UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA

FACULTATEA DE ECONOMIE SI ADMINISTRAREA AFACERILOR

DESFASURAREA PROCESULUI BUGETAR IN CADRUL PRIMARIEI SCOBINTI

SCURT ISTORIC

Comuna Scobinti se intinde pe o suprafata de 7.107 ha, din care 3187 ha arabil.Se invecineaza in partea de nord cu teritoriul orasului Harlau si comuna Prajeni din judetul Botosani, in partea de sud cu teritoriul comunelor Ceplenita si Cotnari, in partea de est cu teritoriul comunelor Plugari si Coarnele Caprei, la vest cu teritoriul comunei Siretel.Comuna Scobinti are o populatie de 7694 de locuitori si este alcatuita din urmatoarele sate: - satul Scobinti,resedinta comunei, cu o populatie de 1922 de locuitori situat in centrul comunei. - satul Badeni ,situate in partea de est al comunei, la o distanta de 2 km fata de centrul comunei avand o populatie de 1348 locuitori - satul Fetesti , situate in partea de nord are o populatie de 1355 de locuitori. - satul Sticlaria ,situat in partea de vest la o distanata de 6 km de centrul comunei are o populatie de 1871. - satul Zagavia ,situat in parte de nord ,la o distanta de 11 km fata de centru , are o populatie de 1194 de locuitori. Scobinti conform datelor statistice era la 1888 sat component al comunei Badeni, dar resedinta a comunei Pe parcurs dupa 1902 rededinta este mutata in satul Badeni pana in 1934 cand satul Scobinti redevine sat de resedinta a comunei Scobinti.Prima mentiune a satului se intalneste in jurul anului 1655 cand Duca Voda il daruieste logofatului Paval Contas.Numele satului provine probabil de la antroponimul Scoban.Insa in acest sat a existat de pe vremea lui Stefan cel Mare deoarece drumul dintre Cotnari si Harlau trecea pe aici.Dovada este si existenta , in partea de sud a Dealului lui Voda, a unor beciuri, crame si locuinte de piatra si caramida, Satul este asezat pe coasta estica a dealului Basaraba si in dreptul vaii Bahluiului.Pe versantul nord estic al Dealului lui Voda s-au descoperit resturi de vase din secolul 14 lea si din feudalismul dezvoltat , iar in sud estul satului -Luparie, fragmente ceramice din faza Horoste-Foltesti.In parte de nord a dealului Basarava s-au gasit fragmente ceramice din neolitic si feudalismul dezvoltat secolul 14-17. Zagavia este considerat cel mai vechi sat din comuna , numele acestuia deriva de la Zagaviei ,intemeietorul unui sat de calugari , despre care de face referire in 1624 cand manastirea primeste o danie.Data exacta a infiintarii nu este cunoscuta Badeni , sat ce apartine de comuna Scobinti , a facut parte din comuna Badeni si a fost resedinta acesteia.Este o asezare veche din anul 1436, al carui nume privine de la intemeietorul "Badea".La nord este s-au gasit silexuri din paleoliticul superior,ceramica din neolitic so feudalismul dezvoltat. Satul Sticlaria am luat fiinta prin anii 1700-1750.Existenta satului este legata de infiintarea undei fabrici de sticla care a fost trasformata mai tarziu intr-o fabrica de soba Satul Fetesti este mentionat in dictionarul geografic al judetului Iasi ca sat component al comunei Scobinti. Este atestat din secolul 17 lea. La recesamantul din 2002 ,comuna Scobinti avea o populatie de 7694 de loc din care 13 de alte nationalitati.Pe raza comunei fuctioneaza un numar de 7 scoli un dispensar uman cu trei cabinete medicale , un dispensar veterinar , 5 biserici cu confesiuni crestin ortodoxe ,magazine alimentare , o biblioteca comunala iar in domeiul agriculturii fuctioneaza societati agricole si gospodarii particulare. Teritoriul comunei Scobinti este strabatut de calea ferata Harlau-Iasi si de DJ 281.Activitatile specifice sunt agricultura su cresterea animalelor. Pe raza comunei mai detin paduri in propietatea Ocolul Sivic Harlau , sc -Cotnari. Ateliere private de croitorie , reparatii Radio-Tv , auto mori etc.

OBIECT DE ACTIVITATE

Pentru asigurarea conditiilor de executare a legilor, Aparatul Executiv al Primariei raspunde de executarea lucrarilor potrivit atributiilor sale, asigura aducerea la indeplinire a actelor normative adoptate de Parlamentul si Guvernul Romaniei, a ordinelor Prefectului Judetului Iasi, a Hotararilor Consiliului Local precum si a dispozitiilor Primarului Comunei Scobinti.

Legatura intre diferitele compartimente ale Primariei comunei Scobinti se face prin conducatorii acestora. Legatura cu alte institutii sau cu conducerea ministerelor si a celorlalte organe ale administratiei de stat se fac prin reprezentanti legali ai Primariei.

Functionarea normala a comunei si strategia de dezvoltare a acesteia conduc spre urmatoarele obiective principale :

Dezvoltarea economica locala

Dezvoltarea infrastructurii;

Imbunatatirea calitatii vietii;

Dezvoltarea resurselor umane

ORGANIZARE INTERNA

Aparatul Propriu al Primariei Comunei Scobinti este organizat in conformitate cu dispozitiile Legii nr.215/2001 privind administratia publica locala .

Aparatul propriu al Consiliului Local al Comunei Scobinti este organizat pe compartimente, potrivit structurii organizatorice stabilita prin Hotararea Consiliului Local, si asigura indeplinirea sarcinilor ce revin Primariei Comunei Scobinti, ca organ local al Administratiei Publice Locale.

Primaria comunei Scobinti este organizata in 10 compartimente:

Stare Civila;

Registrul Agricol;

Secretariat Administrativ;

Asistenta sociala;

Autoritate Tutelara;

Compartiment Juridic;

Compartimentul Financiar Contabil;

Compartimentul Impozite si Taxe;

Compartimentul Urbanism si Amenajarea Teritoriului (vezi organigrama).

Conducatorii compartimentelor de specialitate prezinta, la cererea sefului ierarhic superior, ori de cate ori este nevoie, rapoarte privind activitatea compartimentelor pe care le conduc.

Seful Administratiei Publice Locale este primarul, care coordoneaza direct Compartimenul Financiar Contabil, Impozite si Taxe, Audit Financiar si indirect, prin intermediul secretarului si viceprimarului, celelalte compartimente. Fiecare conducator al compartimentelor mentionate vor colabora pentru intocmirea la timp si in mod corespunzator a sarcinilor ce le revin
In functie de specificul activitatii fiecaruia, si in scopul indeplinirii atributiilor ce le revin, compartimentele din cadrul aparatului propriu intocmesc referate si proiecte de dispozitii pe care le prezinta Primarului in vederea emiterii acestora.

1.4 FUNCTIONALITATEA

Pentru buna organizare si crearea conditiilor desfasurarii normale si eficiente a activitatii, intr-un climat democratic, Primarul, Viceprimarul, Secretarul si sefii de compartimente isi asuma urmatoarele raspunderi si competente:

Primarul

Indeplineste o functie de autoritate publica. El este seful administratiei publice locale si al aparatului propriu de specialitate al autoritatilor administratiei publice locale, pe care il conduce si il controleaza. Primarul reprezinta Comuna Scobinti in relatiile cu persoanele fizice sau juridice, in tara sau in strainatate, precum si in justitie.

Principalele atributii pe care le indeplineste primarul,sunt urmatoarele[1]:

a)    intocmeste proiectul bugetului local si contul de incheiere a exercitiului bugetar si le supune spre aprobare consiliului local;

b)   exercita functia de ordonator principal de credite;

c)    verifica, din oficiu sau la cerere, incasarea si cheltuirea sumelor din bugetul local si comunica de indata consiliului local cele constatate;

d)   asigura intretinerea si reabilitarea drumurilor publice, proprietate a comunei sau a orasului, instalarea semnelor de circulatie, desfasurarea normala a traficului rutier si pietonal, in conditiile legii;

e)    conduce serviciile publice locale; asigura functionarea serviciilor de stare civila si de autoritate tutelara; supravegheaza realizarea masurilor de asistenta si ajutor social;

f)    emite avizele, acordurile si autorizatiile date in competenta sa prin lege;

g)   propune consiliului local spre aprobare, in conditiile legii, organigrama, statul de functii, numarul de personal si regulamentul de organizare si functionare a aparatului propriu de specialitate;

h)   raspunde de inventarierea si administrarea bunurilor care apartin domeniului public si domeniului privat al orasului.

Responsabilitatile primarului in procesul intocmirii bugetului

Viceprimarul

Viceprimarul exercita atributiile ce ii sunt delegate de catre primar, in conditiile in care primarul comunei Scobinti nu-si poate exercita atributiile prevazute, si anume:

a)     exercita controlul asupra activitatilor din targuri, piete, oboare, locuri si parcuri de distractii si ia masuri pentru buna functionare a acestora;

b)       raspunde de inventarierea si administrarea bunurilor care apartin domeniului public si domeniului privat al comunei;

c)       organizeaza evidenta lucrarilor de constructii din localitate si pune la dispozitie autoritatilor administratiei publice centrale rezultatele acestor evidente;

d)       ia masuri pentru controlul depozitarii deseurilor menajere, industriale sau de orice fel, pentru asigurarea igienizarii malurilor cursurilor de apa din raza comunei, precum si pentru decolmatarea vailor locale si a podetelor pentru asigurarea scurgerii apelor mari.

Secretarul

Conducerea operativa a aparatului propriu al primariei este asigurata de catre secretarul general care este numit si eliberat din functie la initiativa primariei. El este salarizat din bugetul local, fiind functionar public de conducere.

Secretarul indeplineste, in conditiile legii, urmatoarele atributii principale:

a)     participa in mod obligatoriu la sedintele consiliului local;

b)     coordoneaza compartimentele si activitatile cu caracter juridic, de stare civila, autoritate tutelara si asistenta sociala din cadrul aparatului propriu de specialitate al consiliului local;

c)     avizeaza proiectele de hotarare ale consiliului local, asumandu-si raspunderea pentru legalitatea acestora, contrasemnand hotararile pe care le considera legale;

d)     avizeaza pentru legalitate dispozitiile primarului;

e)     urmareste rezolvarea corespondentei in termenul legal;

f)      asigura indeplinirea procedurilor de convocare a consiliului local si efectuarea lucrarilor de secretariat;

g)     pregateste lucrarile supuse dezbaterii consiliului local;

h)     asigura comunicarea catre autoritatile, institutiile si persoanele interesate a actelor emise de consiliul local sau de primar, in termen de cel mult 10 zile, daca legea nu prevede altfel;

i)      asigura aducerea la cunostinta publica a hotararilor si dispozitiilor cu caracter normativ;

j)      elibereaza extrase sau copii de pe orice act din arhiva consiliului local, in afara celor cu caracter secret, stabilit potrivit legii;

k)     legalizeaza semnaturi de pe inscrisurile prezentate de parti si confirma autenticitatea copiilor cu actele originale, in conditiile legii.

Raspunderi si competente pe principalele compartimente organizatorice

Compartiment Stare Civila

Nasteri

primirea declaratiilor si actelor primare care stau la baza inregistrarii nasterii, inregistrearea dupa identificarea persoanelor si verificarea autenticitatii documentelor prezentate;

completarea actelor de nastere in registrele de stare civila pentru nou nascuti;

completarea certificatelor de nastere pentru actele de nastere inregistrate in registrele de stare civila pentru nou nascuti si eliberarea lor solicitantilor;

Casatorii

primirea si inregistrarea declaratiilor de casatorie date de catre soti in fata ofiterului de stare civila, procedarea la identificarea persoanelor si verificarea legalitatii documentelor necesare;

incheierea casatoriei de catre ofiterul de stare civila conform programarii stabilite si semnate de catre ambii soti si ofiterul de stare civila, la sediul starii civile ;

intocmirea actelor de casatorie in registrele de stare civila pentru casatorii, dupa luarea consimtamantului ambilor soti;

eliberarea certificatului de casatorie in urma oficierii;

completarea si transmiterea comunicarilor de mentiuni de casatorie la primariile locurilor de nastere ale viitorilor soti, in termen de 10 zile de la oficierea casatoriei.

Decese

primirea si inregistrarea declaratiilor de deces procedand la identificarea declarantilor si verificand actele prezentate;

completarea actelor de deces in registrele de stare civila pentru decedati in doua exemplare si eliberarea certificatelor de deces corespunzatoare declarantilor;

Secretariat administrativ

analizeaza si centralizeaza cererile (referatele) cu privire la necesarul de materiale, rechizite, consumabile pentru copiatoare, imprimante si a obiectelor de inventar propuse a fi aprovizionate, intocmeste lunar note de fundamentare catre Directia Economica

intocmeste planul de aprovizionare al Primariei.

urmareste aprovizionarea cu produsele cuprinse in planul de aprovizionare

asigura pastrarea si integritatea bunurilor ce apartin Primariei Comunei Scobinti.

avizeaza Procesele-verbale de receptie pentru contractele de prestari servicii (curatenie, intretinere, multiplicare xerox, operare calculator, service copiatoare, tipografiere, etc.) si controleaza activitatea personalului contractat.

face propuneri pentru intocmirea unor contracte ce cuprind prestari servicii si utilitati necesare Primariei Comunei Scobintii;

supravegeheaza lucrarile de reparatii efectuate in sediile apartinind Primariei Comunei Scobintii.

avizeaza plata facturilor ce reprezinta bunuri si prestari servicii contractate : energie electrica, apa-canal, incalzire, chirie, salubrizare, deservire xerox, masini de scris, calculatoare, telefoane, mobile, etc.

receptioneaza toate obiectele de inventar si mijloacelor fixe intrate in magazie, intocmeste NIR-uri, deschizand fisa de evidenta a obiectelor de inventar.

Compartimentul Asistenta Sociala

primirea si inregistrarea cererilor pentru acordarea ajutorului social, alocatiei pentru copiii nou-nascuti in baza Legii privind venitul minim garantat, care stabilesc criteriile de acordare a ajutorului social, a ajutorului pentru incalzirea locuintei, a alocatiei pentru copiii nou-nascuti, a ajutorului social pentru sotiile celor care satisfac serviciul militar obligatoriu precum si a ajutoarelor de urgenta;

efectuarea anchetelor sociale pentru solutionarea cererilor adresate serviciului;

intocmirea referatelor cu propuneri in vederea solutionarii cererilor;

asumarea raspunderii pentru corectitudinea primirii documentatiilor, pentru respectarea normelor legale in vigoare si pentru corectitudinea si veridicitatea celor constatate in cursul anchetelor sociale;

Compartimentul Autoritate Tutelara

intocmirea dispozitiilor si referatelor pentru: tutele minori, tutele bolnavi, curatele minori, curatele bolnavi, incuviintare vanzare-cumparare bunuri minori si bolnavi, contracte intretinere pentru persoane varstnice, munca neremunerata, nume-prenume copii abandonati, reprezentarea in instante si institutii pentru diferite cauze;

efectuarea in teren si intocmirea anchetelor sociale pentru divorturi, minori infractori, persoane varstnice, alocatii suplimentare, tutele, curatele bolnavi, amanarea sau intreruperea executarii pedepsei condamnatilor care au probleme sociale, pentru curatorii sau tutorii care au domiciliul in Scobinti la solicitarea altor institutii;

asistarea minorilor si persoanele varstnice la incheierea actelor notariale si participarea la audierea minorilor care nu au alti reprezentanti legali, de catre organele de cercetare penala;

Compartimentul Juridic

raspunde de aplicarea corecta a legilor ,legelitatea actelor emise de serviciile publice ale Consiliului Local, face propuneri pentru anularea ,modificarea sau completarea actelor nelegale;

informeza personalul din serviciile publice in legatura cu actele normative nou aparute;

asigura asistenta juridica functionarilor din aparatul propriu, imputernicit sa aplice contraventii, solutionarea contestatiilor formulate de contravenienti;

elaboreaza si supune spre aprobare statutul comunei , Regulamentul pentru acordarea titlului de "Cetatean de onoare al comunei", regulamentele de organizare si desfasurare a licitatiilor;

sustine, apara si reprezinta interesele Primariei in fata tuturor instantelor de judecata.

Directia Economica

Directia economica este serviciul care asigura, in principal, finantarea activitatilor primariei, a aparatului propriu al Consiliului local al Comunei Scobinti, a institutiilor publice aflate sub autoritatea Consiliului local, a patrimoniului public si privat al Comunei Scobinti, intocmirea si executarea bugetului local. Activitatea Directiei economice se realizeaza prin urmatoarele servicii, intre care exista raporturi de colaborare:

a) Compartimentul buget, finante, contabilitate;

   b) Compartimentul impozite si taxe

a) Compartimentul Financir-Contabil are urmatoarele atributii:

organizeaza si asigura urmarirea executiei bugetare pentru toate activitatile finantate din bugetul local, precum si pentru activitatile finantate din surse extrabugetare;

intocmeste proiectul bugetului de venituri si cheltuieli al Comunei Scobinti;

intocmeste raportul privind contul de executie a bugetului local;

urmareste executia bugetului de venituri si cheltuieli;

centralizeaza propunerile de virari de credite de la institutiile finantate din bugetul local, le analizeaza si daca nu contravin dispozitiilor legale, intocmeste referate de specialitate privind aprobarea acestor virari de credite ordonatorului principal;

analizeaza solicitarile de subventii care se acorda din bugetul local;

pe baza bugetului aprobat, intocmeste cererea deschiderii de credite si dispozitii bugetare pentru repartizarea creditelor bugetare activitatilor cuprinse in bugetul local;

asigura documentele si sumele necesare pentru deplasarile efectuate de personalul propriu in interes de serviciu, in tara si strainatate;

inregistrarea fondurilor, cheltuielilor, veniturilor, alte operatii economice;

organizeaza efectuarea platilor reprezentand drepturile salariale ale personalului aparatului propriu al Consiliului local al Comunei Scobinti si altor activitati organizate in cadrul Primariei Comunei Scobinti, precum si orice alte incasari si plati in baza documentelor legal intocmite de serviciile primariei si vizate de cei in drept;

in tocmeste ordinele de plata pentru efectuarea viramentelor privind impozitul pe salarii, contributia pentru pensia suplimentara, contributia pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului de somaj, contributia de asigurari sociale si contributia de asigurari de sanatate;

asigura conducerea evidentei zilnice a registrului de casa si depunerea documentelor justificative, in vederea verificarii si inregistrarii in evidentele contabile; in acest scop incaseaza sumele datorate bugetului local provenite din chirii, taxe de concesionari, taxe de participari la licitatie si le depune zilnic la Trezoreria Harlau;

  b) Compartimentul taxe si impozite are urmatoarele atributii:

organizeaza, indruma si controleaza actiunea de constatare si stabilire a impozitelor si taxelor de la persoane fizice, precum si cele de la persoane juridice, care se fac venit la bugetul local;

constata si stabileste toate categoriile de impozite si taxe directe si indirecte datorate de persoane fizice, precum si impozitele si taxele datorate de agentii economici, persoane juridice, care se fac venit la bugetul local;

face propuneri motivate privind stabilirea impozitelor si taxelor locale, a taxelor speciale si a altor obligatii fiscale, in temeiul legii;

verifica agentii economici, persoane juridice, asupra determinarii materiei impozabile, precum si asupra calculului impozitelor si taxelor datorate bugetului local;

urmareste intocmirea si depunerea, in termenele cerute de lege, a declaratiilor de impunere de catre contribuabili persoane fizice si juridice;

desfasoara activitatea de incasare a impozitelor si taxelor pe teren;

tine evidenta tuturor persoanelor juridice supuse impozitelor si taxelor locale pe fiecare categorie de impozit in parte;

pune in executare toate impozitele si taxele ce se fac venit la bugetul local prin emiterea si inaintarea borderourilor de debite, asigurand totodata inmanarea instiintarilor de plata catre contribuabili;

verifica modul in care agentii economici, persoane juridice tin evidenta, calculeaza si vireaza la termenele legale sumele cuvenite bugetului local cu titlul de impozite si taxe;

Rolul Contabilului Sef in Procesul Intocmirii Bugetului

Compartiment Audit Financiar

verificarea bunei gestionari a banului si patrimoniului public asupra activitatii desfasurate de Primarie, institutii subordonate si asupra utilizarii de catre terti , indiferent de natura juridica a acestora a fondurilor publice utilizate de catre acestia in baza unei finantari realizate de catre institutia publica;

certificarea anuala, insotita de raport, a bilantului contabil si a contului de executie bugetara, prin verificarea legalitatii, realitatii si exactitatii evidentelor contabile si ale actelor financiare si de gestiune;

supravegherea regularitatii sistemelor de fundamentare a deciziei, planificare, programare, organizare, coordonare, urmarire si control al indeplinirii deciziilor;

evaluarea economicitatii ,eficacitatii si eficientei cu care sistemele de conducere si de executie existente in cadrul institutiei publice ori la nivelul unui program/proiect finantat din fonduri publice utilizeaza resurse financiare, umane si materiale pentru indeplinirea obiectivelor si obtinerea rezultatelor stabilite.

Compartimentul Urbanism si Amenajarea Teritoriului are urmatoarele atributii :

pregatirea si fundamentarea programului anual de investitii proprii, pentru institutiile si agentii economici de subordine locala, unitatile de invatamant, precum si a programelor de intretinere si reparare a acestora, in functie de necesitati si oportunitati;

colaborarea cu diferite organisme si organizatii pentru programe legate de dezvoltarea urbanistica a comunei Scobinti, realizarea unor obiective de investitii, studii pentru realizarea, protectia si conservarea monumentelor istorice, studii pentru reabilitarea sistemelor de iluminat, circulatie, studii pentru pregatirea investitiilor de infrastructura;

verifica existenta si respectarea documentatiilor de executie aprobate pentru lucrarile ce se realizeaza pe teritoriul comunei Scobinti si modul in care se respecta documentatiile aprobate;

elibereaza adeverinte in scopul notarii unor constructii, adeverinte de intravilan sau alte avize cu acordul primarului sau dupa caz a Consiliului local;

organizeaza si asigura cu institutiile autorizate realizarea unor actiuni comune cu privire la respectarea reglementarilor legale in domeniul protectiei mediului;

Flux informational intern

Relatiile interne sunt relatiile care au loc intre compartimentele primariei Scobinti , intre angajatii acestor compartimente intre care circula diferite documente interne si externe.

Compartimentul Financiar Contabil ofera spre verificare evidentele contabile si actele financiare si de gestiune;

Compartimentul Audit verifica calitatea si legalitatea evidentelor contabile si a actelor financiare de gestiune.

Compartimentul Audit informeaza Primarul cu privire la erorile intalnite in vederea adoptarii de masuri corective.

Compartimentul Financiar Contabil solicita precizari privind modul de interpretare al legislatieireferitoare la urmarirea si incasarea veniturilor bugetului local

Compartimentul Juridic informeaza personalul din serviciile publice privind legalitatea actelor emise si completate precum si modul de urmarire si incasare a veniturilor bugetului local;

Compartimentul Financiar Contabil trimite spre semnare documentele elaborate Conducerii;

Conducerea remite Comp. Financiar Contabil documentele avizate;

Toate compartimentele din cadrul Primariei trimit Compartimentului Financiar Contabil Situatia exacta a personalului;

Compartmentul Financiar Contabil stabiliste salariile persoanlului;

Compartimentul Impozite si Taxe trimite Compartimentului Financiar Contabil evidenta impozitelor incasate de la populatie;

Compartimentul Financiar Contabil inregistreaza in contabilitate impozitele incasate in cadrul Primariei;

Compartimentul Impozite si Taxe solicita precizari privind modul de interpretare al legislatiei referitoare la urmarirea si incasarea impozitelor;

Compartimentul Juridic informeaza personalul din serviciile publice privind modul de urmarire si incasare a impozitelor local;

Compartimentul Urbanism informeza serviciul impozite si taxe asupra certificatelor si actelor eliberate populatiei pentru folosirea terenurilor si pentru constructii;

Compartimentul Impozite si Taxe stabileste impozitele ce le are de incasat de la populatie;

Secretariatul administrativ trimite copartimentului Audit spre verificare evidenta documentelor;

Compartimentul Audit verifica buna gestionare a banului public;

Registrul Agricol trimite Compartimentului Impozite si Taxe evidenta terenurilor detinute de populatie pentru a se stabili impozitele pe care acestea le au de platit ;

Compartimentul Impozite si Taxe stabileste impozitele ce le are de incasat de la populatie;

Compartimentul Stare Civila informeza Comp. Financiar Contabil asupra certificatelor de nastere, deces, casatorie precum si informatii asupra actelor eliberate populatiei in diverse scopuri si pentru care s-au inregistrat diverse taxe;

Compartimentul Financiar Contabil inregistreaza in contabilitate taxele ce au fost incasate de catre compartimentul Starea civila pentru serviciile prestate de acesta populatiei si consemneaza totodata si modificarile suferite in inregistrarile privind evidenta populatiei.

1.5 Relatiile primariei Scobinti cu exteriorul

Primaria comunei Scobinti are stabilite relatii atat cu institutiile ierarhic superioare, cu cele ierarhic inferioare, cu diferiti furnizori dar si cu beneficiarii serviciilor pe care le ofera.

In ceea ce priveste relatiile Primariei Scobinti cu institutiile ierarhic superioare, se poate afirma ca aceasta institutie publica are in prima instanta relatii cu Directia Generala a Finantelor Publice Iasi. Legatura intre Primaria Scobinti si Directia Generala a Finantelor Publice Iasi este redata prin faptul ca printre atributiile primarului Primariei Scobinti este identificata si aceea de intocmire a bugetului de venituri si cheltuieli, indeplinind astfel rolul de ordonator principal de credite bugetare. Astfel, primarul are obligatia de a elabora proiecte ale bugetelor locale, dimensionand cheltuielile bugetare in functie de necesitatile reale, necesitati care ar trebui corelate cu resursele bugetare posibile de mobilizat.

Primaria Scobinti se afla in relatii directe cu Trezoreria, prin intermediul cheltuielilor si a incasarilor veniturilor bugetare. Astfel, se pot efectua plati privind:

contributia la asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale

contributia la fondul de garantare pentru plata creantelor salariale

contributia pentru asigurarile de somaj

contributia pentru asigurarile sociale de sanatate

contributia pentru asigurarile sociale

impozit pe venit din salarii

contributia individuala de asigurari sociale

contributia pentru concedii si indemnizatii

contributia individuala de asigurari pentru somaj.

Flux informational privind relatiile Primariei cu exteriorul

                                             

1. Primaria ofera ajutoare sociale, alocatii, burse, ajutoare pentru agricultura.
2. Primaria elibereaza chitante, titluri de proprietate, livrete persoanelor fizice.
3. Persoanele fizice platesc primariei impozite si taxe.
4. Persoanele fizice dau anual o declaratie de venit la primarie.
5. Persoanele juridice dau primariei o declaratie de impunere.
6. Persoanele juridice platesc primariei impozite si taxe.
7. Primaria elibereza chitante ce atesta plata taxelor si impozitelor si avize de functionare a persoanelor juridice.
8. Furnizorii ofera primariei bunuri si servicii.
9. Furnizorii emit facturi fiscale aferente bunurilor si serviciilor livrate primariei.
10. Primaria plateste furnizorii pentru bunurile (serviciile) livrate (efectuate).
11. Primaria trimite ordine de plata, foi de varsamant Trezoreriei Harlau.
12. Trezoreria Harlau permite Primariei ridicarea salariilor prin eliberarea de extrase de cont.
13. Primaria trimite proiecte de buget D.G.F.P. IASI
14. D.G.F.P. IASI instiinteaza cu privire la proiectul primit de la Ministerul Finantelor Publice cu privire la sumele si cotele defalcate alocate de M.F.P. bugetelor locale.
15. Primaria trimite declaratii lunare Casei de Pensii, Casei Asigurarilor Sociale, C.A.S.S., A.J.O.F.M.
16. Primaria trimite dosare de alocatii pentru persoanele cu handicap D.G.M.S.S. IASI
17. Primaria efectueaza varsaminte catre bugetul de stat.
18. Bugetul de stat trimite primariei cote si sume defalcate plus transferuri definitive din bugetul de stat.
19. Primaria se ocupa cu finantarea institutiilor din comuna precum cele de Invatamant sau Institutiile de cultura .
20. Primaria trimite dari de seama Directiei de Statistica (evidenta cerificatelor de nastere, casatorie ,deces,etc );
21. Directia de Statistica se ocupa cu evidenta populatiei;
22. Primaria trimite Oficiului de Cadastru diverse schite si fise in special cele care se redacteaza la deparatmentul Registru Agricol .
23. Politia primeste de la Primarie acte de stare civila ale populatiei, livretele si evidenta persoanelor decedate.
24. Prefectura Judetului Iasi primeste informatii de la Primaria Comunei Scobinti asupra dispozitiilor luate de primarul comunei cat si asupra hotararilor Consiliului Local.

Relatiile fiecarui compartiment din cadrul Primariei Scobinti cu exteriorul

Acte de stare civila

corespondenta

			Consiliul Judetean IASI
	Prefectura Mun. IASI

	Populatie

Acte de stare civila

Directia Judeteana de Protectie a Copilului

Anchete sociale

Directia Muncii

Dosare de alocatie,

Indemnizatii de nastere

Adeverinte

OCOT (Oficiul de Cadastru)

Schite si fise

	Directia Statistica

Dari de seama

Trezoreria Harlau

1 exemplar bugetul local

Plati (zilnice, periodice)

Deschideri de credite trim.

Viramente state de plata

Incasari din imp. si taxe

Plati impozite

Persoane fizice si juridice

si taxe locale Viramente sume pentru plata salariilor

Salariati

Caseria Consiliului local

	Plata salarii

1.6 Structura si evolutia principalelor venituri in cadrul Primariei Scobinti

Bugetele locale reprezinta instrumente de planificare si de conducere a activitatii financiare a unitatilor administrativ-teritoriale. Structura lor reflecta gradul de autonomie a administratiei locale fata de puterea centrala si legaturile existente intre diferitele administratii teritoriale. De asemenea, bugetele locale reflecta fluxurile formarii veniturilor si efectuarii cheltuielilor administratiei locale, modalitatea de finantare a cheltuielilor pe destinatii si de acoperire a deficitelor.

O prima etapa in elaborarea proiectului de buget este reprezentata de inscrierea veniturilor si a cheltuielilor in conformitate cu clasificatia indicatorilor finantelor publice, pe capitole, subcapitole, titluri, articole si alineate. Conform clasificatiei economice si functionale, folosite in raporturile statistice internationale, structura veniturilor si cheltuielilor bugetelor locale este comuna cu cea a bugetului de stat si a altor bugete din cadrul sistemului de bugete. Este vorba, desigur, de principalele categorii, conform gruparilor folosite in clasificatiile bugetare. Totusi, fiind vorba de o componenta distincta, a carei autonomie nu este inca deplina, existand raporturi de dependenta fata de bugetul central, structura specifica, in special a veniturilor este urmatoarea:

a)     Venituri proprii ale bugetelor locale, reglementate prin legea privind finantele publice si legea privind finantele publice locale. Acestea cuprind impozite, taxe, varsaminte din veniturile cuvenite de la platitori de importanta locala si din impozitele si taxele locale. In mod normal, aceste venituri ar trebui sa reprezinte majoritatea in totalul veniturilor bugetelor locale;

b)    Venituri atribuite, in care intra sumele defalcate din anumite venituri cuvenite, potrivit legii, bugetului de stat. Sunt folosite sumele defalcate din impozitul pe salarii sau sunt atribuite, cel putin temporar, alte impozite pe veniturile persoanelor fizice;

c)     Transferuri acordate de la bugetul de stat pentru finantarea unor obiective de interes national dar care pot fi mai eficient organizate si controlate de catre organele locale: actiuni de protectie sociala, unele investitii;

d)    Imprumuturile contractate pe piata financiara interna sau externa, fie direct, fie garantate de catre Guvern.

Conform clasificatiei economice apar urmatoarele categorii de venituri :

a) venituri proprii formate din: impozite, taxe, contributii, alte varsaminte, alte venituri si cote defalcate din impozitul pe venit;

b) sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;

c) subventii primite de la bugetul de stat si de la alte bugete;

d)donatii si sponsorizari.

Venituri proprii = Venituri curente + Venituri din capital -Sume defalcate din TVA

Veniturile curente cuprind venituri fiscale si venituri nefiscale

Venituri fiscale = Impozite directe + Impozite indirecte

Impozitele directe = Impozitul pe profit + Impozite si taxe de la populatie + Taxa pe teren + Impozit pe cladiri si terenuri de la persoane juridice + Alte impozite directe

Impozite indirecte = Impozitul pe spectacole + Alte impozite indirecte

Venituri nefiscale = Venituri din proprietate + Vanzari de bunuri si servicii

Veniturile din capital cuprind venituri din valorificarea unor bunuri ale institutiilor publice

Structura si evolutia principalelor cheltuieli in cadrul Primariei Scobinti

Clasificatia indicatorilor privind finantele publice prezinta cheltuielile in functie de destinatia acestora si de felul (natura) lor. Astfel cheltuielile pot fi incadrate in : clasificatia functionala a cheltuielilor publice si clasificatia economica a cheltuielilor publice.

Clasificatia functionala a cheltuielilor publice

Aceasta clasificatie are in vedere gruparea cheltuielilor dupa profilul activitatilor desfasurate de multitudinea serviciilor publice prin intermediul carora se indeplinesc functiile statului. O asemenea clasificatie grupeaza cheltuielile tot in parti, capitole si subcapitole. Fiecare parte este reprezentata printr-o denumire menita sa precizeze destinatia categoriilor de cheltuieli publice. Capitolele indica impartirea diferentiata a categoriilor de cheltuieli publice din partile de cheltuieli, iar subcapitolele evidentiaza cum este divizat pe cheltuieli respectivul capitol. Atat capitolele, cat si subcapitolele de cheltuieli redate prin codificare cifrica si prin denumire.  Printr-un grup de patru cifre este evidentiat fiecare capitol, iar subcapitolele de cheltuieli sunt codificate in cadrul capitolului prin sase cifre.

Clasificatia economica a cheltuielilor publice

In ceea ce priveste cheltuielile publice, este necesara si o grupare a acestora dupa natura (felul) lor, adica: salarii, contributii pentru asigurari sociale de stat, contributii la bugetul asigurarilor pentru somaj, contributii pentru asigurarile sociale de sanatate, deplasari, detasari, transferari, hrana, medicamente si materiale sanitare, reparatii curente etc. Gruparea cheltuielilor si dupa felul lor este impusa de faptul ca nu este suficient sa se cunoasca doar cat s-a cheltuit pentru fiecare dintre destinatiile principale (servicii publice generale, aparare, ordine publica si securitate nationala, invatamant, sanatate, cultura, religie si actiuni privind activitatea sportiva si de tineret, asistenta sociala, alocatii, pensii, ajutoare si indemnizatii, actiuni economice etc.). Este necesar sa se stie si care a fost structura cheltuielilor (natura acestora) pentru fiecare actiune din cele mentionate. Aceasta grupare se realizeaza cu ajutorul clasificatiei economice a cheltuielilor

Detalierea cheltuielilor publice dupa natura acestora se materializeaza cu ajutorul titlurilor, articolelor si alineatelor, a caror simbolizare si denumire sunt stabilite, de asemenea, prin clasificatia indicatorilor privind finantele publice. Fiecare cheltuiala din cele grupate pe destinatii principale este divizata, din punct de vedere al structurii economice, pe alte grupe de cheltuieli, precum: cheltuieli curente; cheltuieli de capital; imprumuturi acordate; rambursari de credite, plati de dobanzi si comisioane la credite. Acest mod de evidentiere permite cunoasterea cheltuielilor cuprinse in bugete si din punct de vedere al naturii acestora.

Datorita gruparii cheltuielilor si dupa natura acestora, se poate cunoaste detaliat cuprinsul fiecarui buget, pe de o parte, si se pot centraliza cheltuielile de acelasi fel (salarii, contributii pentru asigurarile sociale de stat, hrana, burse, medicamente si materiale sanitare, cheltuieli pentru intretinere si gospodarire etc.) pe ordonatori de credite, pe de alta parte.

Natura cheltuielilor curente (A), cheltuielilor de capital (B) si a cheltuielilor reprezentand operatiuni financiare (C) este specificata, in clasificatia economica a cheltuielilor, cu ajutorul titlurilor, in cadrul carora cheltuielile se desfasoara pe articole si alineate. Aceasta clasificatie se aplica tuturor autoritatilor si institutiilor publice, indiferent de importanta lor si de felul activitatii pe care o desfasoara.

Titlul de cheltuieli este redat printr-o denumire si printr-un cod format din doua cifre; este divizat in unul sau mai multe articole care, la randul lor, se subdivid, de regula, in alineate. Acestea sunt reprezentate prin denumire si codificate in cadrul articolelor prin patru cifre.

CAP.2. ELABORAREA SI APROBAREA PROIECTULUI BUGETULUI LOCAL

Cadrul juridic de actiune

Fundamentarea ca actiune in domeniul bugetar presupune realizarea unor calcule previzionare potrivit cu anumite repere metodologice privind cheltuielile.

In mod general, termenul de "buget" este folosit pentru a prezenta previziunea pentru o anumita perioada de timp (an, semestru, trimestru) atat a veniturilor, cat si a cheltuielilor unei unitati administrativ-teritoriale. In mod normal, orice buget trebuie intocmit inainte de inceputul perioadei vizate pentru a pregati un anume comportament viitor cu privire la obtinerea veniturilor si efectuarea cheltuielilor insa, in tara noastra, bugetele publice sunt elaborate si adoptate, de cele mai multe ori, in primele luni ale anului bugetar.

Cadrul juridic de actiune, folosit in fundamentarea indicatorilor financiari la Primaria Comunei Scobinti, impune selectarea actelor normative care produc efecte asupra marimii cheltuielilor de inscris in buget. Printre cele mai reprezentative in fundamentarea veniturilor si cheltuielilor sunt urmatoarele:

a)     Legea finantelor publice nr. 500/2002;

b)    Ordonanta de urgenta nr 45/2003 privind finantele publice locale, modificata prin Ordonanta de Urgenta nr.9/2005;

c)     Legea finantelor publice locale nr. 273/2006 ;

d)     Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal din 22/12/2003 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 927 din 23/12/2003, actualizat pe 3.04.2007 prin OUG 22/2007;

e)     Ordonanta de urgenta privind sistemul de stabilire a salariilor de baza pentru personalul contractual din sectorul bugetar - Ordonanta de Urgenta nr. 24/2000;

f)      Norme interne ale Primariei Comunei Scobinti .

2.2. Tehnici utilizate in fundamentarea veniturilor in cadrul Primariei Scobinti

Indicatorii financiari de venituri sunt grupati conform criteriului financiar si cadrului general in capitole si subcapitole. La dimensionarea veniturilor publice locale se iau in considerare efectele masurilor legislative deja adoptate privind impozitele si taxele locale, prin implicarea autoritatii publice locale in stabilirea, constatarea, controlul, urmarirea si incasarea impozitelor si taxelor locale precum si a altor venituri.

Conform Legii Finantelor Publice Locale, veniturile bugetelor locale se formeaza din impozite, taxe, alte venituri si din venituri cu destinatie speciala, precum si din cote si sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, cote aditionale la unele venituri ale bugetului de stat si ale bugetelor locale si din transferuri cu destinatie speciala de la bugetul de stat.

Pentru dimensionarea veniturilor proprii se iau in considerare veniturile din impozite si taxe locale care se stabilesc pe baza declaratiilor de impunere ale contribuabililor, in cazul impozitelor si a nivelurilor taxelor stabilite prin hotararea Consiliulul Local. In functie de termenele de incasare a veniturilor se dimensioneaza cheltuielile, care, atunci cand sunt mai mari decat veniturile, fiind necesara echilibrarea bugetului, cu cote si sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat.

Veniturile bugetelor locale sunt grupate pe urmatoarele categorii:

- venituri proprii: - venituri curente

- venituri din capital

- venituri cu destinatie speciale;

- sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;

- subvetii primite de la bugetul de stat si de la alte bugete;

- donatii si sponsorizari.

Principala sursa de finantare a bugetului local al primariei Scobinti sunt impozitele si taxele pe care populatia si agentii economici trebuie sa le plateasca.

Asezarea impozitelor consta in determinarea si evaluarea materiei impozabile, in vederea stabilirii bazei de impozitare asupra careia se va aplica cota de impozitare. Pentru asezarea impozitelor este necesara derularea succesiva a urmatoarelor operatiuni:

stabilirea marimii obiectului impozabil;

determinarea cuantumului impozitului;

perceperea (incasarea) impozitului.

Veniturile proprii care se prevad si se incaseaza prin bugetul comunei Scobinti sunt structurate in: venituri curente, venituri din capital si venituri cu destinatie speciala.

Venituri curente sau ordinare se incaseaza cu regularitate la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurarilor sociale de stat etc., in cadrul fiecarui exercitiu financiar, pe baza unor prevederi legale, constituind o sursa permanenta.

Din aceasta categorie fac parte veniturile fiscale si veniturile nefiscale. Autoritatile locale au dreptul de a stabili unele impozite locale intre anumite limite si de a reduce sau de a creste toate impozitele locale cu 50% fata de prevederile legii.

. Veniturile curente fiscale- impozite directe cuprind: impozitul pe profit, impozite si taxe de la populatie; taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat, folosite in alte scopuri decat pentru agricultura si silvicultura; impozitul pe cladiri si terenuri de la persoane juridice; taxa asupra mijloacelor de transport detinute de persoane juridice precum si alte impozite directe.

Impozitele si taxele de la populatie sunt urmatoarele: impozitul pe veniturile liber-profesionistilor, meseriasilor si a altor persoane independente si asociatii familiale; impozitul pe cladiri si terenuri de la persoane fizice; taxa asupra mijloacelor de transport detinute de persoane fizice; impozitul pe veniturile din inchirieri de imobile; alte impozite si taxe de la populatie.

Tabel 3: Structura principalelor venituri curente fiscale incasate la bugetul local al primariei Scobinti in perioada 2007-2009

Principalele impozite si taxe ce se fac venit la bugetul local al Primariei Scobinti

Impozitele si taxele locale se constituie in venituri proprii folosite pentru acoperirea cheltuielilor aprobate. Tehnicile de asezare si percepere prezinta anumite specificitati: in aria lor de adresare si incidenta intra contribuabilii(dupa sediu ori domiciuliu unde se afla bunurile impozabile) aflati in perimetrul localitatii, reprezinta instrumente de manifestare a autonomiei locale , finantarea cheltuielilor publice din bugetele locale.

In asezarea si perceperea impozitelor si taxelor locale se folosesc si anumite notiuni cum ar fi:rangul localitatii sau zone specific din cadrul localitatii stabilite de Consiliul Local, precum si alte elemente specific econform documentatiilor cum ar fi registrele agricole.

Structural impozitele si taxele locale au ca reprezentare prin Codul fiscal urmatoarele impozite si taxe: impozitul pe cladiri , impozitul pe teren, taxa asupra mijloacelor de transport, taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor, taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate, impozitul pe spectacole, taxa hoteliera, taxe special, alte taxe.

Impozitul pe cladiri

Orice persoana care are in proprietate o cladire situata in Romania datoreaza anual impozit pentru acea cladire (obiectul), catre bugetul local al unitatii administrativ - teritoriale in care este amplasata cladirea In cazul nostru impozitul pe cladiri se datoreaza catre bugetul local al Comunei Scobinti .

Platitorul si suportatorul in cazul impozitului pe cladiri este acelasi cu subiectul impozitului fiind reprezentat de contribuabilul persoana fizica sau juridica in calitate de proprietar a respectivei cladiri .

Obiectul impozitului pe cladiri il reprezinta cladirile proprietate ale persoanelor fizice si juridice.

Baza de calcul pentru impozitul pe cladiri reprezinta valoarea de inventar actualizata a cladirii. In cazul unei cladiri care a fost reevaluata conform prevederilor legale in vigoare, valoarea de inventar a cladirii este valoarea inregistrata in contabilitatea proprietarului imediat dupa reevaluare.

In cazul unei cladiri ce face obiectul unui contract de leasing financiar, valoarea care se ia in considerare la calculul impozitului pe cladiri este valoarea cladirii inregistrata in contractul de leasing financiar.

Impozitul pe cladiri se aplica pentru orice cladire detinuta de o persoana juridica aflata in functiune, in rezerva sau in conservare, chiar daca valoarea sa a fost recuperata integral pe calea amortizarii.

Tehnici utilizate in fundamentarea cheltuielilor in cadrul Primariei Scobinti

Cheltuielile din bugetele locale reflecta resursele financiare utilizate de organele administratiei publice locale pentru satisfacerea cerintelor social-culturale, economice, serviciilor de dezvoltare publica si a altor cerinte ale locuitorilor din comune, orase si municipii

Dupa clasificatia economica, cheltuielile din bugetele locale se impart in:

cheltuieli curente

cheltuieli de capital;

operatiuni financiare

In sfera cheltuielilor curente se incadreaza:

cheltuielile de personal;

cheltuielile materiale si servicii;

subventii;

transferuri;

dobanzi;

rezerve.

Cheltuielile de capital sunt reprezentate de resursele banesti destinate investitiilor colectivitatilor locale. Fiecare cheltuiala din cele grupate pe destinatii principale are in componenta si sume destinate cheltuielilor de capital. Din aceasta categorie fac parte cheltuielile care se materializeaza in: lucrari de investitii incepute in anii precedenti si finalizate in anul curent; obiective a caror executie incepe in anul de plan; activitati de proiectare; consolidari de imobile; dotari independente efectuate pentru sediile institutiilor publice; strazi, drumuri si poduri; lucrari de irigatii, desecari si combatere a eroziunii solului; stocuri constituite pentru rezerve materiale nationale si de mobilizare; achizitii de bunuri publice cu caracter durabil, cum ar fi: cladiri administrative,scoli, spitale, baze militare etc.

Operatiunile financiare cuprind imprumuturile acordate si rambursarile de credite, platile de dobanzi si comisioanele la credite garantate sau contractate de stat.

Fundamentarea cheltuielilor se deruleaza in documente specifice la 4 nivele de referinta:

1. la nivel de baza - institutii publice, agenti economici, reprezentati prin regii autonome si societati comerciale, unde expresia este de ordonatori tertiari de credite, nivel la care se intocmesc bugete proprii de venituri si cheltuieli;

2. institutii intermediare conduse de ordonatori secundari de credite bugetar;

3. ministerele sau institutiile centrale conduse de ordonatori principali de credite bugetare;

4. Ministerul de Finante, unde se intocmesc si se avizeaza lucrarile pregatitoare privind documentatia bugetara.

executia preliminara pentru anul de baza consta in executia certa pe o anumita perioada de timp plus executia probabila la sfarsitul anului, corectata de eventuale influente;

analiza si studierea comparativa a cheltuielilor atat pe total cat si pe structura si in dinamica;

preturile si tarifele diverselor servicii (cazare, masa, transport) care au repercursiuni directe asupra structurii si evolutiei cheltuielilor;

baremurile de cheltuieli sunt norme legale prin intermediul carora cateva categorii de cheltuieli sunt stabilite la nivele maxime ce nu pot fi depasite si care sunt actualizate periodic in functie de rata si de cresterea preturilor si tarifelor.

CAP.3. EXECUTIA SI INCHEIEREA EXECUTIEI BUGETULUI LOCAL AL PRIMARIEI SCOBINTI

3.1. Incasarea veniturilor bugetare (modalitati tehnice, termene de plata

Incasarea veniturilor bugetare se realizeaza prin plata, varsarea lor de catre contribuabili. Incasarea propriu-zisa a veniturilor bugetare se realizeaza separate pe categorii de contribuabili ( agenti economici, persoane fizice sau institutii publice subordonate primariei). Varsarea veniturilor bugetare se realizaeaza in cele mai multe cazuri la intiativa contribuabilului, reflectandu-se prin evidente tehnic operative sau contabile si consemnate prin foi de varsamant in cazul persoanelor juridice sau chitanta pentru incasarea veniturilor de la persoanele fizice.

Platitorul obligatiilor bugetare este debitorul sau o alta persoana care in numele debitorului are obligatia, potrivit legii, sa plateasca sau sa retina si sa vireze dupa caz, impozite, taxe.

Plata sumelor cuvenite bugetului local se poate realiza in functie de caracteristicile veniturilor bugetare , in una din urmatoarele situatii :

Plata directa prin VIRAMENT;

Plata in NUMERAR .

Potrivit prevederilor legale, plata obligatiilor bugetare se face pentru fiecare suma in parte in ordinea vechimii obligatiilor bugetare , dupa cum urmeaza:

restantele din anii precedenti, odata cu majorarile de intarziere aferente ;

restantele din anul in curs , odata cu majorarile de intarziere aferente ;

sumele datorate la termenele de plata;

sumele ce vor deveni scadente in viitor .

In cazul in care obligatia fiscala locala nu a fost achitata de debitor, sunt obligati la plata sumei datorate, urmatorii:

mostenitorul care a acceptat succesiunea debitorului decedat;

oricare dintre membrii de familie cu capacitate de exercitiu deplina, care locuiesc si gospodaresc impreuna cu debitorul persoana fizica, pe numele caruia s-a calculat impozitul sau taxa locala, precum si oricare dintre mostenitorii aflati in indiviziune; in cazul amenzilor, acestea constituie obligatia de plata a contravenientului;

persoana care preia, in tot sau in parte, drepturile si obligatiile debitorului supus divizarii, fuziunii ori reorganizarii judiciare;

persoana careia i s-a stabilit raspunderea in conformitate cu prevederile legale referitoare la faliment;

persoana care isi asuma obligatia de plata a debitorului, printr-un angajament de plata sau printr-un alt act incheiat in forma autentica, cu asigurarea unei garantii reale la nivelul obligatiei de plata;

asociatii sau actionarii la societatea comerciala debitoare .

In cazul debitorului declarat insolvabil, pentru obligatiile fiscale restante la bugetul local raspund solidar cu acesta urmatoarele persoane:

a) persoanele fizice sau juridice care in cei trei ani anteriori datei declararii insolvabilitatii cu rea-credinta cumpara sau dobandesc in alt mod active de la debitorii care isi provoaca astfel insolvabilitatea;

b) administratorii, asociatii sau actionarii semnificativi si alte persoane care exercita ori au exercitat in mod legal administrarea si care au provocat insolvabilitatea persoanei juridice debitoare prin instrainarea sau ascunderea cu rea-credinta, sub orice forma, a bunurilor mobile si imobile proprietate a acesteia ori prin nedeclararea schimbarii sediului social.

Obligatiile fiscale restante la bugetul local ale societatii comerciale debitoare sunt in raspundere solidara a administratorilor sau persoanelor care exercita sau au exercitat in mod legal administrarea societatii comerciale si au determinat cu rea-credinta, acumularea de obligatii restante la bugetul local pe o perioada de 12 luni consecutive, au sustras bunurile debitorului de la executarea silita, au instrainat bunurile, cu buna stiinta, inainte de inceperea executarii silite.

Termenele de plata ale obligatiilor fiscale locale sunt scadente la momentele prevazute in Codul fiscal sau alte legi.

Termenele de plata pentru diferentele de obligatii fiscale principale si accesorii la bugetul local, stabilite prin acte de control, se determina in functie de data comunicarii:

- daca data comunicarii este cuprinsa in intervalul 1-15 inclusiv din luna, termenul de plata este pana la data de 5 a lunii urmatoare;

- daca data comunicarii este cuprinsa in intervalul 16 - finele lunii inclusiv, termenul de plata este pana la data de 20 a lunii urmatoare.

La cererea debitorului si in functie de motivele invocate de acesta, primarii/ presedintii consiliilor judetene pot dispune suspendarea obligatiei de plata a creantelor la bugetul local, pana la solutionarea contestatiei, cu conditia constituirii unei garantii la nivelul sumei contestate care poate imbraca forma unei scrisori de garantii bancare, contract de gaj ori ipoteca, precum si orice alta forma de garantie prevazuta de lege. Garantia se restituie sau ridica, de catre organele competente numai in cazul in care contestatia a fost admisa.

Termenele de plata ce se refera la obligatiile restante la bugetul local, esalonate sau amanate precum si pentru dobanzile datorate pe perioada esalonarii, respectiv amanarii, se stabilesc in documentul prin care se acorda inlesnirea la plata.

A) Plata prin virament- presupune interventia unei unitati bancare - un tert fata de raportul juridic bugetar existent intre contribuabil si stat/la care subiectul platitor (persoana fizica sau juridica)are deschis contul. La termenele stabilite de prevederile legale pentru fiecare tip de obligatie fiscala, subiectul platitor va calcula si va dispune virarea din contul sau la bugetul local a sumelor datorate. Ordinul dat bancii in acest sens se constata prin dispozitia de plata, in care se inscriu datele din care sa rezulte natura venitului si destinatia sa la bugetul local.

La primire dispozitiei de plata unitatea bancara are obligatia de averifica aspectele legate de completarea corecta a formularului de catre subiectul platitor , indicarea exacta de catre acesta a contului bugetar in care va fi virata suma respectiva, precum si respectarea termenului legal de plata. In masura in care in care se constata ca ordinul de plata a fost dat ulterior momentului in care creanta bugetara a devenit exigibila , unitatea bancara va calcula majorari de intarziere aferente si va prelua aceasta suma data cu cea care face obiectul obligatiei fiscale.

Bancile au obligatia de a vira sumele reprezentand venituri bugetare in aceeasi zi in care au debitat contul platitorului. In situatia nerespectarii acestei obligatii, majorarile de intarziere datorate pentru neplata la termen vor fi suportate de catre banca. Data platii va fi data la care banca a debitat contul platitorului pe baza instrumentelor de decontare .

Dovada executarii obligatiei bugetare prin virare se face cu copia dupa dispozitia de plata, certificata de banca prin care s-a facut plata .

Plata prin virament facuta de un agent economic

BANCA COMERCIALA

CONTRIBUABIL

Ordin de plata

(3 exemplare)

TREZORERIA FINANTELOR PUBLICE

extras de cont

B) Plata in numerar presupune achitarea in aceasta modalitate a sumelor datorate bugetului local, de catre subiectul platitor , prin prezentarea acestuia sau a reprezentatului sau la organul fiscal competent. Dovada executarii obligatiilor bugetare prin plata in numerar se face cu chitanta eliberata de unitatea incasatoare .

Plata in numerar

Eliberarea chitantei

Majorarile la intarziere

In cazul achitarii cu intarziere a obligatiilor bugetare , debitorii datoreaza majorari calculate pentru fiecare zi de intarziere incepand cu ziua imediat urmatoare scadentei obligatiei obligatiei bugetare si pana la data achitarii (plata efectiva, compensare, executare silita) sumei datorate inclusiv. Plata cu intarziere a impozitelor si taxelor, cu exceptia majorarilor de intarziere se sanctioneaza cu o penalitate de intarziere, incepand cu data de intai a lunii urmatoare celei in care aceastea aveau termen de plata. Penalitatile de intarziere nu inlatura obligatia de plata a majorarilor de intarziere.

Procedura accordarii inlesnirilor la plata obligatiilor bugetare

Autoritatile administratiei publice locale competente pot acorda pentru obligatiile bugetare restante pe care le administreaza, la cererea temeinic justificata, a debitorilor persoane fizice sau juridice urmatoarele inlesniri la plata:

a) esalonari la plata impozitelor, taxelor, chiriilor, redeventelor, contributiilor si a altor obligatii la bugetul local;

b) amanari la plata impozitelor, taxelor, chiriilor, contributiilor si a altor obligatii la bugetul local;

c) esalonari la plata dobanzilor si/sau a penalitatilor de orice fel, cu exceptia dobanzilor datorate pe perioada de esalonare;

d) amanari si/sau scutiri ori amanari si/sau reduceri de dobanzi si/sau penalitati de intarziere, cu exceptia dobanzilor datorate pe perioada de amanare;

e) scutiri sau reduceri de impozite si taxe locale.

Finantarea cheltuielilor din bugetele locale

Surse de finantare

Pentru a-si desfasura activitatea si a servi cat mai bine interesele locale Primaria are nevoie de fonduri pe care si le procura din diverse surse de finantare. Principala sursa de finantare a acestei institutii o constituie veniturile proprii. In cazul primariei Scobinti aceste fonduri nu sunt suficiente, institutia avand nevoie si de alte surse de finantare.

In cadrul Primariei Scobinti sunt utilizate urmatoarele surse de finantare:

a. venituri din impozite si taxe locale colectate de la persoane fizice si juridice;

b. venituri cu destinatie speciala, care cuprind:

1. venituri din taxe speciale- Consiliul local poate aproba infiintarea de activitati si servicii publice de interes local finantate din venituri extrabugetare, stabilind in acelasi timp si domeniul de activitate, categoriile de venituri, natura cheltuielilor, sistemul de organizare si functionare a acestor activitati. Pentru aceste activitati si servicii publice, Consiliul local stabileste taxe speciale, ce constituie venituri cu destinatie speciala, fiind utilizate in aceleasi scopuri pentru care au fost infiintate. Cuantumul taxelor speciale se stabileste anual si trimestrial si trebuie sa acopere cel putin sumele investite si cheltuielile curente de intretinere si functionare a acestor servicii.

2. donatii si sponsorizari de la persoanele fizice si juridice- se gasesc sub forma mijloacelor materiale si banesti care participa la finantarea unor actiuni de interes public. Aceste fonduri reprezinta fonduri cu destinatie speciala si vor fi utilizate prin respectarea stricta a destinatiilor stabilite de sponsor.

c. prelevari de la bugetul de stat, ce cuprind cote si sume defalcate din impozitul pe venit alocate de la bugetul de stat pentru echilibrarea bugetelor locale;

d. fondul de rulment ce se constituie din excedentul bugetar (sumele incasate din venituri proprii peste cele aprobate prin bugetele locale), daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

depasirea incasarilor sa fie realizata pe total venituri proprii aprobate prin bugetul local respectiv si sa se mentina pana la finele anului;

bugetele respective sa nu aiba imprumuturi restante, precum si dobanzi si comisioane neachitate, aferente imprumuturilor si datoriilor contractate;

fondul de rulment se evidentiaza intr-un cont distinct deschis de fiecare unitate la trezoreria statului si poate fi utilizat, temporar, pentru acoperirea golului de casa provenite din decalaje intre veniturile si cheltuielile anului curent, precum si pentru acoperirea definitiva a deficitului bugetar rezultat la sfarsitul anului. Fondul de rulment poate fi folosit si pentru finantarea unor investitii din competenta autoritatilor publice locale sau pentru dezvoltarea serviciilor publice locale in interesul colectivitatii. Acest fond de rulment nu poate depasi procentul de 5% din veniturile proprii ale primariei.

e. imprumuturi pe termen mediu si lung, interne si externe contractate de catre bugetul local pentru realizarea de investitii publice de interes local si pentru refinantarea datoriei publice locale, in conditiile respectarii prevederilor legale.

Datoria publica locala angajata reprezinta o obligatie generala ce trebuie rambursata conform acordurilor incheiate, din resursele aflate la dispozitia primariei, cu exceptia transferurilor de la bugetul de stat cu destinatie speciala. Consiliul local poate angaja imprumuturi interne fara garantia Guvernului, cu conditia informarii prealabile a Ministerului Finantelor.

Imprumuturile externe se vor contracta numai cu aprobarea comisiei de autorizare a acestor imprumuturi, constituita din reprezentanti ai Guvernului si Bancii Nationale precum si ai autoritatilor administratiei publice locale, a carei competenta se aproba prin hotarare a Guvernului. Ratele scadente aferente imprumuturilor contractate, dobanzile si comisioanele datorate de primarie se prevad in bugetul local.

Primariei comunei Scobinti i se interzice accesul la orice fel de imprumut, daca totalul datoriilor anuale reprezentand ratele scadente la imprumuturile contractate, dobanzile si comisioanele aferente acestora, inclusiv ale imprumutului care urmeaza sa fie angajat in anul respectiv, depaseste limita de 20% din totalul veniturilor curente ale bugetelor locale, inclusiv cotele defalcate din impozitul pe salarii. In situatia in care, pe parcursul executiei apar goluri temporare de casa, ca urmare a decalajului dintre veniturile si cheltuielile bugetului local, acestea pot fi acoperite prin imprumuturi fara dobanda, din disponibilitatile contului general al trezoreriei statului, numai dupa utilizarea fondului de rulment.

Instrumentele datoriei publice locale sunt, in principal, urmatoarele: titluri de valoare; imprumuturi de la bancile comerciale sau de la alte institutii de credit. Emiterea si lansarea titlurilor de valoare se pot face direct de catre autoritatile administratiei publice locale sau prin intermediul unor agentii sau al altor institutii specializate.

Imprumuturile contractate de unitatile administrativ-teritoriale pot fi garantate de catre autoritatea administratiei publice locale prin orice sursa de venituri. Orice garantare prin venituri devine valabila si se aplica din momentul acordarii garantiei; veniturile care se constituie in garantie si care sunt incasate la bugetul local vor fi supuse conditiilor acordului de garantare respectiv, care se va aplica cu prioritate fata de orice revendicari ale unor terti catre autoritatea administratiei publice locale respective, indiferent daca aceste terte parti cunosc sau nu cunosc acordul de garantare. Documentul prin care se incheie acordul de garantare prin venituri trebuie inregistrat la primarie sau, dupa caz, la consiliul judetean respectiv si la imprumutator.

Datoria publica locala nu reprezinta obligatii sau raspunderi ale Guvernului si aceasta va fi rambursata exclusiv din veniturile prin care s-a garantat imprumutul respectiv de catre autoritatile administratiei publice locale.

3.2.2. Modalitati tehnice de finantare a Primariei Comunei Scobinti

Modalitatea tehnica de finantare a primariei de la bugetul de stat

Finantarea institutiilor publice are ca moment declansator autorizatia de deschidere a creditelor bugetare, pe care o da Ministerul Finantelor prin ordonatorii sai principali in numele institutiilor centrale pe care le conduc. In activitatea lor, institutiile publice consemneaza creditele bugetare ca limita de finantare.

Solicitarea, primirea si utilizarea mijloacelor financiare din buget cu titlu de credite bugetare, de catre ordonatorii de credite, se face cu respectarea si indeplinirea unor reguli:

orice cheltuiala poate fi inscrisa sau efectuata din buget numai daca este prevazuta intr-un act normativ. Cuprinderea in buget a unei sume nu da, in mod automat, dreptul de utilizare daca nu exista o autoritate in acest sens;

fondurile nu se acorda automat, ci numai pe masura justificarii utilizarii sumei acordate;

exercitarea unui control financiar preventiv, riguros, exigent, in legatura cu necesitatea si oportunitatea cheltuielilor si aplicarea unui regim sever de economii in toate sectoarele de activitate;

finantarea dintr-un singur buget.

Potrivit legii bugetare creditele bugetare se aproba ca limita maxima pentru cheltuielile prevazute intr-un exercitiu bugetar potrivit principalelor destinatii exprimate prin subdiviziunile clasificatiei bugetare (capitole). Finantarea de la bugetul de stat se poate contura distinct prin tehnica deschiderii si repartizarii de credite bugetare.

In acest sens, in actiune sunt implicati urmatorii factori institutionali: Primarul Comunei Scobinti in calitate de OPC, Consiliul Local al Comunei Scobinti in calitate de finantator si Trezoreria Finantelor Publice Harlau .

Creditele bugetare reprezinta sumele aprobate in bugetele locale, in bugetele institutiilor publice de interes local, reprezentand limita maxima pana la care se pot angaja cheltuieli. Folosirea creditelor bugetare pentru alta destinatie decat cea aprobata este interzisa prin lege.

Creditele bugetare au ca sursa veniturile bugetare, ele sunt nerambursabile, nepurtatoare de dobanzi, si sunt utilizate in interesul general al statului sau al colectivitatii locale. Alocarea fondurilor din bugetul de stat si din bugetul local se face in limita creditelor bugetare, potrivit destinatiilor aprobate, cu respectarea dispozitiilor legale care reglementeaza efectuarea cheltuielilor respective. Efectuarea cheltuielilor bugetare priveste operatiunile de angajare si plati de casa, cuprinzand sumele pe care trezoreria teritoriala le elibereaza in numerar sau in contul unitatii administrative pe baza ordinului de plata, a cecului, sau a altor documente legale.

Deschiderea si repartizarea de credite bugetare, la randul ei, ca tehnica bugetara poate fi abordata in doua momente distincte si totodata succesive, ale finantarii: deschiderea de credite bugetare si repartizarea de credite bugetare.

Deschiderea de credite bugetare este autorizarea pe care o da institutia ce gestioneaza bugetul public catre unitatea operativa a Trezoreriei Finantelor Publice din Bucuresti prin care se dispune ca o anumita suma de bani cu titlu de credit bugetar sa treaca din contul bugetar in contul ordonatorului principal de credite bugetare (la solicitarea acestuia). La unitatea operativa a trezoreriei din Bucuresti sunt deschise conturi atat pe fiecare buget public al statului cat si pentru ordonatorii de credite bugetare cu sediul in localitate.

Pentru deschiderea de credite bugetare Primarul Comunei Scobinti procedeaza astfel:

intocmete o cerere de deschidere de credite bugetare pentru fiecare capitol de cheltuieli aprobat, cu defalcarea pe categorii de cheltuieli (3 exemplare);

creditele se solicita pentru necesarul de cheltuieli pe un trimestru;

cererea se prezinta pana pe 20 din ultima luna a trimestrului, impreuna cu o nota de fundamentare catre Directia Generala a Trezoreriei;

Directia Generala a Trezoreriei dupa analiza si verificarea cererii, aproba deschiderea creditelor, dupa care procedeaza astfel: exemplarul 1 se transmite Trezoreriei Centrale, prin care se comunica deschiderea creditelor solicitate de ordonatorul principal de credite; exemplarul 2 ramane la directia generala a trezoreriei; exemplarul 3 se restituie ordonatorului principal de credite, prin care se confirma deschiderea creditelor bugetare pe trimestrul respectiv.

Odata cu cererile pentru deschiderea de credite, ordonatorii principali prezinta Ministerului Finantelor o nota justificativa, precum si Dispozitiile bugetare pentru repartizarea creditelor pentru urmatoarele tipuri de cheltuieli: cheltuieli proprii; cheltuielile ordonatorilor secundari din subordine; cheltuielile ordonatorilor de credite tertiari direct subordonati.

Principale elemente pe care trebuie sa le contina o cerere pentru deschiderea de credite sunt:

incadrarea sumelor solicitate in volumul creditelor aprobate si neconsumate pe prima perioada pentru care se solicita creditele respective;

codificarea conturilor corespunzatoare clasificatiei bugetare si planului de conturi pentru activitatea Trezoreriei;

corectitudinea notelor justificative, pentru categoriile de cheltuieli mentionate in cererile pentru deschiderea creditelor bugetare, in scopul stabilirii nivelului disponibilitatilor a cheltuielilor preliminare si pe aceasta baza, a determinarii marimii creditelor ce pot fi deschise;

incadrarea valorii totale a dispozitiilor bugetare pentru repartizarea creditelor in totalul creditului bugetar cat si pe subdiviziunile acestuia.

Dupa primirea si verificarea documentatiei, Directia Generala a Trezoreriei inregistreaza in contabilitatea proprie, in conturile corespunzatoare din afara bilantului creditele repartizate de catre ordonatorii principali de credite, pe seama institutiilor din subordine aflate in judete si municipiul Bucuresti.

Directia judeteana de Trezorerie Iasi procedeaza astfel:

grupeaza dispozitiile bugetare pe localitati in care isi au sediul institutiile respective;

intocmesc un borderou in dublu exemplar pentru dispozitiile bugetare aferente fiecarei localitati din judet;

expediaza Trezoreriei Harlau dispozitiile bugetare impreuna cu borderoul pentru institutiile care au deschise conturi la acestea;

retine dispozitiile bugetare ale institutiilor publice care au deschise conturi la ea.

Trezoreria Harlau verifica daca datele din dispozitiile bugetare corespund cu datele din borderou dupa care exemplarul 2 se restituie Directiei judetene a Trezoreriei Iasi pentru confirmarea primirii dispozitiei bugetare, iar borderoul se pastreaza impreuna cu exemplarul 1.

Creditele deschise se inregistreaza in contabilitatea Trezoreriei la toate nivelurile pe baza cererilor de deschidere a creditelor si a dispozitiilor bugetare, in contul in afara bilantului 01 "Credite deschise si repartizate pe seama ordonatorilor de credite finantati de la bugetul de stat". Primaria Scobinti poate efectua plati de casa numai dupa primirea dispozitiei bugetare de la Ministerul Finantelor privind deschiderea de credite bugetare pe capitole de cheltuieli si clasificatie economica, respectiv pentru cheltuieli de personal, cheltuieli materiale, prestari de servicii, investitii. Efectuarea cheltuielilor se poate face numai pe baza de acte justificative, intocmite in conformitate cu dispozitiile legale.

Modalitatea tehnica de finantare a Primariei Comunei Scobinti din bugetul local

Tehnica de finantare din bugetul local este cea de alocare de fonduri sau mijloace banesti. In cazul bugetului local angajarea de plati se face numai in limita disponibilitatilor existente in cont. Practic, atat pentru bugetul local cat si pentru consumatorii de fonduri bugetare din bugetul local sunt deschise conturi de disponibil in care se fac incasari si din care sunt angajate plati in limita incasarilor existente.

In cazul bugetului local finantarea este initiata de catre primarul Comunei Scobinti, care in calitatea de OPC care se adreseaza cu o solicitare de fonduri catre organul financiar local, prin care se solicita banii necesari desfasurarii de actiuni cu referire la activitatea proprie a consiliului local, dar si a ordonatorilor bugetari finantati din bugetul local.

In finantare este implicata si Trezoreria Finantelor Publice Harlau, intrucat aici sunt deschise conturi in legatura cu executia de casa a bugetului local finantator atat pentru unitatea administrativ teritoriala, cat si pentru ordonatorii tertiari de credite.

Potrivit cu solicitarea ordonatorului principal de credite, compartimentul de specializare in gestiunea bugetului local dispune printr-un document specific (dispozitie bugetara ca o anumita suma de bani sa treaca din contul bugetului local in contul Primariei Comunei Scobinti. Aceasta este informata de alimentarea contului sau si poate angaja finantarea. In acelasi timp prin dispozitie bugetara de repartizare ordonatorul principal dispune catre Trezorerie ca din contul sau anumite sume sa treaca in conturile ordonatorilor subordonati. Dupa alimentarea conturilor acestora ordonatorii subordonati sunt informati de catre Trezorerie, pentru a declansa finantarea proprie.

Acest proces de finantare presupune anumite etape in desfasurarea sa:

Manifestarea initiativei Primariei Comunei Scobinti;

Intocmirea solicitarii de fonduri pentru activitatea proprie, solicitare adresata catre organul financiar;

Analiza solicitarii de fonduri prin compararea bugetului local aprobat cu bugetul de venituri si cheltuieli aprobat al ordonatorului principal de credite, in stransa legatura cu subdiviziunile corespondente cu luarea in considerare a disponibilitatilor existente in bugetul local si a prioritatilor de finantat din acesta;

Intocmirea dispozitiei bugetare (ordin de plata) catre Trezoreria Finantelor Publice Harlau cu referire la suma dispusa pentru alimentare din contul bugetului local in contul ordonatorului bugetar de credite;

Virarea sumei dispusa de primarului din contul bugetului local in contul OPC;

Informarea Primarului de alimentarea contului sau de la Trezoreria Finantelor Publice;

Dispozitia data de Primar catre Trezorerie unde are deschis contul pentru a se alimenta contul de disponibil al ordonatorilor subordonati;

Virarea sumelor din contul Primarului catre conturile ordonatorilor subordonati;

Alimentarea conturilor de disponibil ale ordonatorilor tertiari de credite (OTC);

Informarea (OTC) privind alimentarea conturilor lor de disponibil de la Trezorerie;

Finantarea institutiei publice e consemnata la acest nivel in evidenta bugetara odata cu comunicarea cererii de deschidere de credite bugetare a limitei valorice globale si structurale pana la care se pot consuma mijloace banesti. In evidenta institutiei, creditele bugetare aprobate figureaza in debitul unui cont in afara bilantului cu aceeasi denumire.

Lucrari generate de incheierea executiei bugetare

Executia bugetelor publice poate fi definita ca o etapa finala a procesului bugetar ce exprima ansamblul de masuri, tehini, metode, procedee care se folosesc in legatura cu realizarea indicatorilor finantelor publice prevazuti si aprobati prin balantele financiare operative.

Un aspect important al executiei bugetului local il reprezinta executia de casa la nivelul Trezoreriei Publice. Realizarea veniturilor se concretizeaza prin varsarea, plata, incasarea, controlul, lor de pe pozitia contribuabililor si ainstitutiilor financiar -bancare- cea mai mare parte a obligatiilor bugetare se realizeaza la initiativa contribuabililor care actioneaza in nume propriu. La randul lor organele fiscale sunt in pozitia de a prelua prin impunere-debitare alte venituri.

Incasarea propriu-zisa a veniturilor se realizeaza separat pe categorii de contribuabili(agenti economici, persoane fizice, institutii publice), pe bugete publice si pe categorii d evenituri corespunzatoare clasificatiei prin metode, tehnici si procedee stabilite de unitatile operative ale Trezoreriei Finantelor Publice. Executia partii de cheltuieli a bugetului local se deruleaza separat de venituri, deoarece presupune metode, procedee si notiuni diferite.

Finalitatea executiei bugetare se regaseste in documente care consemneaza realizarea indicatorilor de venituri si cheltuieli, mai intai la contribuabili, prin bilanturi contabile si fiscale, precum si la ordonatorul de credite bugetare, apoi la institutiile ierarhic superioare.

Incheierea exercitiului bugetar reprezinta un ansamblu de masuri, operatiuni, proceduri si atitudini, care, potrivit legislatiei finantelor publice, au menirea sa contureze cu exactitatea nivelul realizarii indicatorilor de venituri si cheltuieli la toti participantii la relatiile bugetare.

Incheierea executiei bugetelor locale este axata pe doua categorii de operatiuni:

Regularizarea soldului presupune urmatorele operatiuni: rambursarea imprumutului temporar din fondul de tezaur al Consiliului Judetean precum si a imprumutului din fondul de rulment, regularizarea cu bugetul de stat a subventiilor primite pentru asigurarea protectiei sociale pentru energie termica precum si a celor investiti;intocmirea in primele zile ale lunii ianuarie a anului urmator a situatiei privind executarea fiecarui buget local pe baza soldului contului de venituri si a contului de cheltuieli din bilantul Trezoreriei. Contul de executie astfel intocmit cuprinde: veniturile proprii pe capitole si subcapitole, sumele defalcate din impozitul pe salarii, subventii primite de la bugetul de stat, cheltuielile pe capitole si titluri, soldul fiecarui buget local reprezentand diferente intre incasari si plati care se regularizeaza potrivit precizarilor din instructiunile Ministerului Finantelor Publice. Dupa efectuarea operatiunilor de regularizare cu bugetul de stat precum si in cazul bugetelor locale care si-au acoperit cheltuielile din venituri proprii si din sume defalcate din impozitul pe salarii, se procedeaza la incheierea fiecarui buget local.

Inregistrarea in contabilitate presupune: incheierea contului de venituri prin contul "soldul bugetului local", incheierea contului de cheltuieli, repartizarea soldului excedentar al bugetelor locale intre fondul de tezar al consiliului judetean si fondul de rulment propriu al fiecarui buget local aferent snului financiar incheiat

Executia bugetara se incheie la data de 31 decembrie a fiecarui an. Orice venit neincasat si orice cheltuiala angajata, lichidata si ordonantata dar neplatita, se trec in contul bugetului pe anul urmator. De asemenea creditele bugetare neutilizate pana la inchiderea anului sunt anulate de drept.

BIBLIOGRAFIE

Stefura, Gabriel, Proces bugetar public, Editura Universitatii Alexandru Ioan-Cuza, Iasi, 2008;

Voinea, Ghe M. Stefura, Gabriel, Boariu, Angela, Soroceanu Mircea, Impozite, taxe si contributii, Editia a II-a, Editura Junimea, Iasi, 2005;

Legea nr. 500 din 2002 privind finantele publice, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr.597, din 13 august 2003;

Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal din 22/12/2003 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 927 din 23/12/2003;

Legea finantelor publice locale nr. 273/2006;

Legea nr. 188 din 1999 privind statutul functionarului public, republicata in Monitorul Oficial nr. 251 din 22 martie 2004;

Ordonanta de urgenta nr. 1 din 29 ianuarie 2009 privind unele masuri in domeniul salarizarii personalului din sectorul bugetar;

Ordonanta de urgenta nr. 6 din 24 ianuarie 2007 privind unele drepturi salariale ale functionarilor publici;

Hotararea nr. 40, din 25 septembrie 2008 privind aprobarea organigramei, statului de functii si numarul de personal a Consiliului Local al Comunei Scobinti;

Hotararea Consiliului Local al Primariei Scobinti privind aprobarea impozitelor si taxelor pentru anul 2009;

Regulamentul de organizare si functionare a Primariei Comunei Scobinti;