    Perioada socului petrolier (1973/74-1983/84), caracterizata prin:

constientizarea tarilor lumii de semnificatiile incertitudinilor economice, determinata de explozia preturilor la materiile prime;

stimularea exporturilor, pentru a contrabalansa facturile tot mai ridicate ale furnizorilor internationali de resurse materiale.

v    Perioada unor cautari strategice (1990-2000), caracterizata prin redefinirea raporturilor economice dintre state, determinata de procese cu efecte mondiale, precum:

tranzitia tarilor central si est-europene, precum si a celor desprinse din fosta URSS, la economia de piata;

procesele de integrare economica in cadrul UE, America de Nord si Centrala, Asia de Sud-Est, Zona Pacificului; aceste procese au deschis perspective de dezvoltare economica, ce redefinesc conditiile si cadrul de actiune al diferitelor piete externe in particular si ale pietei mondiale in general, pentru sfarsitul mileniului II.

Factorii de influenta macro si micro-economici ai procesului de internationalizare a afacerilor pot fi identificati in urmatoarele tendinte majore:

r      Internationalizarea pietelor de bunuri, servicii si capitaluri, determinata de procesul de destindere politica, consemnat la nivel mondial si de demersurile internationale conjugate de liberalizarea comertului mondial (OMC)

Internationalizarea pietelor s-a realizat pe fondul unui proces de polarizare a acestora: dupa datele OMC din 1999, trei zone geografice ale lumii, Triada (europeana, nord-americana si asiatica), detineau 86 din comertul mondial

Exportul mondial de marfuri: 5473 mld.USD

Importul mondial de marfuri: 5729 mld USD

Cei patru dragoni: Singapore, Taiwan, Hong-Kong, Republica Koreea

Satelitii: Malaezia, Thailanda, Filipine, Republica Vietnam.

Polarizarea economica zonala, insotita de concentrare industriala (inclusiv servicii bancare si de asigurari) .

Cotele de piata ( ) detinute de unele tari si zone economice

in totalul mondial al pietelor unor industrii de varf (la nivelul anului 1994)

r      Cresterea gradului de independenta dintre economiile nationale, accentuata de aspiratia statelor lumii spre reciprocitate

In schimburile internationale, fiecare partener cauta sa-si identifice oportunitati in valorificarea propriilor factori de productie, compensand deficitul in anumite resurse, prin gasirea de solutii viabile pentru avantaje concurentiale comparative.

Rezultate economice ale acestui demers:

mariri avantajoase ale capacitatilor de productie, corelate cu reduceri de costuri si de preturi pe unitatea de produs;

activitatea de R&D (C+D) mai eficienta, in folosul innoirii ofertei;

un spor calitativ la bunurile si serviciile oferite pietei;

efecte sinergetice in valorificarea pietei externe.

Dezvoltarea si diversificarea formelor de cooperare intre state, cu multiplele lor alternative, de la:

Barter - compensatie globala, realizata la nivel de grupe de organizatii, apartinand uneia sau mai multor industrii;

la:

Buy-back (achat en retour) - livrari de echipamente industriale pe credit rambursabil in cota parte din productia obtinuta.

Din aceasta perspectiva este neadecvata restrangerea conceptului implicarii internationale a organizatiei numai la componenta activitatii sale externe. Proportia exportului in totalul cifrei de afaceri a organizatiei, indicator usor de calculat, nu mai este suficient de relevanta in sublinierea gradului de internationalizare a acesteia.

r      Accentuarea fenomenelor concurentiale in lumea afacerilor, in toate zonele geografice ale Terrei, cu urmatoarele aspecte si/sau efecte:

Spre deosebire de razboi, unde inamicul este dat, in lumea afacerilor, organizatia isi poate alege adversarul, in raport cu fortele de care dispune; acest rationament o determina sa caute noi debuseuri, in afara granitelor nationale;

Procesul de internationalizare este amplificat de saturatia tot mai accentuata a pietelor nationale.

Reorientarea spre internationalizare este facilitata de progresele semnificative inregistrate in domeniul transporturilor si telecomunicatiilor, al invingerii distantelor, cu un nivel de costuri din ce in ce mai scazut pe unitatea de produs; cazul pietei de gros pentru produse alimentare, Rangis International - Paris, Orly.

Investitiile directe in afara granitelor nationale, determinate de accentuarea concurentei domestice, au declansat nu numai fluxuri orientate dinspre state dezvoltate economic spre tari in curs de dezvoltare sau aflate in tranzitie, ci si invers.

r      Globalizarea pietelor lumii in conditiile estomparii continue a diferentelor specifice dintre acestea

Tendinta de globalizare are ca efect: 'omogenizarea gusturilor consumatorilor (utilizatorilor) din intreaga lume, in interiorul unei piete ce dobandeste caracter global';

Globalizarea pietelor este nemijlocit legata de formarea si dezvoltarea organizatiilor multi si transnationale;

Deciziile strategice ale acestor organizatii sunt orientate mai degraba catre pietele produsului, decat catre pietele nationale;

Obiectivul strategic al organizatiei, cu viziune globala asupra pietei, este cel al satisfacerii cu un produs cat mai putin diferit, intr-un spatiu geografic, de altul, a unui numar cat mai mare de consumatori/utilizatori internationali; atingerea acestui obiectiv duce la importante economii pe seama reducerii costurilor de marketing;

Procesul globalizarii economice are efecte si asupra politicilor economice de factura liberala sau conservatoare promovate de diferite state sau grupuri de state.

Conceptul liberal sustine ca 'cea mai buna cale spre prosperitate trece prin deficite bugetare controlate si dobanzi scazute'; ori, controlul deficitelor bugetare este estompat de deschiderea pietelor internationale si cresterea ofertei producatorilor straini, inclusiv de resurse financiare cu dobanzi scazute, la alegere;

Conceptul conservator, potrivit caruia 'piata este cel mai bun mijloc de a produce profit, iar statul trebuie sa-si limiteze rolul la reducerea impozitelor pentru a lasa la dispozitia organizatiei mai mult capital pentru investitii tehnologice si sporirea productivitatii muncii'; ori, in conditiile dezvoltarii schimbarilor economice internationale - liberalizarea pietelor internationale de capital asigura organizatiilor din toate tarile un acces practic nelimitat la resursele financiare mondiale, avand posibilitatea de a le cumpara de unde sunt mai ieftine, tinand seama de faptul ca diferenta de cost nu mai este data de nivelul impozitului, ci de rata inflatiei.

Marketerii internationali trebuie sa cunoasca si sa estimeze efectele majore ale actiunii acestor factori de internationalizare, pentru o corecta fundamentare a strategiei organizatiei lor, in vederea asigurarii succesului acesteia pe piata internationala.

Pe fondul actiunii grupelor de factori prezentate, motivatia organizatiei de a iesi in arena schimburilor internationale este mult mai nuantata si complexa, asa cum este prezentat in tabelul 1.1.

Ierarhia motivatiilor efectuarii de investitii externe directe, la organizatii din tari in tranzitie, dezvoltate si in curs de dezvoltare (1991)

Tabelul 1.1.

1.3. Dezvoltarea si performantele organizatiei internationale - de la organizatie nationala la organizatie transnationala

Nu orice organizatie care desfasoara activitate de export se poate considera a fi internationala.

Conditii pentru a fi internationala:

sa investeasca;

sa cumpere si sa vanda pe diferite piete externe;

sa realizeze fluxuri de transfer al resurselor de forta de munca, de capital si de tehnologie, in afara perimetrului national.

Avantaje create de internationalizarea activitatii:

evitarea competitiei pe piata domestica;

dezvoltarea abilitatii financiare si accesul la capital extern;

sporirea gradului de competitivitate, prin mai buna valorificare a oportunitatilor de pe piata tinta: forta de munca mai ieftina si/sau mai calificate, resurse materiale mai accesibile, cerere cu grad sporit de accesibilitate etc.

Reusita demersului de internationalizare este legata de capacitatea organizatiei de a:

dezvolta o strategie multidimensionala;

valorifica eventuale oportunitati concurentiale;

mentine avantajul competitiv pe pietele pe care opereaza.

Clasificarea organizatiilor din punct de vedere al angajamentului pe piata internationala (prin produs, piata si productie):

organizatie nationala;

organizatie internationala;

organizatie multinationala;

organizatie transnationala.

1.4. Teorii ce sustin internationalizarea afacerilor

Aceste teorii ajuta la intelegerea mecanismelor ce determina organizatiile sa-si extinda activitatea in afara granitelor nationale, oferind 'puncte de sprijin' pentru fundamentarea strategica pe termen mediu si lung a deciziilor organizatiei fata de clientela pe care vrea sa o serveasca.

Analizate in evolutia lor istorica, aceste teorii s-au bazat, de la inceput, pe abordari macro-economice, grupandu-se in trei categorii:

teorii ale comertului exterior;

teorii ale investitiilor directe in strainatate;

teorii ale contractelor internationale de transfer tehnologic.

Incepand cu anii 1960, analiza rolului organizatiilor multi si transnationale a generat cautari si de ordin micro-economic, pentru explicarea internationalizarii afacerilor, organizatiei insasi. Teoriile vizand organizatia economica dezvolta metode explicative uni sau multi-dimensionale, pentru a motiva demersul de internationalizare a organizatiei. Aceste modele, atat de sorginte macro, cat si micro-economica, afiliate celor trei categorii, sunt prezentate in tabelul 1.2.

Teorii ce sustin internationalizarea afacerilor

Tabelul 1.2.

1.5. Evaluarea gradului de internationalizare a organizatiei

Se realizeaza prin prisma a doua componente distincte (evaluarea cantitativa):

varietatea formelor de angajare in afara granitelor nationale;

intensitatea angajamentului extern.

Evaluarea calitativa are in vedere:

natura si capacitatea manageriala a operatiunilor internationale;

masura in care activitatea internationala contribuie semnificativ la atingerea si dezvoltarea obiectivelor organizatiei;

masura in care organizatia internationala isi regaseste cultura si filozofia organizationala in ansamblul activitatilor concrete ale filialelor externe.