Analiza situatiei generale a cheltuielilor cu personalul

Analiza situatiei generale a cheltuielilor cu personalul

In aceasta etapa se urmareste cunoasterea evolutiei si tendintei unor asemenea categorii de cheltuieli in raport si de actiunea unor factori conjuncturali, folosindu-se ca indicatori ponderea cheltuielilor cu personalul in totalul cheltuielilor de productie si respectiv nivelul cheltuielilor la 1000 lei (u.m.) cu personalul venituri din exploatare sau cifra de afaceri.

In ceea ce priveste structura cheltuielilor cu personalul in totalul costurilor se au in vedere mai multe criterii:

A.    elementele componente ale cheltuielilor cu personalul, respectiv:

salarii tarifare (respectiv negociate);

sporuri acordate;

premii;

taxe de protectie sociala;

impozitul pe salarii;

C.A.S.

Aceasta structura a cheltuielilor cu personalul prezinta importanta in delimitarea cheltuielilor care sunt reglementate prin acte normative si asupra carora firma nu poate actiona.

B.    structurarea acestor cheltuieli pe categorii de personal (muncitori,

ingineri, economisti, etc.), structurare utila pentru marcarea marcarea mutatiilor care s-au produs in structura personalului, s-au pentru eventualele comparatii cu firme similare;

C.    structurarea cheltuielilor cu personalul pe formele de salarizare

practicate(o asemenea structurare este necesara pentru a caracteriza eficienta formelor de salarizare in functie de particularitatile firmei respective);

D.    structurarea cheltuielilor cu personalul in raport de modul de includere

a cheltuielilor cu salariile in costul pe produs, ea fiind necesara in localizarea rezervelor pentru sporirea eficientei cheltuielilor cu salariile.

Evident ca fiecare din aceste grupari vor fi utilizate in practica in functie de scopul urmarit de firma respectiva.

In ceea ce priveste cel de-al doilea aspect, caracterizarea generala a cheltuielilor cu personalul pe baza indicatorului de eficienta cheltuieli cu salariile la 1000 lei venituri din exploatare, cifra de afaceri, valoare adaugata, in practica economica se recomanda utilizarea indicatorului cheltuieli cu salariile la 1000 lei venituri din exploatare.

In literatura de specialitate se intalnesc urmatoarele modele de analiza:

C_s/1000=· 1000

sau

C_s/1000=· 1000

sau

C_s/1000=· 1000

unde:

F_s - fondul de salarii

V_e - venituri din exploatare

CA - cifra de afaceri exprimata in pret de vanzare

Q_a - valoarea adaugata

Fiecare dintre acesti indicatori exprima eficienta cheltuielilor cu salariile, care trebuie sa fie rezultatul respectarii corelatiei dintre ritmul de crestere a efectelor (venituri din exploatare, cifra de afaceri, valoare adaugata) si ritmul de crestere a fondului de salarii ca efort pe linia costurilor. De asemenea caracterizarea generala a cheltuielilor cu personalul pe baza acestor indicatori de eficienta impune si analiza comparativa intre acestia.