Termeni folositi in asigurarea de viata

Termeni folositi  in asigurarea de viata

Asigurarea de viata poate fi definita ca o intelegere prin care asiguratul plateste o anumita suma de bani (prima de asigurare), in schimbul careia asiguratorul va plati o anumita suma de bani (suma asigurata) in caz de deces sau de supravietuire.

Astfel asigurarea de viata se bazeaza pe incheierea unui contract de asigurare - polita de asigurare - prin care asiguratorul se obliga sa plateasca beneficiarului asigurarii o anumita suma la producerea riscului asigurat -suma asigurata-, in schimbul platii de catre contractantul asigurarii a unei prime de asigurare, respectiv pretul protectiei oferite asiguratului de asigurator.
Persoanele implicate intr-un contract de asigurare sunt:
Asiguratorul - societatea de asigurare, care convine sa plateasca suma de bani stabilita, la producerea riscului asigurat.
Asiguratul - persoana a carei viata se asigura.
Contractantul asigurarii - persoana care incheie contractul de asigurare si care plateste prima de asigurare. De cele mai multe ori contractantul este aceeasi persoana cu asiguratul, in caz contrar fiind necesar acordul asiguratului pentru incheierea contractului.
Beneficiarul - partea (persoana individuala, trust, organizatie caritabila sau societate comerciala) care va incasa suma asigurata in cazul decesului asiguratului.
De asemenea este necesara si cunoasterea catorva termeni financiari:

Rezerva matematica. Rezerva matematica este caracteristica asigurarilor de viata si reprezinta o parte din primele de asigurare constituite ca rezerva, pe care asiguratorul o constituie pentru a putea plati sumele asigurate, indiferent de momentul producerii evenimentului asigurat.
Valoarea de rascumparare. Valoarea de rascumparare este valoarea care se va rambursa asiguratului, in cazul in care acesta, datorita incapacitatii de continuare a platii primelor sau din alt motiv, cere intreruperea contractului inaintea expirarii acestuia. Aceasta valoare se calculeaza doar pentru contractele cu plata esalonata, prin aplicarea unei cote procentuale (in functie de momentul rezilierii contractului) asupra rezervei matematice. Cu cat rezilierile sunt facute la un interval mai redus fata de data incheierii contractului, cu atat valoarea de rascumparare va fi mai mica, si aceasta datorita cheltuielilor mari efectuate de asigurator in aceasta perioada.
Asiguratul are dreptul (stabilit prin contract) de a rezilia in orice moment contractul incheiat si de aceea, asiguratorul trebuie sa tina cont in calcularea primelor de asigurare si de procentul asteptat al persoanelor care vor rezilia polita de asigurare in fiecare an.
Rata tehnica a dobanzii. In domeniul asigurarilor dobanda inseamna pretul platit de societatea de asigurari asiguratului pentru utilizarea banilor din primele de asigurare, referindu-se la veniturile obtinute din investitii financiare. Aceste venituri obtinute din investirea banilor reprezinta o sursa importanta de finantare a fondului din care se vor achita sumele asigurate in caz de deces sau la maturitatea politelor.
Pentru ca societatile de asigurari nu stiu de la inceput ce dobanda se va obtine din sumele investite de-a lungul timpului, este necesar sa se ia in considerare o rata a dobanzii realista, in functie de situatia tarii, de posibilitatile de investire. Aceasta dobanda poarta denumirea de rata tehnica a dobanzii si in unele tari se stabileste un nivel minim al acestei rate.
Suma pe care trebuie sa o achite asiguratorul la data limita creste direct proportional cu dobanda. Ceea ce este important referitor la aceasta dobanda este ca ea nu se plateste beneficiarului sau asiguratului decat la data decesului sau la expirarea contractului, astfel valoarea politei crescand in fiecare an cu cota de participare la profit corespunzatoare dobanzii obtinute de asigurator din investirea rezervelor matematice.