PROIECT FITOPATOLOGIE - Phitophtora infestans

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA

BUCURESTI

FACULTATEA DE AGRICULTURA

SPECIALIZAREA AGRICULTURA

PROIECT FITOPATOLOGIE

AN II-SEM II

Phitophtora infestans

Cuprins

Importanta bolii

Simptome

Agentul etiologic

Masuri de prevenire si combatere

Starea fitosanitara a culturii in varianta tratata

Starea fitosanitara a culturii in varianta netratata

Fungicidul necesar tratamentului

Necesarul de fungicid

Pretul produsului pe tratament

Pretul pe kilogram al produsului recoltei

Productia medie in varianta netratata

Productia medie in varianta tratata

Cheltuieli totale la ha

Venituri totale pe varianta

Profitul total pe varianta tratata la ha

Sporul de productie

Valoarea sporului de productie

Costul sporului de productie

Profitul sporului de productie

Rata profitului

Importanta bolii

Boala este raspandita atat in culturile din camp , in special in anii cu veri ploioase , cat si in cele din sere si solarii. Pagubele la tomatele cultivate in adaposturi cu folii de polietilena, in lunile de toamna sunt incomparabil mai mari decat in camp,datorita evolutiei rapide a bolii ( in decurs de o saptamana daca nu se iau masuri severe de limitare a atacului intreaga cultura va fi distrusa). In Romania boala a fost semnalata in anul 1940.

Simptome

Mana se manifesta pe toate organele aeriene ale plantelor: frunze,tulpini si fructe. In camp primele simptome apar spre sfarsitul lunii iunie pe frunzele bazale ale plantelor , la varful sau pe marginea acestora , sub forma unor pete mai mult sau mai putin circulare sau de forma neregulata, de 3-15 mm in diametru. La inceput tesuturile plantelor sunt de culoare verde- galbuie, cu aspect umed , apoi devin cenusii-nrunii, fiind inconjurate de o zona ingusta decolorata. In conditii favorabile dezvoltarii bolii, petele se extind , conflueaza si acopera intreaga suprafata a foliolelor. Pe fata inferioara a frunzelor, in dreptul petelor apare un puf fin albicios, conidioforii cu conidiile. In cateva zile, frunzele atacate se usuca si se rasucesc spre partea superioara. Uneori, in special in adaposturi cu folii de polietilena atacul evolueaza atat de repede incat apar numai pete cu aspect oparit si de la o zi la alta brunificarea tesuturilor, cultura avand aspect de "ars". Atacul apare pe partile verzi ale inflorescentelor ( pedunculii, sepale) care se brunifica, se usuca si cad. Foarte frecventa si grava este si forma de atac pe fructe, care sunt infectate de la formare pana la inceputul maturarii. Pe suprafata fructelor, mai frecvent in jurul pedunculului apar pete de forma neregulata, de culoare verde-maslinie la inceput, apoi masliniu-inchis, ce se extind si cuprind portiuni mari de fruct. Uneori infectia ajunge pana la seminte, care se brunifica si au facultatea germinativa redusa.

In conditii de umiditate ridicata la suprafata petelor apare ca si pe frunze un puf fin, albicios. Fructele bolnave se desprind si cad, ca urmare a putrezirii pedunculului.

Atacul produs de aceasta specie pe fructe se poate confunda cu cel cauzat de ciuperca Phitophthora parasitica. Deosebirea intre cele doua atacuri consta in aceea ca specia PH. Infestans produce pete cu suprafata neregulat reliefata, situate mai mult in vecinatatea caliciului, in timp ce petele cauzate de Ph. Parasitica sunt dispuse pe partea inferioara a fructului, sunt zonate si au o evolutie mai rapida.

In cazul infectiilor intense boala apare si pe tulpini sub forma unor pete mici ovale, cenusii-brunii care apoi se extind, conflueaza si inconjoara tulpina de jur imprejur pe portiuni mari de 10-20 cm. De regula tulpinile putrezesc si se frang sau se indoaie iar in caz ca sunt palisate , productia de fructe fiind astfel compromisa.

Aparitia si evolutia acestei boli este favorizata de precipitatii dese , urmate de o perioada cu cerul acoperit, cu atmosfera incarcata in apa si de o temperatura cuprinsa intre 10 si 25⁰C. Dezvoltarea bolii este influentata pozitiv de noptile racoroase , de zile cu ceata si soua si de ingrasamintele azotoase in exces.

Culturile de tomate iridate intens  sunt foarte puternic atacate de mana.

Agentul etiologic

Mana tomatelor este produsa de ciuperca Phitophtora infestans din clasa Oomycetes, ordinul Peronosporales, familia Pythieceae, care ataca frecvent si cartoful. Cercetarile intreprinse in ultimii ani au dovedit existenta in cadrul acestei specii a mai multor rase specializate. La tomate exista doua ras (T₀ si T₁). Este bine cunoscut faptul ca in timp ce unele rase care ataca cartoful sunt incapabile sa infecteze tomatele , altele insa sunt virulente , atat pentru cartof cat si pentru tomate. Miceliul ciupercii se dezvolta intracelular , este incolor , neseptat, cu haustori mici, cilindrici, in celulele tesuturilor gazda. Prin stomate ies, in manunchiuri (2-5), conidiofori subtiri, incolori, cilindrici, neseptati, ramificati monopodial, cu 1-4 ramuri in partea superioara, care prezinta pe traseu ingrosari piriforme (ce marchiaza locul de unde s-au desprins conidiile). Pe ramificatii se diferentiaza terminal cate o conidie limoniforma, care dupa ce ajunge la maturitate se detaseaza de conidiofor printr-un perete despartitor. Prin conidii, care sunt usor deseminate de curentii de aer, se propaga ciuperca in cursul perioadei de vegetatie. In conditiile de umiditate ridicata si temperatura scazuta ( 10-15⁰C) germineaza si pun in libertate 6-16 zoospori biflagelati. La temperaturi mai ridicate, 20-24⁰C din germinarea conidiilor rezulta un filament de infectie. Infectia frunzelor poate avea loc pe ambele fete, atat prin stomate cat si direct prin strapungerea cuticulei, la temperaturi cuprinse intre 4 si 23⁰C fiind maxima intre 15-22⁰C. Peste 22⁰C infectia scade in intensitate. Foarte frecvent si produce infectia pe fata inferioara a frunzei, unde numarul de stomate este mult mai mare. In cazul fructelor infectia are loc prin patrunderea tubului de germinatie prin coaja, prin peduncul sau prin stomate. Perioada de incubatie oscileaza in functie de temperatura si umiditate de la 2 ½ la 11 zile. In sere conditiile optime pentru infectie se realizeaza toamna in septembrie- octombrie, iar in solarii, mana este periculoasa incepand din luna mai, cand temperaturile in general sunt scazute,iar diferentele de temperatura dintre zi si noapte determina condensarea vaporilor de apa pe organele vegetative ale plantelor.

De la un an la altul ciuperca rezista in resturile de plante (tomate, cartof etc). Sursa initiala de infectie pentru tomate in conditii de camp o constituie de obicei parcelele de cartof infectate si fructele de tomate ramase pe sol.

Masuri de prevenire si combatere

Ca masuri de prevenire se recomanda aplicarea unui asolament rational; se va evita cultivarea tomatelor in vecinatatea cartofilor, nu se vor recolta seminte din fructe atacate; toamna se vor aduna si se vor arde toate resturile de plante dupa care se va face o aratura adanca. In sere vor distruge resturile de plante , iar pamantul se va schimba sau se va dezinfecta termic sau chimic ( cu produse fumigante: Basomid ) Se va veghia cu mare atentie asupra conditilor de temperatura si umiditate, avand grija ca temperatura sa nu scada sub 20⁰C si in nici un caz eventuala cobarare sa nu fie insotita de prezenta apei libere pe frunze. Nu se va folosi seminte provenite din fructe atacate. Pentru lichidarea rapida a focarelor de infectie se impune intreruperea pe o perioada a udarii prin aspersiune, strangerea zilnica a frunzelor si fructelor infectate. Eficace este si socul termic (ridicarea temperaturii in sera la 25⁰C timp de 2-3 zile) care opreste atacul.

Starea fitosanitara a culturii in varianta netratata

Pentru a determina starea fitosanitara a culturii in varianta netratata-cultura martor se va determina frecventa atacului, intensitatea atacului si gradul de atac luand doua variante V1 si V2.

Frecventa atacului (F%) reprezinta valoarea relativa a numarului de plante atacate raportat la numarul total de plante analizate.

Intensitatea atacului (I%)reprezinta procentul in care este atacata o planta si se exprima in procente fata de numarul de plante atacate.

Gradul de daunare sau atac (G%) reprezinta atacul raportat la numarul total al plantelor analizate si exprima gradul de imbolnavire al plantelor.

Varianta netratata-varianta martor

V1: F% = 52 ; I% = ∑I / 13 = 865/13 = ; G.A=FxI/100 = 52X66,54/100 = 34 ,6

V2: F%= 60 ; I% = ∑I / 16 = 990/15 = 66 ; G.A.= FxI/100 = 60X66/100 = 39,6

Starea fitosanitara a culturii in varianta tratata

Pentru a determina starea fitosanitara a culturii in varianta tratata se va determina frecventa atacului, intensitatea atacului si gradul de atac luand doua variante V1 si V2.

Varianta tratata

V1: F% = 32 ; I% = ∑I / 7 = 65/7 = 9,29; G.A. = FxI/100 = 32X9,29/100 = 2,60

V2:   F%= 36 ; I% = ∑I / 9 = 85/9 = 9,44 ; G.A. = FxI/100 = 36x9,44/100 = 3,4

Fungicidul necesar tratamentului

Funguran-OH 50 WP (77%hidroxid de cupru, 50% cupru metalic) - Fungicid de contact, de aceea pentru obtinerea unui efect maxim este necesara o acoperire totala a plantelor.

Necesarul de fungicid

Necesarul de fungicid se calculeaza pentru a sti cantitatea de fungicid necesara tratamentului.

Aceasta se calculeaza cu ajutorul formulei:

Necesarul de fungicide= Suprafata x Doza

Suprafata cultivata= 15ha

Doza aplicata= 3kg/ha

Necesarul de fungicid= 15 x 3= 45kg;

Pretul produsului pe tratament pe ha

150 lei;

Pretul pe kilogram al produsului recoltei

Pretul produsui recoltei va fi in final de 2,5 lei/kg.

Productia medie in varianta netratata

Productia medie in varianta netratata sau "varianta martor" a fost de 18700 kg/ha.

Productia medie in varianta tratata

Productia medie in varianta tratata a fost de 32400kg/ha.

Cheltuieli totale la ha

Cheltuielile totale efectuate pentru un ha au fost de 68850 lei.

Venituri totale pe varianta

Venituri totale pe varianta = Productia medie in varianta x Pret/kg

Venituri totale pe varianta tratata : 32400 x 2,5 lei/kg= 81000 lei

Profitul total pe varianta tratata la ha

Profitul total pe varianta tratata la ha se calculeaza cu ajutorul formulei:

Venituri totale la productia in varianta tratata - Cheltuieli totale

Profitul total pe varianta tratata: 81000-68850=12150

Sporul de productie

Sporul de productie se calculeaza cu ajutorul formulei:

∆q=Productia medie in varianta tratata-Productia medie in varianta martor

= 32400-18700 = 13700 kg

Valoarea sporului de productie

Valoarea sporului de productie se calculeaza cu ajutorul formulei:

V∆q= Sporul de productie x Pretul/kg

V∆q= 13700 kg x 2,5 lei/kg = 34250 lei

Costul sporului de productie

Costul sporului de productie se calculeaza cu ajutorul formulei:

C∆q=Pret produs/tratament + 30% Cheltuieli totale

C∆q= 30/100 *68850+150= 20805

Profitul sporului de productie

Profitul sporului de productie se calculeaza cu formula:

P∆q=

P∆q = (

Rata profitului

Rata profitului se calculeaza cu ajutorul formulei:

Rp(%) =

Rp(%) = 12150/68850 * 100=17,65

Bibliografie

1. Stelica Cristea, Eugeniu Docea,Horia Iliescu, Bolile plantelor legumicole, Editura Ceres

https://www.viarural.com.ar/viarural.com.ar/agricultura/aa-enfermedades/phytophthora-infestans-01.htm

https://www.viarural.com.ar/viarural.com.ar/agricultura/aa-enfermedades/phytophthora-infestans-02.htm

https://www.viarural.com.ar/viarural.com.ar/agricultura/aa-enfermedades/phytophthora-infestans.htm